Timp de aproape sapte luni de la publicarea investigatiei «Guvernare in stil rezinean» (www.investigatii.md), in care dezvaluiam abuzuri grave comise de functionari din cadrul Primariei or. Rezina, niciuna dintre institutiile care ar fi trebuit sa ia atitudine nu a reactionat. In schimb, primarul de Rezina, Mihail Cut, si alti doi functionari au atacat in judecata autorii investigatiei si publicatiile «Cuvantul» si «Ziarul de Garda». Pretentiile materiale si morale ale primarului sunt de ordinul milioanelor: 300 mii de dolari (3 mil. 750 mii de lei) de la «Cuvantul». Celelalte doua persoane au solicitat cate 5 si, respectiv, 10 mii de lei, sub forma de despagubiri morale. Primarul Cut s–a exprimat public ca, pe banii obtinuti de la jurnalisti, va construi o baie pentru urbe. Judecatoria din Rezina, insa, a calificat drept neintemeiate pretentiile edilului, dand castig de cauza jurnalistilor. Curtea de Apel Chisinau, intr–o sedinta desfasurata la 3 mai, de Ziua Libertatii Presei, a lasat in vigoare decizia instantei de fond.

Intre timp, am constatat ca faptele descrise in investigatie, dar si alte actiuni ale Primariei si Consiliului Orasenesc Rezina au fost verificate de Directia Orhei a Serviciului Control Financiar si Revizie a Ministerului Finantelor, de CCCEC, in prezent fiind cercetate si de Procuratura Anticoruptie. Rezultatele controalelor dezvaluie abuzurile descrise in articolul «Guvernare in stil rezinean».

Tranzactii care au prejudiciat orasul de circa 17 mil. de lei

Revizorii confirma existenta a doua contracte dintre Uzina Metalurgica din Rabnita (UMR) si Primaria Rezina: contractul nr.12 din 01.01.2004, prin care Primaria a dat in arenda UMR 21,155 ha de pamant (teren aferent statiilor de pompare din Tarasova si Bosernita) contra sumei anuale de 509 600 lei, si contractul nr.13, datat cu aceeasi zi, in care UMR se obliga sa furnizeze zilnic Primariei 2500 m3 de apa potabila la pretul de 0,17 dolari/m3. Ulterior, UMR nu a achitat in bugetul orasului niciun leu pentru arenda terenului, iar Primaria nu a platit pentru apa.

Conducerea Primariei sustine ca tranzactia este legala deoarece a fost aprobata, la 30 noiembrie 2004, de prim–viceprim–ministrul Vasile Iovv cu participarea lui Mihail Pop, pe atunci sef al Inspectoratului Fiscal de Stat, in prezent ministru al Finantelor. Ce i–a determinat pe inaltii demnitari sa se implice in aceste afaceri? La Rezina se zice ca ar fi facut–o din anumite interese. Organele abilitate sa lupte cu coruptia si protectionismul, insa, au trecut cu vederea acest subiect, fapt ce consolideaza si mai mult banuielile rezinenilor.

Dar inainte a obtine aprobarea sefilor de la Chisinau vizavi de contractul cu UMR, primarul Cut a semnat cu reprezentantii intreprinderii rabnitene un act de decontari reciproce, de altfel, la fel de discutabil. La acel moment, IM «Apa–Canal» din Rezina era in proces de judecata cu UMR. Intreprinderea rabniteana pretindea ca partenerul de la Rezina ii datoreaza 949466,65 dolari SUA. Conducerea IM «Apa–Canal» afirma ca suma ar fi cu vreo 300 mii USD mai mica. Procesul a continuat cativa ani si juristul de la «Apa–Canal» spune ca aveau sanse reale sa–l castige. Intre timp, UMR acumulase o datorie similara fata de Primaria Rezina, pentru arenda terenului aferent statiilor de pompare si purificare a apei din Tarasova si Bosernita. Atunci Cut a rezolvat problema foarte simplu: printr–un act triplu de decontari reciproce, Primaria a preluat de la IM «Apa–Canal» datoria fata de UMR, stingand–o cu datoria UMR fata de Primarie, bugetul orasului Rezina fiind prejudiciat de circa 13 mil. lei.

