Cine urmărește să pună pe brânci mina de piatră de la Mileștii Mici

Imediat ce intri în mina de piatră de la Mileștii Mici aerul înecăcios aproape că îți taie respirația. Nivelul de umezeală este atât de mare, încât camera de filmat și aparatul de fotografiat se deconectează la numai 20 de minute de la intrare. Pe măsură ce înaintăm în mină, ne vine tot mai greu să respirăm. „Sunt gazele de șist” - ne explică muncitorii. Și pulberea de la extragerea pietrei se face simțită. În aceste condiții zeci de muncitori muncesc zi de zi de ani buni. Aceste condiții nocive se răsfrâng asupra sănătății, dar nu și în bugetele muncitorilor. Din contra, în ultimii ani, muncitorii de la mină sunt retribuiți cu o întârziere de jumătate de an. Datoria întreprinderii către salariați depășește 1.3 milioane lei.  

Interese pentru preluarea carierei?

Mina de piatră din Mileștii-Mici, altădată o întreprindere profitabilă, ca și multe alte întreprinderi de producere din Moldova, în ultimii ani a fost adusă la sapă de lemn. Muncitorii, care au venit aici în tinerețe și au dedicat 20-30 de ani lucrului în mină, la zeci de metri sub pământ, au fost nevoiți să se concedieze, să accepte șomajul tehnic sau să lucreze, fără ca să fie retribuiți.

30 de ani de muncă la zeci de metri sub pământ  

Vladimir Chihai, Foto: CIJM

Vladimir Chihai a venit imediat după armată. Are cel mai mare stagiu de muncă, peste 30 de ani, și este devotat profesiei alese. Feciorii săi, însă, nu au vrut să urmeze cariera tatălului, pentru că „este grea și prost plătită”. „Din  1979 muncesc  în calitate de mașinist la tăiat piatră. Tineretul de azi nu vrea să lucreze în condiții dificile. În mină e greu să reziști, e umiditate, sunt gaze de șist. Situația unui miner este complicată, sunt multe neajunsuri. Noi ne-am obișnuit, dar este greu. Au fost ani buni, când ni se plătea bine și la timp, dar în ultimii șase ani, situația s-a schimbat. Salariul este mic, nu acoperă cheltuielile pe care le avem și  se dă cu întârziere”, povestește minerul.  El mai spune că salariul de 3-4 mii de lei este insuficient și departe de a fi echitabil pentru munca grea a minerilor.  

Protest la început de an

La începutul anului trecut, peste 60 de mineri de la mina de piatră din Mileștii-Mici protestau pentru că nu-și ridicaseră salariile de 6 luni. Întreprinderea de stat a intrat în incapacitate de plată, urmare a unui litigiu cu un agent economic, dar și a managementului defectuos din ultimii ani. La presiunea Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Constructii „Sindicons”, care a susținut muncitorii, ministerul de  resort  a operat  schimbări la nivel de conducere a unității și, pe parcursul anului, situația a început ușor să se redreseze spre sfârșitul anului. În anul curent, însă, situația la întreprindere nu s-a îmbunătățit. Cei mai mulți angajați nu și-au ridicat salariile de la începutul anului, iar unii mai au de primit bani din anul 2015.   

Mina Mileștii Mici. Foto: CIJM

Condiții deplorabile de muncă

”Dacă ne vom muta la al doilea sector, va fi piatră mai bună, vom vinde mai mult. Acum lucrăm câte 2 la combină în loc de 3-4, cât e normal. Nu sunt suficienți oameni. Dacă nu sunt bani, n-ai cum să iei oameni mai mulți”, spune Vladimir Chihai.   

În februarie anul trecut, minerii au sesizat despre condițiile deplorabile de muncă din mină la linia fierbinte a Confederației Sindicatelor. În urma unui control efectuat de Inspectoratul Muncii al Sindicatelor, au fost constatate 22 de abateri ce țin de securitatea și sănătatea muncii și 12 abateri de muncă.  „Nu se consolida tavanul, era risc de prăbușire, muncitorilor nu li se dădea îmbrăcăminte și încălțăminte de protecție, nu se asigura hrana suplimentară  pentru condițiile nocive de muncă. În sala de baie și în vestiar era frig și muncitorii nu puteau, după muncă, să se spele”, ne spune Elena Cârchelan, șefa Inspectoratului Muncii al Confederației Sindicatelor.

