Corupție

Eforturi zădarnice sau cum se „dezrădăcinează” fărădelegile în Moldova

ro.wikipedia.org

 

În 2006, săptămânalul „Cuvântul” (Rezina) a publicat  nouă investigaţii proprii şi încă peste douăzeci realizate de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Majoritatea acestora au vizat corupţia şi protecţionismul, încălcări ale drepturilor omului, alte fărădelegi şi abuzuri săvârşite de autorităţi şi demnitari de stat. Mulţi cititori, care susţin că abonează „Cuvântul” „şi pentru reportajele de investigaţie curajoase, publicate din număr în număr”, se interesează care este eficienţa acestora, ce s-a schimbat după publicarea lor. În ţările civilizate, precizează cititorii, după asemenea publicaţii, organele de resort demarează anchete, urmează scandaluri, demiteri, procese judiciare etc. La noi situaţia pare să fie alta ... Iată ce a urmat după publicarea investigaţiilor legate de subiecte din raionul Rezina.

 

             “Cum a fost privatizat complexul de gaze din R. Moldova”

            Despre modul frauduos de privatizare a complexului de gaze din R.Moldova, fărădelegile săvârşite în acest domeniu “Cuvântul” a scris în ultimii cinci ani de câteva ori, investigaţiile date fiind reluate şi de mediile naţionale. În articolul “Cum a fost privatizat complexul de gaze din R. Moldova” publicat în “Cuvântul” din 18 februarie 2006 au fost nominalizate prejudiciile aduse republicii şi cetăţenilor, inclusiv acţionarilor SA”Moldova-Gaz” în procesul privatizării complexului de gaze, dar şi fărădelegile care continuă să aibă loc în această ramură şi care sunt trecute cu vederea de conducerea republicii, organele de justiţie. Toţi recunosc că problema aprovizionării şi preţului la gaze pe an ce trece devine pentru Moldova tot mai acută, statul şi cetăţenii îngroapă anual zeci, sute de milioane de lei în gazificare, neştiind, de fapt, ce va fi mâine-poimâine cu aceste gazoducte, cine le va stăpâni, ce folos vor avea de la ele cei cu cheltuiala. Sute de kilometri de gazoducte construite pe banii întreprinderilor, cetăţenilor sunt exploatate de SA”Moldova-Gaz”, care-i gata să privatizeze tot acest patrimoniu fără nici o recompensă prorpietarilor.

Acum câţiva ani Guvernul Tarlev se indigna că Moldova, de fapt, nu ştie ce cantitate de gaze primeşte de la furnizori, deoarece contoarele sunt instalate pe teritoriul Ucrainei. Prin 2002 s-a adoptat o hotărâre de Guvern care prevedea ca la intrarea pe terioriul republicii la toate gazoductele magistrale să fie instalate contoare. Hotărârea a rămas doar pe hârtie. Nu s-a schimbat nimic nici la celelalte capitole vizate în publicaţia nominalizată.

 

 „Otrava rămâne alături de noi”

Această anchetă reportericească („Cuvântul” nr.14 din 7 aprilie) a fost ultima dintr-o serie de investigaţii realizate în ultimii patru ani de către jurnaliştii de la săptămânalul nostru, dar şi de la alte ziare, despre problemele legate de stocarea, păstrarea şi neutralizarea celor câtorva mii de tone de pesticide interzise şi inutilizabile, acumulate în republică pe parcursul ultimelor 3 decenii. Insistenţa cu care jurnaliştii au bătut alarma ani la rând a determinat  Guvernul să modifice Hotărârea nr.1543 din 29 noiembrie 2002, care prevedea depozitarea pesticidelor în depozitul de lângă s. Păpăuţi şi incinerara lor ulterioară în cuptorul uzinei de ciment din Rezina.

Conform proiectului „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”, implementat în prezent de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, cu susţinerea financiară a Fondului Global de Mediu, prin intermediul Băncii Mondiale şi Guvernului R. Moldova, pesticidele interzise şi inutilizabile din Moldova vor fi nimicite la o întreprindere specializată a companiei franceze TREDI SA, lucrările de evacuare şi distrugere a chimicalelor urmând să se încheie până la sfârşitul anului 2007.

