Drepturile copilului

Cât de prietenoasă este justiţia pentru copii?

Foto: tdh-moldova.md

Până nu demult în Republica Moldova nu au existat mecanisme legale care, la etapa urmăririi penale, să asigure protecţia şi confortul psihologic al copiilor abuzaţi sau care ajung martori în cazuri de violenţă domestică, abuz sexual sau trafic de fiinţe umane. După mai multe dezbateri, anul trecut a fost modificată legislaţia, fapt care ar fi trebuit să schimbe situaţia. Totuşi, ceea ce arată bine pe hârtie, deocamdată nu a ajuns realitate în ţara noastră. În timp ce responsabilii nu se pot înţelege asupra unei formule care să-i împace pe toţi, copiii continuă să fie audiați cu abateri de la noile norme.

Anual, zeci de copii din Moldova, victime sau martori ai abuzurilor fizice şi sexuale, ajung să fie audiaţi de oamenii legii. Doar că, până nu demult, normele legale privind respectarea drepturilor lor în timpul intervievărilor erau vagi. În 2012, specialiștii au convenit să modifice anumite aspecte din Codul de Procedură Penală privind audierea copiilor cu vârsta de până la 14 ani, victime sau martori ai violenţei domestice, abuzului sexual sau traficului de ființe umane.

Reprezentanți ai organelor de drept, ai ministerelor, experți locali, dar și internaţionali au introdus schimbări pentru ca acești copii să fie intervievați într-o procedură prietenoasă, aşa încât să fie evitată audierea repetată a acestora în instanța de judecată. Astfel, potrivit noilor prevederi, audierea ar trebui desfăşurată de către judecătorul de instrucţie, în spaţii special amenajate (camere de audiere prietenoase copilului), dotate cu mijloace de înregistrare audio/video, prin intermediul intervievatorului.

Potrivit legii, în timp ce copilul şi intervievatorul ar trebui să se afle în camera de audiere, în sala de vizualizare ar trebui să fie procurorul, avocaţii ambelor părţi, judecătorul de instrucţie, psihologul, reprezentantul legal al copilului, grefierul etc. Aceştia se văd obligați să transmită întrebările magistratului, la rândul său, acesta le transmite intervievatorului, care le reformulează în așa fel încât să nu traumatizeze psihicul copilului, dar și fără să le schimbe sensul.

Vera Toma, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, precizează că noua procedură are scopul de a evita revictimizarea copilului audiat. “În trecut, se practica audierea la faza de urmărire penală de câteva ori, apoi de avocat, după care la judecată. Victima era traumatizată şi suferea înzecit. Modificările au menirea de a reduce numărul mare de audieri la una singură”, precizează magistrata.

Totuşi, recunoaște ea, deşi modificările sunt binevenite, acestea au fost introduse fără pregătirea mecanismului de aplicare. “Trebuia oferit un termen pentru a identifica şi a instrui intervievatorii, aşa cum prevede legea” menționează Vera Toma.

În anul 2014, în Moldova au fost inaugurate şase camere de audiere a minorilor, în sediile procuraturilor raioanelor Anenii Noi, Cahul, Leova, Ocniţa, Orhei şi Soroca. Un an mai devreme, o cameră de audiere a copiilor a fost amenajată în sediul procuraturii raionului Călăraşi. Astfel, pe lângă cele două camere de audiere de la Chișinău, gestionate de ONG-uri, copiii pot fi audiați în alte şapte camere asigurate de instituțiile statului. „Este salutabil faptul că în ţară au fost amenajate mai multe camere de audiere prietenoase copilului. Totodată, aş vrea să menţionez că procedura prietenoasă de audiere a copilului nu se reduce doar la asigurarea spaţiului prietenos. La fel de importantă este competenţa, profesionalismul actorilor din sistemul legal care participă la audierea copilului”, declară Daniela Sîmboteanu, preşedinta Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC).

Experiența internaţională

Procedura de audiere a copilului victima/martori ai crimelor cu caracter sexual este subiectul Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, cunoscută sub Convenția de la Lanzarote, care prevede ca interviurile cu copiii trebuie desfăşurate de către profesionişti pregătiţi anume pentru această activitate şi să aibă loc în spaţii speciale sau amenajate în acest scop.

În conformitate cu actele internaționale, în statele Uniunii Europene există mecanisme clare care protejează interesele copiilor ajunşi să fie audiați. În Marea Britanie, bunăoară, intervievator este persoana care conduce urmărirea penală, instruită şi în domeniul investigării, dar şi în iscusința audierii. Experţii din Estonia sunt selectaţi riguros şi sunt special pregătiți pentru investigarea cazurilor cu caracter sexual împotriva copiilor. În Olanda, intervievatorii sunt specialişti independenţi, care fac cunoştinţă cu dosarul şi formulează singuri întrebările.

“Intervievatorii sunt selectați în baza unor criterii riguroase, apoi sunt instruiţi şi supervizați, iar audierea o desfăşoară în baza unor ghiduri metodologice prestabilite de organele de drept. Fiind audiat de un profesionist care cunoaşte calităţile cognitive şi necesităţile emoţionale ale copilului, specificul cazurilor de violenţă, dar şi tactica adresării întrebărilor, copilul trece mai uşor prin experienţa reevocării unui eveniment traumatic din viaţa sa, iar probabilitatea audierii repetate este minimă.”, precizează Daniela Sîmboteanu.