Administrația cu salarii, iar muncitorii trimiși în concediu de muncă forțat

La acel timp restanțele la salariu datau din octombrie 2014. În decembrie 2014, muncitorii au fost trimiși în concediu forțat, fără să fie  anunțat șomaj tehnic. Drept urmare, ei nu au fost salarizați pentru această  perioadă, deși administrația și-a ridicat remunerarea.  Inspectorii au mai constatat neachitarea plăţilor prevăzute de lege pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare. „Noi urmărim ca persoanele să muncească în condiții normale, să vină sănătoase la serviciu și să plece sănătoase acasă. Inspectoratul Muncii a Sindicatelor nu are atribuții de a sancționa, doar constatăm abaterile. Dacă se va stopa activitatea întreprinderii tot membrii de sindicat vor avea de suferit”,  precizează spune Elena Cârchelan. 

Fără acces la serviciile medicale

Ion Popov, Foto: CIJM

Rămași fără o sursă sigură de venit, salariații s-au trezit că nu mai pot beneficia de poliță de asigurare medicală, de concedii plătite sau buletine de boală, pentru că întreprinderea nu a vărsat în ultimii ani contribuțiile obligatorii la Fondul de asigurări în sănătate . Aceasta, în condițiile în care angajatorul a reținut aceste plăți din venitul salariaților.  „Plățile pentru asigurarea în sănătate ni s-au reținut din salariu, dar când ajungem la medic ni se spune că polița nu este activată”, precizează Vladimir Chihai. Adminitrația Carierei de piatră confirmă că plățile au fost reținute și că nu au fost achitate contribuțiile la Casa Națională Asigurărilor în Medicină (CNAM). Noul director al întreprinderii, numit în această funcție în aprilie 2015, Ion Popov, dă vina pe predecesorul său, dar recunoaște că și în prezent întreprinderea, care a început să reducă din datorii, mai are restanțe către CNAM.

Ștefan Cimbir, sef de secție în cadrul Companiei Nationale de Asigurări în Sănătate spune că angajatorul este singurul responsabil pentru achitarea plăților pentru polița de asigurare medicală și el trebuie să comunice CNAM despre toate situațiile problematice apărute. CNAM acceptă situațiile când există restanțe la plata salarilor și nu sistează imediat valabilitatea polițelor medicale, dar dacă întreprinderea nu achită timp de câteva luni plățile și nu prezintă o explicație a situației, CNAM este obligată să suspende polițele medicale ale angajaților până la reluarea plăților. Singura modalitate de penalizare sunt amenzile impuse angajatorului.

Intrarea în mină. Foto: CIJM

Ca să-și apere drepturile, în cazul în care a fost nevoit să plătească pentru serviciile medicale, salariatul trebuie să meargă în proces de judecată împotriva angajatorului, ca să obțină despăgubirile de rigoare. „Cetățeanul  trebuie să adune bonurile, iar în cazul în care câştigă procesul, poate solicita despăgubiri de la instituţia care nu a vărsat contribuțiile necesare la CNAM”, explică reprezentantul CNAM. Avocata Violeta Gaşiţoi, care apără interesele unor cetăţeni ajunşi în litigiu cu Fondul de asigurări în medicină, spune că metoda dezactivării imediate a poliţei medicale şi lipsirea de drepturi este una excesiv de drastică.  În aceste situaţii, persoanele care au depus ani la rând contribuţii, fără să fi beneficiat de acest fond de solidaritate, sunt dezavantajate şi discriminate în momentrul în care, din anumite motive, nu mai pot plăti. „Sistemul de asigurări în medicină este conceput tocmai pentru a răspunde la necesităţile persoanelor care au nevoie de aceste servicii. Persoana începe să achite prima de asigurare imediat ce este angajată la serviciu, dar cum angajatorul întră în incapacitate de plată, poliţa devine inactivă. În această parte, legea este una disproporţionată şi nicidecum nu este în favoarea salariatului. Tocmai în situaţia când oamenii ajung să aibă cel mai mult nevoie de servicii medicale, statul îi  lasă pe cont propriu”, comentează avocata.

