Îngândurați și cu ochii triști, dar cu haine de marcă. Așa arată, de cele mai multe ori, copiii migranților. De câțiva ani, autoritățile prezintă o singură cifră care ar arăta câți copii din Moldova au unul sau ambii părinți plecați peste hotare - 100 de mii. Deși este estimativă, aceasta nu reflectă totuși realitatea. Specialiștii în domeniul drepturilor copilului spun că în realitate numărul acestor copii este cu mult mai mare.

Au mașină și computer, dar nu au dragoste părintească

În raionul Călărași trăiesc 920 de copii care au un părinte plecat peste hotare și circa 530 – ambii părinți, conform datelor secției raionale de asistență socială și protecție a familiei.

Din satul Vărzăreștii Noi, de exemplu, sunt plecate peste 270 de persoane, susține asistenta socială din localitate, Angela Popescu. Majoritatea - în Rusia, Italia, Portugalia, Franța. “Îi vizităm des, afirmă Angela Popescu, ei sunt bine întreținuți, au de toate, dar sufletul omului nu-l poți mângâia numai cu bani. Acesti copii au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poartă haine de firmă. Unii au și mașină, cu care se plimbă numai prin sat, pentru că încă nu au permis de conducere. Dar tristețea nu le mai dispare din ochi”.

Într-un alt sat din Călărași, șipoteni, locuiește o fetiță care nu și-a mai văzut mama de 6 ani. Lenuța spune că mama ei a plecat să muncească în Italia pe când ea avea șase ani. De atunci, la fiecare început de an școlar a mers la careul solemn însoțită de cineva dintre rude și a privit cu jind la copiii care veneau însoțiți de părinți. Nu i-a lipsit nimic în acest răstimp, cu o singură excepție – dragostea de mamă. Lenuța nu stie ce inseamna sa discuti cu mama si sa-i ceri un sfat atunci când ai o problemă la școală sau nu știi cum să depașești o situație mai delicată cu colegii.

De trei ani, singuri acasă

Pentru doi frați, Ionel și Petruț, din raionul Rezina, iarna curentă este a treia pe care o petrec singuri acasă. Părinții i-au lăsat în grija unei vecine și au plecat în Rusia pe când ei aveau câte 8 și 9 ani. De atunci, frații au fost nevoiți să se descurce mai mult pe cont propriu, ajutați câte puțin de vecini și de asistentul social din localitate. Iarna fac singuri focul în casă, au grijă de gospodărie, așa cum îi duce capul și le ajunge putere, și încearcă să fie în rând cu lumea. De când au plecat, părinții nu și-au prea amintit de ei, iar vecina care s-a angajat să-i îngrijească s-a îmbolnăvit și o altă consăteancă a acceptat să le facă uneori de mâncare și să le spele hainele.

Profesorii de la școala ne-au spus că frații învață bine și că, spre deosebire de alți copii ajunși în situații similare, nu au abandonat lecțiile. Cel mai probabil, părinții lor vor fi decăzuți din drepturile părintești atunci când vor reveni în sat, spune asistenta socială din localitate. Băieții însă, maturizați înainte de vreme, își așteaptă mama și tata cu sufletul la gură. Vor să le povestească cum s-au descurcat fără ei și să-i convingă să nu-i mai lase singuri.

De dorul părinților au încercat să-și pună capăt zilelor

Elena Bacalu, Directia Asistenta Sociala, Cahul

și din raionul Vulcănești sute de oameni sunt plecați peste hotare. Cei mai mulți muncesc în Turcia. Copiii rămași acasă spun că vor urma exemplul părinților imediat ce vor absolvi școala generală. Modelul oferit astfel de părinți este greu de combătut. Totuși, copiii migranților sunt foarte vulnerabili la stres și la pericolele sociale, spune Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din orasul Vulcănești.

Centrul a asistat până acum doi minori care au încercat să se sinucidă în timp ce părinții erau plecați peste hotare. “A fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologică ca să-i readucem la normal și să-i ajută să se reintegreze în societate și în colectivul de copii”, mai spune Nadejda Mocan.
“În raionul Cahul am înregistrat cazuri în care părinții plecați la muncă au uitat în general de copiii lor”, spune Elena Bacalu, specialist principal la Direcția Asistență Socială din Cahul. „Sunt foarte mulți copii abandonați de părinții care au plecat peste hotare. Noi încercăm să-i căutăm. Pe unii reușim să-i găsim, pe alții nu. Avem cazuri când se întorc după o anumită perioadă și depun declarații de refuz. Renunță la copiii din Moldova, pentru că, de cele mai multe ori, au deja o nouă familie peste hotare”. 