Gratie contractului incheiat pe 22 de ani cu administratia UMR, orasul a mai pierdut, dupa cum sustine consilierul S. Druta, facand trimitere la cifre oficiale de la Primarie si IM SCL, inca circa 4,4 mil. lei si asta pentru ca, din 2004, Primaria procura apa de la UMR in contul mijloacelor pe care aceasta trebuie sa le plateasca in bugetul orasului pentru arenda terenului aferent statiilor de pompare si purificare din Tarasova si Bosernita si o transmite gratuit IM SCL. Cea din urma o vinde mai apoi consumatorilor. La Primarie si la Consiliul Raional nu am putut afla de ce primaria si nu IM SCL procura apa de la UMR, de ce orasenii sunt pusi sa plateasca pentru apa achitata deja din bugetul orasului, format si din contributiile lor, de ce zilnic trebuie sa se procure 2500 m3 de apa daca, conform datelor IM SCL, doar 29 la suta din ea ajunge la consumatori, restul constituind pierderile.

De ce Primaria recurge la asemenea cheltuieli cand, cu resurse mult mai modeste, orasul ar putea fi aprovizionat cu apa din propriile sonde, date in exploatare chiar la inceputul mandatului actualei administratii si care, fiind lasate in voia sortii, acum necesita lucrari de restaurare in valoare de sute de mii de lei?

Experti in probleme de drept spun ca tranzactiile dintre Primarie si UMR contravin legislatiei, or, gestionarea finantelor publice este prerogativa consiliului orasenesc, si nu a primarului. M. Cut, insa, sustine ca o astfel de actiune era necesara, in caz contrar administratia UMR ar fi putut bloca conturile IM «Apa–Canal», ceea ce ar fi pus in pericol aprovizionarea orasului cu apa potabila.

Argumentele primarului nu rezista in fata altor dovezi, care demonstreaza ca, in acest caz, s–a lucrat doar in folosul UMR. Conturile unui agent economic pot fi blocate doar de Inspectoratul Fiscal sau instanta de judecata si atat timp cat litigiul se afla in judecata, acest lucru nu se putea intampla. Pe de alta parte, la scurt timp dupa tranzactie, Primaria a initiat procedura de lichidare a IM «Apa–Canal», motivand ca fusesera acumulate mari datorii, desi restanta principala a intreprinderii, cea fata de Uzina Metalurgica, era deja stinsa ( ?!). Acest fapt a si fost interpretat drept o tentativa a administratiei orasului de a spulbera urmele unor afaceri dubioase. De altfel, si Legea privind administratia publica locala si cea cu privire la antreprenoriat nu prevad dreptul Consiliului orasenesc de a initia lichidarea IM «Apa–Canal». In caz de insolvabilitate, intreprinderea poate fi lichidata doar de instanta de judecata.

Patrimoniul e de negasit, desi multi stiu unde se afla

Primarul M. Cut considera ca vanzarea prin licitatie a bunurilor IM «Retelele Termice» a fost legala si transparenta deoarece avizul fusese publicat in Monitorul Oficial.

Tot el crede ca Primaria nu poarta nicio vina, deoarece, prin dispozitia primarului din 13.12.2003, responsabil de patrimoniul IM «Retelele Termice» a fost numit V. Prituleac, managerul IM «Servicii Comunal–Locative». Revizorii Directiei Orhei a Serviciului Control Financiar si Revizie si colaboratorii CCCEC sunt de alta parere.

Dupa reorganizarea Asociatiei «Termocomenergo», prin Hotararea Guvernului nr. 438 din 10.03.2000, patrimoniul subdiviziunilor ei din teritoriu a fost transmis in proprietatea autoritatilor administratiei publice locale. Astfel a aparut IM «Retelele Termice» Rezina, fondatoare fiind Primaria Rezina. In decembrie 2003, Consiliul Orasenesc il elibereaza din functie pe managerul–sef A. Cebotari si ii incredinteaza primarului sa numeasca alta persoana responsabila de administrarea patrimoniului intreprinderii si finalizarea inventarierii bunurilor acesteia. Atunci Consiliul Orasenesc a incalcat un sir de acte normative, inclusiv Legea privind administratia publica locala, or, transmiterea bunurilor publice ale unei intreprinderi in gestiunea alteia tine, exclusiv, de competenta Consiliului, si nu a primarului. Revizorii au constatat ca patrimoniul IM «Retelele Termice», cu valoarea de bilant de 15 mil. 428 mii lei si cea reziduala de 6 mil. 695 mii lei, a fost reflectat in evidenta contabila a Primariei Rezina doar in expresie cantitativa, fara a se indica si valoarea baneasca, unele imobile fiind chiar «uitate», actul de primire–predare al averii catre IM SCL nefiind aprobat de Consiliul Orasenesc. In cele din urma, averea intreprinderii, inclusiv 10 cladiri in valoare de peste 3,8 mil. lei si 154 unitati de utilaj, 4,5 km de retele ingineresti, automobile si alte bunuri cu pretul total de circa 2,9 mil. lei, nu a fost luata la evidenta contabila nici la Primarie, nici la IM «Servicii Comunal–Locative».

