Cornelia Cozonac

Peste 10 mii de persoane din R. Moldova fără acte și fără cetățenie

Oricât ar parea de inimaginabil pentru secolul 21, în Republia Moldova de astăzi există oameni fără identitate. Dacă în lume, cele mai multe persoane fără acte și fără cetățenie fac parte din categoria refugiaților, alungați din țările lor de războaie și atrocități, în Republica Moldova, cei mai mulți oameni fără acte sunt vârstnici, ajunși pe meleagurile Moldovei pe căi ilegale din alte state, ori dintre cei care nu au reușit, întrun sfert de secol, de când statul nostru și-a obținut independența, să înlocuiască actele de tip sovietic. Între timp în familiile acestor oameni s-au născut copii, care, la rândul lor, au rămas în afara evidențelor oficiale, alocațiilor sociale, riscând să devină victime ale traficanților de persoane.

Persoanelor fără cetățenia vreunui stat, care intră în categoria apatrizilor, adică a persoanelor fără patrie, le acorda asistență un departament creat special în cadrul Biroului Migrație și Azil, cu spirjinul Agenției ONU pentru Refugiați UNHCR. Șeful acestui departament Iulian Robu spune că deși, în ultimii trei ani, s-a reușit prevenirea apatridiei în cazul a peste 200 mii de persoane, numărul celor care riscă să devină apatrizi rămâne destul de mare și alarmant:

„Urmare a destrămării Uniunii Sovietice, un număr considerabil de persoane au rămas nedocumentate. Cineva nu s-a încadrat în legislația privind cetățenia R.Moldsova, altele au venit cu pașaport sovietic, s-au stabilit  cu trai permanent aici, dar nu au solicitat și cetățenia, a treia categorie - nu a avut nevoie până la o anumită o perioada de cetățeania Moldova.  Conform datelor oficiale, sunt 10 mii de persoane cu acte de tip sovietic, cu cetățeanie nedeterminată. Asta pe lângă 2000 de persoane cu statut recunoscut de apatrid. Aceste peste 10 mii de persoane sunt în risc de a deveni apatride...”  

Traian Țurcanu. Foto: CIJM

În cadrul unui program de asistență desfășurat de Agenția ONU pentru Refugiați în Moldova (UNHCR) împreună cu Biroul Migrație, autoritățile locale au fost chemate să monitoirzeze și să comunice despre persoanele nedocumentate din fiecare localitate, astfel reușindu-se să se stabilească numărul aproximativ al persoanelor în risc de a deveni apatride. Aceste persoane nu au acces la facilități din partea statului, sunt discriminate și aproape că nu au cum să-și apere drepturile, susține șeful Biroului UNHCR în Moldova, Traian Țurcanu: „Nu există niciun aflux și niciun risc să fim invadați de apatrizi. Aceasta este o problemă locală a Republicii Moldova. Despre această categorie de persoane nu se vorbește foarte des, dar care cade sub mandatul UNHCR și aceste persoane sunt aptrizii. Numărul real al apatrizilor este greu să fie identificat cu precizie, dar trebuie să încurajăm cetățenii care cunosc astfel de cazuri să le comunice, să-i încurajeze pe oameni să meargă la autorități, ca să obțină un statut legal, să poată să facă uz de drepturi și să poată fi protejați”.

Biroul Migrație și Azil ajută persoanelor fără cetățenie să redobândească un statut legal, apoi să devină și cetățeni cu acte în regulă. Persoanele fără acte de identitate sau rămase cu acte de tip sovietic sunt în drept să se  adreseze la primăria sau organul de poliție din localitatea în care locuiesc sau direct la Biroul Migrație și Azil pentru a comunica despre statutul lor. Procedura de înregistrare și  determinare a statutului este în mare parte gratuită și se face la Biroul Migrație si Azil.   

Odată inițiată procedura de stabilire a identitității, persoana primește un certificat  cu care se poate legitima, poate solicita de la Starea Civilă sau altă instituție de stat acte și documente de care are nevoie pentru a-și perfecta actele. Persoanele care dobândesc  statutul de apatrid primesc un bulletin și beneficiază de aceleași drepturi ca și cetățenii R.Moldova, cu exceptia drepturilor politice. 

Oleg Palii. Foto: CIJM

Procedura de stabilire a identității și perfectare a actelor este, de cele mai multe ori, una de durată, cu procese în judecată și expertize, ceea ce este peste puterile unor persoane  din categoriile vulnerabile. În ajutorul acestor persoane vine  Centrul de Drept al Avocaților, organizație ce acordă gratuit apatrizilor asistență juridică. Centrul Avocaților a lansat și o linie telefonică dedicată la care oamenii pot semnala despre cazuri de apatridie și pot primi consultații juridice, ne spune  avocatul Oleg Palii: „Dacă cineva cunoaște vreo persoană nedocumentată sau este o persoană fără acte vă rugăm să telefonați la Linia verde 060574848. Centrul avocaților vă sta la dispoziție și vă vom ajuta, să vă consiliem și să vă rezolvăm  problema legată de documentare”.   

Experți în protecția copilului sunt alarmați din cauza numărului mare al copiilor născuți de părinți nedocumentați. Estimările organizațiilor neguvernamentale relevă că numărul copiilor fără acte ar fi de câteva sute. Organizația PromoLex sesizează timp de mai mulți ani în rapoartele sale că în regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile Repulicii Moldova  ar fi un număr mare de copii fără cetățenia vreunui stat recunoscut legal.  

În prima jumătate a anului curent numărul cererilor pentru stabilirea statului de apatridie a crescut cu 10 la sută, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată statisticile oficiale. Experții UNHCR estimează să își fac efectul campaniile de informare a populației și programele de documentare a persoanelor fără acte desfășurate în ultimii trei ani. Republica Moldova a ratificat în 2012 două convenții internaționale cu privire la apatridie și s-a angajat de rând cu alte state membre ale ONU să elimine apatridia până în anul 2024.

Opiniile exprimate în rubrica de bloguri sunt asumate în totalitate de bloggeri şi nu reprezintă neapărat poziţia CIJM.

Toți bloggerii portalului