Cine le poarta de grija?

Responsabilitatea pentru copiii ramași fără supravegherea părinților (adică a copiilor în dificultate sau a celor in situatii de risc) este „repartizată” între ministerele Protecției Sociale, Educației, Afacerilor Interne, Sănătății și Casa Națională de Asigurări Sociale. La nivel local, de acești copii sunt responsabili nu doar asistenții sociali, primarii, dar și profesorii, medicii și alți specialiști.
Însă, fără un sistem eficient de „evidență“ a copiilor rămași singuri acasă, autoritățile se văd nevoite să privească niște cifre care sunt departe de realitate și să intervină doar dacă abuzul a fost deja comis.

“Situația copiilor migranților diferă foarte mult de la un caz la altul. Există și copii bine asigurați material, cărora nu le lipsește nimic, cu excepția părinților, dar sunt și copii care îndură foame și frig, după ce părinții au plecat și nu  au mai dat de veste de ani buni, susține Diana Cheianu-Andrei, sefa Catedrei de sociologie în cadrul USM, care elaborează un concept de recensământ pentru OIM privind situația copiilor rămași fără îngrijire părintească în urma migrației. Problemele cu care se confruntă această categorie de copii sunt foarte diverse, de la abuzul fizic și sexual, până la sarcini nedorite și avorturi timpurii.

Cum reacționează statul?

Diana Cheianu-Andrei,  sefa Catedra Sociologie  din cadrul USM

Răspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasă s-a materializat într-un plan de acțiuni cu privire la protecția copiilor rămași fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2012. Acest document prevede modificarea cadrului legislativ în scopul responsabilizării părinților plecați peste hotare, astfel încât să fie protejate drepturile copiilor.

 

“Problema copiilor care au rămas fără ocrotire părintească este prioritară pentru Guvern și pentru Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei. Migrația, sărăcia și alte fenomene care au afectat familia în Republica Moldova a făcut să avem astăzi 100.000 de copii lăsați în voia sorții, iar cadrul legislativ existent nu le asigură întdeauna o protecție adecvată”, a declarat ministrul Muncii, Valentina Buliga, la o ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație, desfășurat împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație.

Potrivit ei, ministerul își propune să elaboreze o bază de date a copiilor aflați în dificultate, care să includă și copiii migranților. Aceasta ar urma să ajute autoritățile să le cunoască situația și să poată interveni în problemele lor. De asemenea,     autoritățile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel că persoana în grija căreia este lăsat copilul să fie responsabilă prin lege de securitatea lui.

Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, art. 3, Interesul Superior al Copiluuli: “Toate acțiunile care vizează copilul trebuie realizate în interesul superior al acestui. Statul trebuie să asigure protecția și îngrijirea necesare atunci când părinții sau reprezentanții săi legali nu o pot face”. Copiii ale caror drepturi au fost încălcate sau părinții acestora pot să se adreseze:   Avocatului copilului Tamara Plămădeală – Telefonul Copilului: 080011116   Centrului pentru Drepturile Copilului –  linia fierbinte: 930 222  Institutului pentru Drepturile Omului -   24 49 11  Centrului de Sănătate pentru tineri “Neovita” – 40 66 34; 46 37 28

 O decizie a Guvernului în vigare în prezent îi obligă pe migranții care pleacă legal la muncă să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act prin care să facă dovadă că a delegat cuiva tutela asupra copilului. Însă, în secțiile raionale de asistență socială și protecție a familiei și copilului am reușit să aflăm că sunt înregistrate doar câteva astfel de cazuri în fiecare raion. Majoritatea moldovenilor pleacă în străinătate ilegal. În cazul lor această obligație nu poate fi aplicată.

Numărul orfanilor sociali – mai mare cu fiecare an

Potrivit datelor Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, numărul copiilor rămași fără grija părinților este în continuă creștere. Astfel, dacă în 2006 în evidențe intrau 94 de mii de copii, la care cel puțin un părinte era plecat peste hotare, în 2009 numărul acestora a ajuns la 135 de mii.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnaliștii pentru Drepturile Omului”, sustinuta de Ambasada SUA in Moldova