Ani de muncă pierduți la calcularea pensiei

Și cei care urmau să iasă la odihna binemeritată au constatat că pierd trei ani de muncă la calcularea mărimii pensiei, deoarece, întreprinderea nu a achitat nici contribuțiile la Fondul Social. Cu atât mai grav este faptul că angajaților li s-au reținut din salariu contribuțiile respective. „Multe persoane nu au putut să-și perfecteze documentele pentru pensie din cauza ca nu au fost achitate contributiilo sociale. Oamenii pot să iasă la pensie, dar vor pierde 3 ani de muncă. Ei sunt revoltați de situația creată, însă nu pot face nimic”, ne spune liderul sindical de la întreprindere Dumitru Popov.

Maia Moldovanu, Foto: CIJM

Sancțiunile aplicate de CNAS Carierei de piatră, aflată și așa întro situație dificilă, nu sunt în măsură să-i repună pe angajați în drepturile lor. Directoarea Casei teritoriale Ialoveni pentru asigurări sociale, Maia Moldovanu, spune că de neplata contribuțiilor sociale se face vinovat doar agentul economic, iar instituția pe care o conduce nu poate interveni decât cu aplicarea unor sancțiuni. „Noi toți suntem egali în fața legii. Vechimea în muncă se calculează prin însumarea lunilor pentru care au fost achitate contribuții de asigurări sociale. Dacă contribuțiile nu sunt achitate, perioada respectivă nu se include în calcul. Contribuțiile trebuie să fie achitate pentru toți angajații, separat pentru cei care se pensionează sau care sunt în risc social, nu se poate. Pentru neplata contribuțiilor de asigurări sociale, se claculează o amendă pentru fiecare zi de întârziere de 0.1% din suma datorată. Noi putem sancționa agentul economic doar cu amendă, Fiscul poate bloca conturile, alte pârghii nu sunt”, precizează oficialul de la CNAS Ialoveni. 

Numai pentru anul trecut, Mina de piatră Mileștii-Mici avea datori la Bugetul asigurărilor sociale de 2 mln 400 mii lei, dintre care contribuții de bază datorate de angajator - 1,383 mln lei.

Datorii cu barbă

Directorul Carierei de piatră, Ion Popov, numit în această funcție în aprilie 2015, spune că a preluat întreprinderea cu datorii foarte mari și timp de șase luni a reușit să achite o parte din salariile restante: „Întreprinderea avea o datorie de 4,5 mln datori la stat, iar Combinatului de vin Mileștii-Mici datora 1,5 mln lei. La salarii erau restanțe din octombrie 2014, circa 940 mii lei. La sfârșitul anului trecut mai aveam datorii 1,3 mln și la salarii -500 mii lei din restațele istorice. Acum reușim să dăm salariul la timp și încetul cu încetul reducem datoriile istorice”. 

Ion Popov spune că a plecat de la mină în 2006. Atunci lucrau 14 brigazi, pe zi se scotea 3 mii metri cub de piatră. Când a revenit, la mină lucrau doar trei brigăzi. În câteva luni a reușit să repună în lucru încă 2 mașini și astfel speră să crească producția și, respectiv, resursele financiare, ca să achite salariile la timp și să elimine restanțele.  Actualmente la întreprindere lucrează 68 de persoane.  

Impasul financiar în care a ajuns întreprinderea se datorează unui cerc vicios în care a fost implicată. Cu câțiva ani în urmă, întrun mod dubios, la părerea angajaților, a fost privatizată  moara de calcar, care genera 75 la sută din venituri.  

Foto: CIJM

Noul director susține că statul ar trebui să înghețe datoriile creditorilor mari și datoriile către stat , astfel încât să permită întreprinderii să se redreseze, să achite salariile muncitorilor, ca aceștia să poată lucra. „Sistemul care este ne pune în genunchi. Creditorii îți iau totul și nu poți să achiți oamenilor plata pentru munca depusă. Nu e normal așa. Am spus acest lucru și la ședința Comisiei tripartite și la alte întruniri.  Dacă s-ar îngheța datoriile măcar pe vreo 3 ani de zile, ca să ne punem pe picioare, s-ar putea ieși din criză. Impozitele pe care le dăm la stat sunt foarte mari, mai mult de 50 la sută dintrun leu noi dăm la stat, și asta ne pune în genunchi.  Nu putem cumpăra mașini noi.  Da, noi eșalonăm datoriile, dar omului îi dăm cu întârziere salariul, dar el are familie, trebuie să o întrețină”, spune Ion Popov.     