Justiția prietenoasă – în interesul tuturor

“E important să fie selectate persoane corecte şi dedicate, pentru că este o muncă dificilă din punct de vedere psihologic. E nevoie de oameni cu experiență și cunoștințe, care vor rămâne ani buni în sistem”, adaugă Frauke de Kort, coordonatorul programului Protecţia Copilului din cadrul UNICEF Moldova.

Experta este de părere că mulți angajați din sistemul Justiției nu conștientizează consecințele unei discuții prea directe cu copiii. “Pe lângă faptul că astfel le sunt încălcate drepturile, mai poate fi periclitată veridicitatea informației care a fost obţinută de la aceştia. O dată își amintesc un detaliu, iar altă dată alt detaliu. Până la urmă, intervievarea repetată nu este nici în interesul Justiției”, accentuează Frauke de Kort.

Mai mult, specialista crede că şi judecătorii ar trebui instruiţi în judecarea unor dosare cu participarea copiilor. “În contextul reformei Justiţiei, pe de-o parte se vrea specializarea magistraților, iar pe de alta – există sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor. Oricum, Moldova are anumite angajamente şi va trebui să găsească modalitatea optimă pentru a combina cele două aspecte ca să armonizeze întregul proces”, mai spune reprezentanta UNICEF.

Lacune şi restanţe

În Moldova, lucrurile rămân încă neclare privind pregătirea profesională şi activitatea intervievatorului copilului victimă/martor, iar viziunile reprezentanţilor organelor de drept sunt împărţite. Gheorghe Malic, şef al Direcţiei generale urmărire penală de la Inspectoratul General de Poliţie, susţine: “Intervievatorul este intermediarul dintre ofiţerul de urmărire penală, procuror, instanţa de judecată şi minor. Atât. Atunci când nu cunoaştem o limbă străină, apelăm la traducători. La fel e şi cu minorii, cu care trebuie de lucrat atent. Această persoană nu trebuie să desfăşoare un interviu propriu, el este doar un intermediar”.

În lipsa unor prevederi clare, instituţia unde, de fapt, se instrumentează majoritatea cazurilor în care sunt implicaţi minori, a ales să acţioneze conform articolului 87 din Codul de Procedură Penală. Acesta permite organului de urmărire penală să constate capacitatea specialistului. “Noi selectăm persoana care în viziunea noastră are pregătire de psiholog şi o instruim ad-hoc. Este singura soluţie pentru depăşirea acestui impas. Nu este plătită de nimeni, noi nu avem buget prevăzut pentru asta. O rugăm frumos şi îi explicăm că este în interesul copilului”, explică Gheorghe Malic.

El consideră că ideal este să fie instruiți zece ofiţeri de urmărire penală care să muncească în Chișinău şi să se deplaseze în teritoriu atunci când este nevoie. “Prioritar este interesul Justiţiei, aflarea adevărului, de care nu are nevoie intervievatorul, ci ofiţerul de urmărire penală”, argumentează reprezentantul Poliției.

Şi Iurie Perevoznic, şeful Secţiei minori şi drepturile omului a Procuraturii Generale, admite că în lege există lacune. “Când s-a înaintat pachetul de modificări, am venit cu propunerea de a include un articol prin care să se stabilească un termen de punere în aplicare a legii, bunăoară de 6-12 luni, ca să fie pregătit terenul”, recunoaşte procurorul.

Acesta ar opta pentru selectarea intervievatorilor din rândurile organelor de drept – câte unul în fiecare raion și să fie instruiţi în ale Psihologiei. “Ar fi bine de pus accent pe cei cu studii juridice, pentru că psihologii, în timpul intervievării, au tendinţa de a consilia, ceea ce nu ajută organului de urmărire penală, care vrea să obţină adevărul”, menționează Iurie Perevoznic.

În așteptarea unei decizii

“Înţelegem că avem restanţe. Suntem nevoiți să ne conformăm legii reieşind din posibilităţile şi problemele pe care le avem. Cu cât mai repede va fi rezolvată situația, cu atât mai bine”, încheie procurorul.

Eugen Rusu de la Institutul Naţional de Justiţie (INJ) spune că instituţia ar fi gata să instruiască intervievatori, dar aşteaptă o claritate din partea Procuraturii şi IGP-ului, care, potrivit lui, nu comunică eficient în acest sens. “În programul nostru de activitate este prevăzut că INJ îi va pregăti, va elabora programul de studii necesar, dar aceste persoane nu există pe viu. Unul zice că intervievatori pot fi ofițerii de urmărire penală, altul spune că ar putea fi și procurorii. Aşteptăm să fie selectat grupul iniţial de intervievatori, iar noi să-i punem în reţeaua noastră de instruire şi formare continuă. Este mult de lucru“, afirmă consultantul Secţiei didactico-metodice şi cercetări a INJ.

În scopul realizării eficiente a angajamentelor asumate prin ratificarea instrumentelor internaționale în domeniul protecției drepturilor și intereselor copiilor și adoptarea măsurilor de implementare la nivel național, este imperios necesar ca actorii din sistemul Justiției, dar şi cei din domeniul protecției copilului să aibă o viziune comună privind un sistem de Justiţie veritabil prietenos copilului. De asemenea, este la fel de important ca fiecare actor să aibă o înțelegere foarte clară a rolurilor și responsabilităților angajate în protecția eficientă a copiilor victime/martori ai infracțiunilor cu caracter sexual, ai violenței domestice și traficului de ființe umane în procesul investigării unor asemenea cazuri.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii