Bani publici

Achiziţii în stil moldovenesc la Rezina

Foto: CIJM

Toamna trecută producătorii agricoli din R. Moldova s-au pomenit într-o situaţie destul de complicată, impusă pe de o parte de blocarea exporturilor tradiţionale de fructe, legume, carne şi alte produse către piaţa din Federaţia Rusă, iar pe de alta – de temperaturile joase care se abătuseră asupra meleagurilor noastre mai devreme ca de obicei.

Pentru a potoli întrucâtva spiritele care se încingeau în sectorul agrar, destul de periculoase pentru cei de la putere în preajma alegerilor parlamentare, Guvernul decide să aloce din buget 19,5 milioane de lei pentru a procura câteva mii de tone de mere de la producătorii autohtoni şi care să fie repartizate gratuit instituţiilor de învăţământ preşcolar, primar, secundar general şi special, dar şi unităţilor militare din ţară.

Merele însă au ajuns pe masa copiilor din regiunea Orhei abia la mijlocul lunii ianuarie şi mult mai puţine, deoarece “nenii” de la minister au urmărit, probabil, şi alte interese, decât cele declarate.

Bucuria directorilor a fost mare

La momentul me-diatizării acestei iniţiative, un director de gimnaziu ne demonstra bucuros: “Astăzi, ţinând cont de faptul că preţul mediu de piaţă al merelor în Moldova nu depăşete 3-3,5 lei/kg, cu aceşti 19,5 mln lei pot fi procurate cel puţin 5600 tone de fructe. În toate instituţiile de educaţie din ţară sunt circa 400 mii de copii. Asta înseamnă că la fiecare copil ar reveni cam 14 kg de mere, sau în medie 112 fructe (într-un kilogram intră aproximativ 8-9 mere de mărime standartă), deci, copiii vor avea câte un măr pe zi cel puţin jumătate de an”.

Dar, după cum s-a dovedit ulterior, şi de data aceasta, socoteala de la gimnaziu nu s-a prea potrivit cu cea de la minister.

Curiozităţi, curiozităţi

Guvernul a încredinţat achiziţionarea merelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), stabilind că preţul unui kg de fructe nu trebuie să depăşească 5 lei. Fructele urmau să fie repartizate în baza listelor cu numărul de copii din şcoli şi grădiniţe, prezentate de direcţiile teritoriale de educaţie. La rândul lor, furnizorii de fructe trebuiau să vină la licitaţie cu dovezi că au livadă înregistrată, dispun de frigidere de păstrare şi mijloace de transport pentru distribuţie, dar şi de personal care să se ocupe de livrare.

Procesul de realizare a Hotărârii însă s-a dovedit a fi marcat de un şir de curiozităţi, ca să nu spunem altfel. În primul rând, Hotărârea nr.958 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor financiare pentru compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor este adoptată la 17 noiembrie 2014, iar MAIA încheie primele contracte de achiziţie a merelor cu o lună jumătatea… mai înainte, la 2 octombrie. Conform datelor mediatizate de minister, dar şi de Agenţia pentru Achiziţii Publice, 9 din cele 24 de contracte de achiziţie a merelor au fost semnate în octombrie, iar altele 6 – cu 11 zile înainte de adoptarea Hotărârii (!?).

Deşi unul din scopurile declarate ale acestei iniţiative guvernamentale era compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor de fructe, de cei 19,5 mln de lei bugetari au beneficiat doar 27 de gospodării. SA Tresor şi Ghermes-Agroservice SA, de exemplu, au vândut producţie în valoare de 2,593 mln şi respectiv 2,546 mln lei, Fortuna-Labis SRL – de 1,56 mln, GŢ Sitari – de 1,54 mln, Domultera SRL – de 1,08 mln lei.

Din informaţia despre rezultatele licitaţiilor mediatizate pe site-ul Agenţiei pentru Achiziţii Publice aflăm data şi tipul contractului, autoritatea contractantă şi operatorul economic, obiectul şi costul global al achiziţiei, dar nu şi preţul de vânzare-cumpărare al merelor, elementul de bază al licitaţiilor. Solicitaţi să ne dea date referitoare la preţurile de achiziţie a fructelor, colaboratorii Agenţiei ne-au spus că această informaţie o putem găsi numai la autoritatea contractantă, dar, conform Legii privind achiziţiile publice, ea este confidenţială (!?). Acelaş lucru l-am auzit şi de la Vasile Dogotari, şef-adjunct al Direcţiei juridice şi armonizarea legislaţiei MAIA, dar care până la urmă ne-a oferit, totuşi, informaţia cerută. Astfel am aflat că în timp ce de la Fortuna-Labis SRL ministerul a cumpărat merele cu 3,7 lei/kg, de la Ghermes-Agroservice SA – cu 4,39 şi 4,86 lei/kg, atunci faţă de Dactfruct SRL şi Zgura-Agro SRL s-a dovedit a fi deosebit de darnic, oferindu-le câte 6,48 şi 6,99 lei (fără TVA) pentru 1 kg de mere. Şi asta în condiţiile când preţul real al merelor pe piaţa din R.Moldova la acel moment nu depăşea 3-4 lei, iar unul din criteriile de bază ale achiziţiilor publice prevede că se dă prioritate ofertanţilor care propun produsele şi serviciile cele mai ieftine.

Dl Dogotari a explicat dărnicia celor de la minister în felul următor: “Preţul a depins de locul aplasării depozitului faţă de instituţia beneficiară. Cu cât mai departe este depozitul, cu atât preţul este mai mare”.

Dumnealui nu a concretizat de ce, totuşi, merele pentru raioanele Rezina, Şoldăneşti au fost procurate cu 6,99 lei/kg de la Zgura-Agro SRL, situată la circa 150 km (s. Zguriţa, raionul Drochia) şi nu de la gospodăriile din regiunea Orhei, care nu ştiu ce să facă cu fructele şi sunt gata să le vândă mult mai ieftin. Pe de altă parte, şi de la Dacfruct SRL, livezile căreia sunt situate în raioa-nele Orhei şi Şoldăneşti, pentru instituţiile din aceste raioane merele au fost procurate cu 6,48 lei/kg (!?)

Precizăm că licitaţiile respective au avut loc în octombrie-decembrie 2014, când la pieţele comerciale din R.Moldova preţul mediu la mere nu depăşea 3-4 lei/kg.

Licitaţii pentru cei cu pile la palat?

La începutul lunii februarie c. noi am încercat să aflăm opiniile mai multor demnitari şi producători agricoli locali despre afacerea cu merele. Vasile Dogotari ne-a spus că anunţul privind desfăşurarea licitaţiilor publice a fost publicat pe pagina web a Ministerului, în Buletinul Achiziţiilor Publice şi mediatizat prin intermediul Asociaţiei Producătorilor de Fructe Moldova-Fruct.

Vicepreşedinţii raioanelor Rezina – Gheorghe Botnaru şi Teleneşti – Vasile Harghel, responsabili de sectorul agrar din aceste teritorii, ne-au spus că nu au primit nici o informaţie despre această afacere. Dumnealor au fost de părerea că, dacă era vorba despre susţinerea producătorilor de fructe, ar fi fost normal ca în această acţiune să fie implicate numaidecât şi direcţiile agricultură din raioane, ca mijloacele oferite de Guvern să ajungă la un număr cât mai mare de fermieri.

Iurie Tănase, unul din cei mai mari producători de mere din raionul Soroca a zâmbit ironic, auzind cum şi la ce preţuri a procurat merele pentru copii Ministerul Agriculturii. “Noi şi astăzi am putea vinde o cantitate mare de mere din frigider cu 3-3,5 lei/kg”, a spus dumnealui, lăsând să se înţeleagă, că şi aceste licitaţii s-au desfăşurat în stil moldovenesc, nu fără anumite interese.

Şi liderii a două gospodării agricole din Ignăţei, raionul Rezina s-au mirat mult auzind că pentru instituţiile de educaţie din raioanele Rezina şi Şoldăneşti ministerul a procurat mere de la Dacfruct SRL, cu sediul în s. Sirota, raionul Orhei, la preţul de 6,48 lei plus TVA şi de la Zgura-Agro SRL din s. Zguriţa, Drochia. “Nu am auzit de acest tender, avem la depozit peste 300 de tone de mere de calitate înaltă, pe care şi azi le-am da cu 3-3,5 lei/kg”, ne-au spus liderii de la Ignăţei.

”Am ştiut de tranzacţia cu merele, dar nu am participat. Ni s-a spus că noi va trebui să transportăm merele la beneficiari, să ne înţelegem când şi ce cantitate să livrăm, când să luăm ambalajul, etc., lucruri care nu ne conveneau”, spune Alexei Ivanov, directorul SRL Vindex-Agro de la Mălăieşti, raionul Orhei.

