Alegerile parlamentare în R.Moldova vor avea loc la 24 februarie 2019

Legislativul de la Chișinău a decis că alegerile parlamentare vor avea loc la 24 februarie 2019. Deputații moldoveni au adoptat, vineri, o hotărâre în acest sens, la ultima ședință a Parlamentului din sesiunea primăvară-vară asta chiar dacă s-a tot vehiculat că scrutinul va avea loc în toamnă. Președintele Igor Dodon susține însă că ”guvernarea democrată și-a găsit ultimul refugiu și îndepărtează cât poate data alegerilor, își prelungește agonia”.

Speakerul Andrian Candu a anunțat de la tribuna Parlamentului că ziua alegerilor a fost stabilită în februarie pentru ca toți cei implicați în procesul electoral să reușească să se pregătească, în condițiile în care vom avea un nou sistem mixt de vot. ”Sunt circumscripții nominale şi în afara ţării. Comisia Electoral Centrală are nevoie de timp pentru a organiza o campanie de informare. Vrem să avem timp suplimentar și pentru Guvern şi Parlament ca să-şi desfăşoare activitatea deplin până la sfârşitul sesiunii. Vrem să oferim timp suplimentar şi opoziţiei mai ales extraparlamentare să se pregătească", a declarat Andrian Candu, preşedintele Parlamentului. 

Mandatul actualului Parlament expiră la 30 noiembrie. Potrivit prevederilor Constituției, alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului. Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani. Ultimul scrutin parlamentar a avut loc la 30 noiembrie 2014.  

Igor Dodon: ”Guvernarea democrată și-a trădat frica față de rezultatul alegerilor”

La scurt timp după hotărârea deputaților privind data alegerilor parlamentare, președintele moldovean, Igor Dodon a venit cu o reacție. ”Prin decizia de a fixa data alegerilor tocmai în februarie anul viitor, în loc de noiembrie sau decembrie anul curent, guvernarea democrată și-a trădat frica de rezultatul alegerilor și disperarea politică în care se află. Însă faptul că alegerile vor avea loc în sezonul de iarnă, le va reduce și mai mult din puținele procente pe care le aveau. Nu e prima dată cînd eurounioniștii cad în groapa pe care au săpat-o pentru alții”, afirmă președintele Dodon.

 ”Lovită de opoziția parlamentară și extraparlamentară, criticată dur de partenerii externi, fără susținere în societate, guvernarea și-a găsit ultimul refugiu în amînarea datei alegerilor parlamentare. Dar aceasta e doar o amînare a pierderii lor zdrobitoare, fiindcă, oricît prelungesc ei sfîrștiul, le ajunge funia la par”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook.

Comentator: ”Amânarea datei alegerilor, o dovadă în plus cât de netransparentă și imprevizibilă este actuala guvernare”

Comentatorul politic, Dionis Cenușă spune la RFI că amânarea datei alegerilor este o dovadă în plus cât de netransparentă și imprevizibilă este actuala guvernare. ”Primul instinct politic al Partidului Democrat este să îndepărteze alegerile de evenimentele contradictorii, din perioada iunie-iulie 2018, care i-au deteriorat imaginea foarte puternic (invalidarea alegerilor, amnistia fiscală etc.). Astfel, democrații mizează pe factorul "memoriei politice scurte" răspândit în rândul cetățenilor. În al doilea rând, o revizuire a zilei alegerilor este corelată cu preluarea președinției europene de către România la începutul lui 2019 și respectiv ajutorul Guvernului de la București în șlefuirea unei imagini pozitive pentru guvernarea de la Chișinău”.

”Totodată, măsurile populiste lansate de către guvernare în luna iulie (reforma fiscală) vor produce unele efecte abia în câteva luni. De aceea, odată cu organizarea alegerilor în 2019, democrații vor avea câteva luni în plus pentru a manipula opinia publică cu rezultatele politicilor lor populiste. Această decizie creează mai mult spațiu de manevră în raport cu partenerii externi și cu Rusia. Democrații au intenția de a remodela și manipula opinia Bruxelles-ului prin gesturi de flirt cu Rusia, după numirea în funcție a lui Dmitri Kozak”, conchide la RFI, politologul moldovean, Dionis Cenușă.

Potrivit noului sistem electoral, la următoarele alegeri parlamentare, 51 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar alți 50 pe circumscripții teritoriale. În circumscripții vor putea candida nu doar candidați independenți, dar și cei înaintați de partide.

La următorul scrutin, alegătorii vor vota în baza sistemului electoral mixt, criticat de Comisia de la Veneția. Sistemul mixt de vot, aplicat în premieră la viitoarele alegeri parlamentare, a fost votat vara trecută, pe fondul protestelor stradale, organizate de opoziția neparlamentară și societatea civilă. Dumitru Alaiba, director de programe la Centrul de Politici și Reforme spunea la RFI că adoptarea votului mixt este un pericol pentru democrația din Republica Moldova, guvernarea având un singur scop, să fie maxim avantajată în alegeri, pentru a putea rămâne la putere”.

Materialul a fost difuzat la RFI România.

Opiniile exprimate în rubrica de bloguri sunt asumate în totalitate de bloggeri şi nu reprezintă neapărat poziţia CIJM.

Toți bloggerii portalului