O altă soluție, potrivit directorului, ar fi privatizarea carierei. „Poate ar trebui să vină un cumpărător real, să mărească salariile. Pate așa ar veni mai multă lume să lucreze la mină”, susține el.

Privatizare eșuată

Întreprinderea de Stat Mina de piatră Mileștii-Mici a fost scoasă la privatizare de câteva ori în ultimii trei ani, dar de fiecare dată concursul eșua din cauză că nu veneau investitori.  Trei  licitaţii de vânzare a acţiunilor acestei unităţi nu au avut finalitate.  În 2013 activele Minei de piatră au fost evaluate la 10 mln de lei. Din an în an activele Minei se devalorizează. Unii experți afirmă că acest procedeu, deja cunoscut, de tărăgănare intenționată a procesului de privatizare, se face pentru ca în final întreprinderea să fie cumpărată pe nimic.  

Acțiunile sindicatelor și evitarea conflictului  colectiv de muncă

Oleg Mârleanu, Foto: CIJM

Protestul munictorilor de la mina de piatră început în luna februarie 2015 nu a generat întrun conflict de muncă, întrucât s-a implicat Sindicatul de ramură “Sindicons”, care a încurajat muncitorii să lucreze, ca să genereze venituri, astfel încât să poată fi reduse restanțele. „Declanșarea unui conflict de muncă avea să stopeze activitatea întreprinderii pe o perioadă îndelngată. De la asta nimeni nu câștiga, de aceea noi am încercat să negociem cu administrația, astfel încât să evităm greva și conflictul de muncă. Prin acceptarea negocierilor cu sindicaliştii şi găsirea unui compromis, conducătorul unităţii a evitat declanşarea unui conflict colectiv de muncă”, susține vicepreședintele „Sindicons”, Oleg Mârleanu.

Membrii sindicatului primar au negociat de câteva ori cu administrația întreprinderii modalităţile şi termenii de soluţionare a fiecărei revendicări în parte înaintate de protestul din 25 februarie. Muncitorii revendicau achitarea restanţelor la salariu şi cotizaţiile sindicale, a datoriilor la Bugetul asigurărilor sociale de stat şi Bugetul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, precum şi lichidarea neajunsurilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

„Chiar dacă este o întreprindere de stat, situația este dificilă. Cu ani în urmă, întrun litigiu, Curtea Supremă de Justiție a recunoscut o datorie mai veche și acum Mina de piatră achită câte 60 mii de lei lunar către creditor. O întreprindere ce ține de construcții se dezvoltă dacă are vânzări. Asta se întâmplă dacă în domeniul construcțiilor lucrurile merg bine. În perioada anului când nu se construiește, carierele lucrează la stoc. Sunt mai puține vânzări. Și aceasta îi afectează. Trebuie să achiți energia electrică, salariie și nu este deloc ușor. Mai este și neglijența administratorului, o gestionare inefiecientă”, precizează Oleg Mârleanu.

Satul Mileștii Mici. Foto: CIJM

Conturi speciale pentru asigurarea salariilor    

Mina de piatră din Mileștii-Mici nu este singura întreprindere cu restanțe la plata salariilor. Vicepreședintele Federației Sindicatelor din Construcții „Sindicons”, Oleg Marleanu, este de părerea că pentru a proteja angajații și a le garanta salariile, statul ar trebui să intervină cu modificări la nivel legislativ, cum ar fi, bunăoară, crearea la întreprinderi a unor conturi speciale destinate exclusiv plăților salariale, care să nu poată fi blocate de executorii judiciari în cazul unor litigii sau a altor situații neprevăzute. „La noi angajații de multe ori au de suferite fiindcă dacă angajatorul a pierdut un proces , vin executorii, sechestrează conturile , unul-două, sapte, câte are întreprinderea, preia toate sumele care se află acolo și angajatorul este pus în situația, obiectivă, de a nu putea să achite salariile. La noi justiția e oarbă, se pierd procesele, imediat reactionează  executorii  și nimănui nu-i pasă de angajați”, precizează liderul sindical.  

Instanțe specializate în dreptul muncii

Mai mulți experți în dreptul muncii consideră că muncitorii nedreptățiți la locul de muncă ar putea să-și apere drepturile pe cale judiciară mai lesne, dacă ar exista instanțe sau magistrați specializați pe dreptul muncii. 

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: patru exemple” realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova, în parteneriat cu Platzforma și Centrul de Investigații Jurnalistice.