În Sparta antică, să te întorci fără scut din luptă era o rușine. Astăzi, dacă ești sub scut, devii inevitabil o țintă a amenințărilor rusești. Chiar dacă România se află astăzi sub cea mai mare umbrelă de securitate sub care a stat vreodată, Bucureștiul este mai atacat verbal ca niciodată de o țară cu care nu a avut relații de respect reciproc, nici măcar în momentele istoriei în care au fost aliați. Tot bagajul acesta de resentimente nu merge decât într-un ritm de crescendo, iar retorica rusă, ca și acțiunile sale, vor tinde spre o escaladare și mai mare. 

Aflat la numai câteva sute de kilometri de granițele României, în Grecia, președintele rus Vladimir Putin a spus deschis că România și Polonia că s-ar putea afla în raza de acțiune a rachetelor ruse. Motivul este reprezentat de elementele scutului antirachetă ce se regăsesc pe teritoriul celor două țări. „Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur și simplu nu știau ce înseamnă să fii în raza de acțiune, de astăzi suntem forțați să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a spus Putin la Atena. De parcă până acum, rachetele rusești ar fi fost îndreptate spre alte ținte decât „țările nealiniate” prin eșalonul estic al NATO. Ar fi naiv să credem altceva. De parcă securitatea regională nu a fost destul zdruncinată, atunci când Rusia a anexat împotriva dreptului internațional peninsula Crimeea, sub paravanul unui simulacru de referendum. Unul care a modificat de la sine putere echilibrul de forțe la Marea Neagră. Ar fi și mai naiv să analizăm altfel și să ne ascundem numai în spate adevărurilor care convin.  

România și-a ales viitorul politic și strategic în sânul valorilor euro-atlantice, cu toate consecințele ce derivă din acest lucru. De altfel, MAE de la București s-a văzut nevoit să mai repete încă o dată Moscovei că intențiile scutului sunt defensive. A te apăra de oricare pericol intră în sfera dreptului suveran al oricărei entități statale, fie că supără ce cineva sau nu. De altfel, prevederile Acordului bilateral dintre România şi SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu stricteţe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu şi conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU, a precizat MAE de la București. Cu alte cuvinte, se impune clar utilizarea scutului numai în scopuri defensive, în ciuda faptului că Putin reclamă că soft-ul instalației poate fi schimbat „fără ca românii să-și poată da seama”. De la anexări ilegale cu forțe paramilitare cât se poate de reale, până la supoziții ce țin mai degrabă de teoria lui „poate” este cale lungă. Sau mai simplu, ce-i în mână nu-i minciună!

România a spus-o răspicat prin vocea diplomației că vorbele lui Putin pot fi interpretate ca o „ameninţare la adresa securităţii regionale” . De altfel, una nouă din pleiada desfășurărilor de acțiuni de până acuma. De data aceasta, amenințările au venit direct de la Kremlin, nu din gura dansatoarei cu jumătate de normă pe ritmuri de „Kalinka”, Maria Zaharova, de la MAE rus, cea care suduie periodic scutul și România. Intențiile americanilor sunt clare în zona: dacă Europa este divizată de diverse interese față de Moscova, Washington-ul nu va mai ceda inițiativa zonală, iar fiecare țară din regiune își va hotărâ singură viitorul, nu sub amenințări militare, embargouri economice sau șantaj energetic. De altfel, NATO a mai transmis un mesaj foarte puternic la Kiev, acolo unde fostul secretar al Alianței, Anders Fogh Rasmussen a devenit consilierul personal al președintelui ucrainean Petro Poroșenko. Nu știm încă dacă Putin a ordonat îndreptarea suplimentară a încă 10 rachete și spre Kiev, sau dacă le ține în continuare pe traiectoria Insulei Niue.