Şi Filip Beiu, lider agricol de la Susleni, raionul Orhei, a deţinut informaţia, dar nu s-a implicat în afacere: ”Am auzit despre tender, dar nu am participat pentru că eram sigur: câştigătorii fusese stabiliţi înainte de licitaţii. Oare nu-i clar de ce fructele au fost cumpărate la nişte preţuri aproape duble faţă de cele de pe piaţă? Noi şi acum avem multe mere în depozit şi le vindem la un preţ mult mic decât cel real, pentru că aşa-i piaţa”, ne-a spus dl Beiu.

Nici producătorii de mere din raionul Teleneşti nu au participat la tenderul respectiv. În opinia lui Constantin Ciobanu, primarul satului Chiştelniţa, procedura de înscriere la asemenea licitaţii este foarte anevoioasă şi de obicei câştigă cei cu pile la palat. „Iată de ce producătorii noştri preferă să caute alte variante de comercializare a producţiei”, a remarcat primarul.

Preţuri reale, preţuri camuflate

Prima partidă de mere gratuite a ajuns la instituţiile de educaţie din raionul Rezina la 15 ianuarie, când Gimnaziul Horodişte (112 elevi) a primit 917 kg de fructe. Peste câteva zile au primit fructe şigimnaziile Mateuţi, Ţareuca, Cinişeuţi, LT Ion Creangă din Cuizăuca, LT Ioan Sârbu din Ignăţei. În medie la un elev s-a repartizat câte 8,5 – 10 kg de fructe. Între timp, Şcoala auxiliară-internat din Rezina a procurat pentru cei 77 de elevi ai săi, prin achiziţii publice, de la un producător din raionul Briceni, o tonă de mere, cu 3 lei/kg.

Potrivit vicepreşedintei Livia Scutaru, pentru instituţiile de educaţie din raionul Rezina au fost repartizate 69,4 tone de mere, procurate de MAIA de la Dacfruct SRL şi Zgura-Agro SRL. Fructele au fost distribuite în baza unor acte de predare-primire, în care figurau rechizitele furnizorului şi ale beneficiarului, cantitatea producţiei, dar nu şi preţul acesteia.

Cine ar putea demonstra calitatea reală a producţiei?

Ştirea despre aprovi-zionarea centralizată cu mere le-a creat dureri de cap la o parte din managerii instituţiilor de educaţie din raionul Şoldăneşti, pe motiv că acestea nu dispun de încăperile respective pentru păstrarea fructelor. Unii au procedat simplu: le-au spus copiilor să vină cu pungi şi să-şi ia merele acasă (în medie câte 9 kg/persoană). În alte instituţii s-au găsit încăperi pentru depozitare şi copiii primesc zilnic, în timpul recreaţiei, câte un măr.

Jurnaliştii de la postul IMPULS TV n-au găsit nici la o instituţie certificate de calitate a fructelor. Luând câteva mere, au mers la Direcţia Sănătate Publică Şoldăneşti să facă analizele de rigoare. Acolo, însă, li s-a spus că direcţia nu dispune de reactivele necesare pentru a verifica calitatea fructelor. În republică sunt doar patru laboratoare specializate în acest domeniu, la care nu toţi pot apela, au spus medicii, remarcând totodată, că produsele agricole tratate cu pesticide de categoriile întâi şi doi sunt interzise pentru alimentaţia copiilor. La Direcţia Agricultură şi Alimentaţie Şoldăneşti li s-a spus că în anul trecut, în scopul combaterii bolilor şi dăunătorilor, unele livezi au fost tratate cu chimicale şi mai mult de zece ori.

Nici la Direcţia Raională pentru Siguranţa Alimente-lor Şoldăneşti jurnaliştii nu au putut controla calitatea merelor. Au aflat doar, că direcţia nu a eliberat niciun certificat privind calitatea merelor produse în teritoriul raionului. Managerii unor şcoli din raion au afirmat, că merele primite de la Dacfruct SRL provin din livezile acestei întreprinderi, o parte dintre care sunt situate în raionul Şoldăneşti.

În aceeaşi ordine de idei Vasile Dogotari, şef-adjunct al Direcţiei juridice şi armonizarea legislaţiei MAIA, ne-a relatat că Grupul de lucru al Ministerului pentru organizarea licitaţiilor în cauză a solicitat de la ofertanţi în mod obligatoriu Certificatul de luare la evidenţă ca operator economic de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, care efectuează controlul respectării de către producători a regulilor de utilizare a produse-lor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii