Pentru orice copil din Republica Moldova care a devenit victimă a violenței, inclusiv sexuale, calea spre dreptate trece printr-o serie de proceduri la care chiar și un matur ar face față cu greu. Expertiza medico-legală este una dintre primele experiențe neplăcute, în care copilul trebuie să povestească exact drama prin care a trecut.

Copiii abuzați – puși în același rând cu persoanele decedate

Serviciile de expertiză medico-legală reprezintă, în majoritatea raioanelor, o încăpere mică, de obicei sumbră, de numai câțiva metri pătrați. Chiar și așa, cabinetul este împărțit de medicul-legist și autopsier. De multe ori, și aceste încăperi sunt închiriate în diferite sedii ale unor instituții. Sub ușa stau oameni la coadă după certificate de deces sau documente care certifică leziunile corporale. În aceste condiții nimeresc copiii care au avut de suferit de pe urma violenței. Medicul, obligat în virtutea obligațiunilor se serviciu să colaboreze cu poliția, poate fi chemat pe teren, la locul unor crime și atunci așteptarea poate dura ore întregi. Dacă rândul e prea mare, adică sunt mai multe persoane decedate, iar leziunile copilului nu sunt chiar atât de grave, el poate fi invitat să vină a doua zi. 

"Medicul ar fi bucuros să-i primească pe toți dar, de multe ori, nu reușește să răspundă la numărul mare de urgențe”, ne spune Ion Cuvșinov, directorul Centrului  de Medicină Legală. 

Odată ce face cale întoarsă, este puțin probabil ca acest copil să revină din nou la medic. Motivul – familia nu are bani de drum. Peste câteva zile vănătaia trece, rănile se cicatrizează și, astfel, abuzul devine imposibil de probat, iar agresorii scapă basma curată. "Din păcate, mai mulți copii, victime ale violenței se adresează la centrul nostru prea târziu, atunci când urmele leziunilor nu mai pot fi fixate documentar", ne spune Rodica Corețchi-Mocanu, managerul Centrului de asistență psihosocială a copilului și familiei "Amicul” (serviciu prestat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii în parteneriat cu Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului).

Potrivit experților, în cazurile de viol sau violență fizică termenul-limită în care trebuie făcută expertiza este de maxim 7 zile. Dacă expertiza nu este făcută în timp util, responsabilii de protecția drepturilor copilului nu mai au probe concludente. În unele cazuri  copilul este lăsat să locuiască în continuare sub același acoperiș cu abuzatorul, care poate fi concubinul mamei sau chiar unul dintre părinții biologici.

Experții Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii consideră că situația ar putea fi schimbată dacă legislația ar prevedea un mecanism clar de referire a victimelor violenței la expertiza medico-legală, după modelul raportării obligatorii a cazurilor de violență, prevăzut de Legea despre prevenirea și combaterea violenței în familie și de Codul familiei. 

"Foarte multe nereușite în soluționarea dosarelor în care copiii sunt victime ale unor infracțiuni au drept cauză principală probele insuficiente sau lipsa acestora. Nu pentru că abuzul nu a avut loc sau probe nu au existat, ci pentru că au existat dificultăți în obținerea lor", spune Daniela Sîmboteanu, președintele Centrului Național de Prevenire a Abuzului asupra Copiilor.

Copiii au nevoie  de atitudine specială

Încăperea sumbră și deloc prietenoasă,  oameni în halate albe,  care  sunt salarizați doar pentru a-l examina și a face concluzii, dar nicidecum pentru a-i arăta înțelegere și compasiune. Astfel este întâmpinat un copil care a trecut printr-un viol sau o bătaie.  Deși toți copiii care ajung în sistemul de expertiză au trecut printr-un stres enorm, organigrama Centrului de Medicină Legală nu prevede angajarea unor psihologi. Nimeni nu are grijă să-l pregătească pe copil pentru procedura, deloc ușoară, prin care urmează să treacă. În instituție nu există nici măcar un cabinet separat pentru examinarea copiilor. Odată intrați în sistemul de expertiză, copiii sunt tratați la fel ca și adulții. "Instituțiile de expertiză ar trebui să țină cont de personalitatea ficărui copil și să îl trateze adecvat vârstei și particularităților lui. O experiență inofensivă pentru un adult poate fi extrtem de stresantă pentru un copil”, afirmă Daniela Sâmboteanu.