 

“Ambiţiile mai presus de lege”

Articolul “Ambiţiile mai presus de lege” trata o problemă extrem de actuală pentru R.Moldova - ineficienţa justiţiei. După 22 de ani de activitate în calitate de conducător al întreprinderii de gazificare din Rezina, în toamna lui 2004,  administraţia SRL”Orhei-Gaz” „l-a redus” pe Victor Gârlea din funcţie în perioada când acesta se afla în concediu de boală. V.Gârlea a contestat acţiunile administraţiei SRL „Orhei-Gaz” în judecată. Procesul a durat mai mult de un an. La 1 februarie 2006, Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, printr-o decizie irvocabilă, l-a restabilit pe V. Gârlea în funcţia de director al întreprinderii de gazificare din Rezina. Administraţia SRL”Orhei-Gaz” a „îndeplinit” într-un mod foarte curios decizia judecăţii. L-a restabilit pe Gârlea în funcţia de şef al „reprezentanţei Rezina”, întreprindere, care, la  momentul disponibilizării acestuia, deja nu exista. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei şi Oficiul său din Orhei au considerat acţiunile administraţiei SRL”Orhei-Gaz” ... legitime (!?).     

Încercările lui V.Gârlea de a atenţiona organele de resort asupra atitudinii batjocoritoare a admnistraţiei SRL „Orhei-Gaz” faţă de decizia CSJ nu s-au soldat cu rezultate. Peste un timp, precum şi se presupunea în articolul nominalizat, V. Gârlea a fost concediat şi din postul de şef al reprezentanţei, de data aceasta ”pentru lipsă nemotivată de la lucru”. Gârlea continuă să se judece cu SRL”Orhei-Gaz”, considerând că administraţia acesteia şi-a bătut joc nu numai de dânsul, dar şi de CSJ, de legislaţie în ansamblu, cauzând, prin acţiunile sale, prejudicii materiale serioase întreprinderii, dar şi dumnealui. Directorul SRL”Orhei-Gaz” V. Macovei este de părearea că V.Gârlea a fost concediat pe dreptate. Ultimul speră că punctul în această istoria îl va pune Curtea  Europană pntru Drepturile Omului, cererea sa către  înalta instanţă fiind deja acceptată pe rol. 

 

„Producătorul agricol între ciocanul legii şi ambiţiile guvernanţilor”

Investigaţia aborda mai multe probleme cu care se confruntă producătorii agricoli. Calvarul prin care a trecut antreprenorul Andrei Gârlea din Rezina demonstra că la noi cei care încearcă să desfăşoare o afacere, inclusiv în agricultură,  nu are sorţi de izbândă, dacă nu sunt adepţi ai partidului de guvernământ şi nu au „spete” solide în structurile de stat. Timp de doi ani, gospodăria agricolă pe care o conduce A. Gârlea a fost supusă la 32 de controale, efectuate de organele fiscale, Procuratură, CCCEC, Poliţie etc., majoritatea fiind făcute, în opinia sa, la comanda conducerii raionului Rezina. În urma controalelor, patronului gospodăriei i-au fost intentate 4 dosare penale şi administrative şi, timp de 40 de zile, a fost purtat prin procese de judecată. După ce a sesizat Guvernul şi şeful statului despre fărădelegile la care era supus, persecutările s-au înteţit. După publicarea investigaţiei, un grup de deputaţi a făcut o interpelare către Guvern. După aceasta controalele fiscale au încetat. În schimb relaţiile cu pocuratura s-au înrăutăţit şi mai mult. A. Gârlea ne-a arătat un vraf de citaţii, ssizări din care reiesă că în 2006 el şi avocatul său s-au aflat în procese de judecată sau la poliţie, procurtaură peste o sută de zile (!?). Cele patru dosare penale din anul 2005 au fost casate înainte de a ajunge în judecată. Acţiunea Pimăriei s. Păpăuţi cître GŢ”rlea Andrei P” examinată de Curtea de Apel Economică cu privire la încasarea restanţelor la impozitul funciar, fondul social şi taxa pentru amenajarea teritoriului în sumă de 357 mii lei a fost scoasă de pe rol ca neîntemeiată. CSJ a lăsat în vigoare decizia Curţii de Apel. Procuratura Rezina a înaintat în judecătoria economică două acţiuni, pretinzând de la GŢ”Gârlea Andrei P” în folosul statului 430 mii lei, prejudiciu care ar fi fost cauzat primăriilor Păpăuţi  şi Lipceni prin „lucrarea samovolnică a păşunilor, făşiilor forstiere şi drumurilor”. Proceul dat a durat şapte luni, după care PG şi-a retras cererea din Curtea de Apel Economică. Recent, CCCEC a demarat un nou control, verificând activitatea GŢ”Gârlea Andrei P.” în anii 2003-2005. Cu toate acestea, GŢ”Gârlea Andrei P.”, care gestionează circa 3000 de hectare, continuă să râmână printre gospodăriile fruntaşe din raionul Rezina.