Ulterior, imobilele IM «Retelele Termice» Rezina au fost scoase la licitatie, fiind vandute in baza unor contracte directe, cu incalcarea Regulamentului privind licitatiile cu strigare si negocieri directe.

Intrebat de noi, iar apoi si de rezineni in cadrul unei emisiuni in direct la TV «ELITA» unde–i acest patrimoniu, primarul Cut a raspuns scurt: «La pastrare».

V.Prituleac, managerul IM SCL, ne–a declarat ca nu stie nimic despre aceste bunuri. Nici revizorii nu le–au gasit. Dar mai multi locuitori ai or. Rezina, unii solicitand anonimatul, afirma ca stiu cand si cum a fost comercializat utilajul de la retelele termice si in care buzunare sunt banii. Ei sustin ca si organele de drept din teritoriu cunosc aceasta informatie, dar din anumite motive nu se grabesc sa desfasoare anchetele respective. In acelasi context, oficiali de la Procuratura Generala ne–au informat ca «se intreprind masuri operative de investigatii intru stabilirea circumstantelor elucidate in publicatiile din presa si petitiile cetatenilor».

Revizorii au mai stabilit ca:

in septembrie 2006 Primaria a primit de la SA"Ciment« dividende in suma de 1,959 mii lei, aferente cotei de participare a statului in societatea data pe actiuni, dar cele 400705 actiuni cu valoarea nominala de 30 de lei fiecare, transmise primariei inca la 20 aprilie 2006, nu se numarau in evidenta contabila si au fost inregistrate doar la interventia revizorilor; in anii 2005–2006Primaria Rezina a comercializat 25 de imobile, inregistrate fara pret, iar operatiile ulterioare de vanzare–cumparare, in suma totala de circa 1,150 mil., nefiind contabilizate; in a. 2006automobilul primariei GAZ–31029 a utilizat suplimentar la limita stabilita de Guvern combustibil in valoare de 13,8 mii lei.

Concluzii si reactii

Initial, Consiliul orasenesc Rezina nu a examinat faptele descrise in primele doua parti ale investigatiei «Guvernare in stil rezinean». La insistenta consilierilor din opozitie, doar in aprilie curent, conducerea Primariei si fractiunea majoritara a PCRM au convenit sa puna in discutie o parte din problemele elucidate. A fost ascultata darea de seama a managerului I.M."SCL« V. Prituleac, o informatie despre licitatiile desfasurate sub egida Primariei in perioada 2004–2006, prezentata nu de presedintele comisiei de licitatie, cum ar fi fost normal, ci de secretarul Consiliului Orasenesc (?!). In cadrul acelei sedinte, consilierii din opozitie S. Druta, I. Burciu si A. Cuzuioc au vorbit cu ingrijorare de abuzurile si faradelegile comise in ultimii patru ani de angajatii Primariei si ai structurilor subordonate ei, cu sustinerea Consiliului Orasenesc. Colegii din fractiunea majoritara au tacut sau au turnat osanale in adresa conducerii Primariei si a IM SCL.

Abuzurile depistate de Directia Orhei a Serviciului Control Financiar si Revizie au fost taxate cu amenzi de cate 500 de lei, primarul M.Cut si contabilul–sef al Primariei urmand sa le achite, iar materialele investigative au fost transmise Procuraturii.

Directia Generala Teritoriala Balti a CCCEC ne–a informat vizavi «de activitatea abuziva a functionarilor Primariei Rezina si a primarului M.Cut» ca a stabilit comiterea unei infractiuni prevazute de art. 328 al.1, Cod Penal, pe faptul depasirii in mod vadit a limitelor drepturilor si atributiilor acordate de lege din partea factorilor de decizie ai Primariei Rezina, actiuni ce au cauzat daune in proportii considerabile intereselor publice. Din aceste considerente, la 27.03.2007, a fost intentata cauza penala nr. 2007046196.

La conferinta raionala a PCRM din anul curent, M.Cut a fost ales presedinte al comisiei de cenzori a organizatiei raionale de partid, iar zilele trecute organizatia din Rezina a PCRM l–a inaintat in calitate de candidat pentru un nou mandat de primar al or. Rezina.

Investigatia a fost realizata cu suportul Centrului de Investigatii Jurnalistice