La rândul său, Ion Cuvșinov afirmă că și-ar dori ca în instituția pe care o conduce să activeze un psiholog, dar că acest lucru este deocamdată imposibil din cauza bugetului restrâns al Centrului. "Un astfel de specialist este necesar mai ales în cazurile de abuz asupra copiilor mici. Psihologul trebuie să evalueze starea psihologică a copilului, felul în care l-a afectat experiența traumatizantă și, în anumite cazuri, expertiza să fie desfășurată după o reabilitare psihologică, spune doctorul.

Directorul Centrul de Medicină Legală este de acord și cu faptul că instituția are nevoie de un cabinet special amenajat pentru consultarea copiilor. "Într-o asemenea încăpere copilul ar putea examinat în condiții de maximă securitate, dar și de confort psihologic. Acolo medicul ar trebui să intre fără halat și să discute în condiții mai lejere cu micii pacienți”, spune Ion Cuvșinov.

Dezbrăcată în pielea goală și luată la întrebări

Pentru Alina, o elevă de 12 ani, expertiza medico-legală a fost una dintre cele mai stersante exepriențe din viață. Fata a ajuns în fața medicilor legiști după ce a fost violată de concubinul mamei sale. Ea rămăsese în grija bărbatului de 53 de ani după ce mama sa a plecat la muncă peste hotare. Cazul a ajuns în instanțele de drept la sesizarea Centrului  "Amicul". Asistentul social de la "Amicul"a fost cel care a însoțit copilul la expertiză. "Alina a fost rugată să se dezbrace în pielea goală și să vină în fața a trei bărbați maturi care au început să o examineze din toate părțile, adresându-i diferite întrebări. Personal am fost extrem de stresată de situația în care a fost pusă o fetiță care a trecut recent printr-un abuz sexual", povestește Angela Stefanco, asistent social la "Amicul".

Aceleași sentimente chinuitioare le-a retrăit și Ana, o altă adolescentă care a treacut prin experiența expertizei medico-legale după ce a fost violată de mai multe ori de câțiva consăteni. Cel care o "vindea" pentru un borcan de vin sau câteva zeci de lei era chiar tatăl său, care o ținea ostatecă. Din concluzia expertizei medico-legale reiese că experții s-au interesat chiar și de tehnicile sexuale pe care le foloseau bărbații care au violat-o. "Aceste amănute nu fac decât să traumatizeze și să revictimizeze copilul, de aceea ar fi bine ca exeprtizele să se refere la confirmarea sau infirmarea celor constatate de către procuror", consideră Rodica Corețchi-Mocanu.  

Cazul celor două adolescente nu sunt singulare. Odată ajunși în fața experților, copiii sunt puși în situația să povestească, cu lux de amănunte, modul în care au fost abuzați, cu detalii intime, povestind lucruri pe care ar vrea să le uite. Trăirea repetată a emoțiilor negative conduce la revictimizare. În țările europene examinarea copilului se realizează doar după o perioadă în care expertul stabilește cu copilul o relație de încredere. În ședința de judecată, de obicei, este invitat expertul care a examinat copilul. Astăzi, recomandări care protejează copilul de revictimizare se conțin în multe documente internaționale. Multe state occidentale au modificat sistemele de justiție și de expertiză pornind de la axioma „Copilul este o persoană cu nevoi speciale”.

Statisticile Ministerului de Interne arată că în ultimii ani numărul copiilor-victime a crescut. Dacă în 2008 datele arătau 508 astfel de copii, în 2010 victime ale infracțiunilor au devenit 653 de copii. În primele trei luni ale anului 2011, 179 de copii au fost abuzați. Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Reforme Penale circa 5000 de copii trec anual prin sistemul de expertiză.