 

„Dosar penal drept mijloc de de reglare a conturilor”

Mihai Ionaşcu care mai bine de două dcenii a condus gospodăria agricolădin Ignăţei, ridicând-o în rangul celei mai bogate şi mai prospere în raionul Rezina, la un moment s-a pomenit implicat într-un proces de judecată. Chemat de învinuire la proces în calitate de martor dânsul s-a pomenut în puşcărie, unde a stat 577 de zile, atât cât a dusrta procesul de judecată. În cele din urmă, Colegiul Penal al Curţii de Apel Chişinău l-a achitat pe trei din cele patru articole care serviseră drept capete de acuzare, fiind eliberat din arest. Numai că peripeţiile lui Ionaşcu nu s-au terminat. Ca să nu-şi facă griji în plus, judecata l-a obligat pe Ionaşcu să achite gospodăriei tot prejudiciul stabilt, inclusiv şi partea lui A. Şuiu, care, deşi fuese implicat în acelaş proces ca invinuit, fusese eliberat şi a fugit din republică. Ionaşcu, la rândul său, a încercat, cu ajutorul organelor de drept, să-l impină ăe A. Şuiu să-i restituie banii, dar fără nici un rezultate. Ionaşcu este de părerea că poliţia nici nu l-a căutat, temându-se că A.Şuiu ar putea face unele destăinuiri neconvenabile iniţiatorilor procesului. Considerându-se nedreptăţit, M.Ionaşcu a depus o cerere  la CEDO, care a fost pusă deja rol.

 

„Guvernare în stil rezinean sau o piesă sinistră cu protagonişti reali”

Răspunzând la apelul preşedintelui Vladimir Voronin de a ne implica activ în lupta cu corupţia şi protecţionismul, înrădăcinate adânc în instituţiile de stat, autorităţile publice de toate rangurile, ne-am propus să descriem o parte din acţiuni dubioase ale unor funcţionari din primăria Rezina, în urma cărora urbea şi unii dintre agenţii economici s-au ales cu prejudicii materiale şi morale serioase. De fapt, în articol au fost constatate, în baza unor documente concrete, nişte lucruri cunoscute de tot oraşul, de conducerea raionului şi nu numai.

 „Noi, ziariştii, nu suntem judecători şi nu învinuim pe nimenia”, remarcau autorii articolului. „Noi doar informăm comunitatea, pentru care lucrăm,despre acţiunile autorităţilor, unele din care depăşesc, în opinia noastră, legislaţia în vigoare, dar şi legile nescrise ale cumsecădeniei. Până la urmă, lucrurile ar trebui să le clarifice organele de resort, care, sperăm, vor informa populaţia pe cât de corect şi legitim a fost înstrăinat patrimoniul public din or. Rezina şi în ale cui buzunare au nimerit banii”. Zădarnice speranţe! Procuratura Rezina nici nu a găsit de cuviinţă să informeze redacţia dacă a întreprins acţiuni de investigare în legătură cu cele  descrise în articol, iar poliţia ne-a informat că nu poate face nimic deoarece „toate actele din contabilitatea primăriei or. Rezina...sunt ridicate pentru verificare de către subdiviziunea Bălţi a CCCEC”.

În schimb, la câteva zile după publicarea investigaţiei, primăria Rezina, iar apoi şi două persoane fizice au acţionat autorii şi publicaţia ”Cuvântul” în judecată. Primarul Mihai Cuţ cere dezminţirea informaţiilor, care, în opinia sa,  „i-au lezat onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a dumnealui şi a specialiştilor primăriei” şi repararea prejudiciului material primăriei în sumă de 300 mii de dolari. Cele două persoane fizice pretind, de asemenea, despăgubiri morale în valoare de 15 şi, respectiv, 5 mii de lei. De oarece procesul de judecată încă continuă, aici trebuie să punem punct.Vom reveni cu detalii după ce îşi va spune cuvântul judecata.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii