Mii de adolescenți consumatori de droguri nu ajung în statisticile oficiale, în timp ce numărul acestora crește constant de la an la an. Deoarece fenomenul este ascuns și nu se cunoaște numărul exact al copiilor care au nevoie de ajutor, investițiile statului în programele de prevenire sunt mai mult decât modeste.

„Drogurile sunt peste tot”

Pentru Igor, un tânăr de 24 de ani din Bălți, consumul de droguri ține deja de trecut, însă emoțiile sunt încă vii atunci când își amintește de perioada când era dependent de ele. Totul a început în adolescență, când, pentru a uita de mizeria care îl înconjura acasă, a început a fuma hașiș împreună cu alți băieți din sat. Familia sa era atât de săracă încât în unele zile nu avea ce mânca. Mama, care era țintuită la pat, nu îl putea proteja de riscurile adolescenței. Lăsat de capul lui își condimenta viața cu mult alcool și droguri. După ce mama a murit, tânărul a decis să se mute cu traiul la Bălți, unde este înregistrat cel mai mare număr de persoane dependente de droguri din Republica Moldova.

Spune că era destul de ușor să găsească doza zilnică: „Drogurile sunt peste tot. Nu trebuie decât să întrebi. Le luam de la băieți, se vând la orice pas. Atunci când depinzi de ele poți ajunge să faci totul numai ca să le obții – furi, amăgești, ești gata chiar să omori pe cineva”, spune Igor.

Grație unui centru de sprijin pentru adolescenți, Igor a reușit să depășească dependența de droguri. El spune că e destul de dificil să readuci la normalitate un fost narcoman. Dependenţa fiziologică se rezolvă rapid, însă lucrul cel mai greu de dobândit este ieşirea din sfera dependenţei psihice. Asta pentru  că o persoană care a consumat droguri ani la rând este vulnerabilă şi recidivează extrem de uşor.

A început a se droga la 12 ani

Ecaterina, o altă tânără care a reușit să iasă din calvarul numit dependența de droguri, își amintește că i-a fost tare greu să revină la normal.

La 14 ani, tot ce o interesa încăpea în trei cuvinte – droguri, alcool și distracție. Mărturiile ei concentrează, ca într-o capsulă, drama sutelor de adolescenţi aflaţi în situaţii similare.

Mama a plecat la muncă peste hotare când Ecaterina avea doar șapte luni. Astfel, adolescenta a învățat cele mai importante lucruri din viață – să meargă, să zâmbească, să vorbească, fiind ajutată de oameni străini.

În următorii ani s-au văzut extrem de rar, vorbind numai prin Skype, astfel, nici mama, nici bunica, în grija căreia fusese lăsată copila nu își imaginau că Ecaterina este atrasă încetul cu încetul într-un cerc vicios. A gustat din otrava drogurilor încă de pe când avea 12 ani, în companie cu verișoara ei. De atunci a tot continuat să fumeze și să consume alcool.

„Atunci când ne întâlneam cu prietenii nu țineam cont de ce se întâmplă. Aveam posibilitatea să consumăm alcool fară ca să fim controlați de cineva, să fumăm, uneori chiar și cânepă, sau cum îi spunem noi, „iarbă veselă”. Aceasta era o modalitate de a ne relaxa și a ne distra.”

Acum Ecaterina vorbește cu aparentă detașare despre cealaltă parte a vieții sale, de pe vremea când fuma marijuana cu prietenii. A trecut prin două episoade de supradoză pe care le-a trăit chiar în stradă. „Simţeam cum cad într-o prăpastie, voiam să mă trezesc şi nu puteam. Puteam muri. Am avut noroc că unul dintre prietenii mei a fost tot timpul cu mine”, ne-a povestit tânăra.

Oficial - 100 de adolescenți consumatori de droguri

Datele oficiale ale Dispensarului Republican de Narcologie, unde anual, beneficiază de programele de reabilitare 230-250 de persoane, arată că în prezent în țară nu ar exista mai mult de 100 de tineri și adolescenți care consumă droguri. Însă între statisticile oficiale și cercetările realizate de organizații neguvernamentale sau internaționale există o discrepanță uriașă. Asta înseamnă că mulți dintre cei care consumă droguri rămân invizibili.

Potrivit lui Mihai Oprea, directorul Dispensarului Republican de Narcologie, în prezent sunt luați la evidență oficială 68 de adolescenți consumatori de droguri, cifra fiind în continuă scădere în ultimii ani. Majoritatea acestora au între 16 și 18 ani, în timp ce în anii precedenți erau înregistrați consumatori de droguri și în rândul copiilor de 10 ani. În același timp, dacă în anii 90, începutul anilor 2000, predomina consumul prin injectare, acum majoritatea minorilor și adolescenților consumă droguri prin fumat și inhalare.

Potrivit lui Mihai Oprea, în Moldova se face foarte mult la capitolul profilaxia consumului de droguri. „În anul 2010 a fost aprobată Strategia Națională Antidrog, respectiv, și un plan de măsuri antidrog pentru anii 2011-2013, 2013-2016. Aș spune că măsurile care au fost întreprinse pe parcursul anilor au dus la transformarea consumului de droguri, diminuarea numărului de minori și adolescenți implicați în consumul de droguri. Actualmente nu sunt înregistrați copii sub 15 ani care ar consuma droguri și alte substanțe psihotrope, iar ponderea minorilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani este de 0,6%-07%, numeric vorbind de 50-70 de minori care se confruntă cu aceste probleme, la nivel de țară. Anterior, în anii 90 - începutul anilor 2000, numărul lor constituia 300-350 de minori și adolescenți care necesitau anumite intervenții de profilaxie și tratament, precum și reabilitare psiho-socială”, a subliniat directorul Dispensarului Republican de Narcologie.

Expert: Cifra reală este cosmică

În același timp, ONG-urile raportează un număr de câteva zeci de mii de adolescenți și tineri care ar consuma droguri.

Sergiu Bulat, vicepreședintele Centrului Internațional Antidrog, spune că nu există formule de calcul exacte după care poate fi apreciat numărul real al consumatorilor de droguri, dar că cifra aproximativă s-ar apropia de o sută de mii de persoane.

„Discrepanța între cifrele oficiale și cele reale se datorează faptului că statul nu vrea să pară vulnerabil la acest capitol. Dacă există atât de puțini minori consumatori de droguri înregistrați ofical, atunci cum se explică faptul că prindem, capturăm droguri în cantități mari. Problema este mult mai gravă decât în trecut. Tehnologiile au evoluat, tinerii sunt recrutați foarte inteligent în schemele astea. Cifra reală este cosmică”, a explicat expertul.

„Problema este una mai puțin vizibilă”

Lina Osoianu, șefa Centrului de Sănătate prietenos Tinerilor „ATIS” din municipiul Bălți, consideră că problema consumului de droguri în rândul adolescenților nu este una mai puțin gravă decât acum câțiva ani, ci, mai curând, mai puțin vizibilă. „Mulți tineri nu recunosc că sunt consumatori de droguri și nu conștientizează că asta reprezintă o problemă pentru ei. Numărul consumatorilor luați la evidență reprezintă doar o mică parte din numărul real al tinerilor care se confruntă cu astfel de probleme”, consideră experta.

Potrivit ei, nici adulții – părinții sau profesorii – nu acordă atenția cuvenită acestei probleme și nu reacționează prompt în situațiile când depistează că un adolescent a început să consume droguri.

Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor, ATIS, a fost creat de Asociaţia „Tinerii pentru dreptul la viaţă”, filiala Bălţi, în anul 2005, și are drept scop promovarea unui mod sănătos de viaţă şi cultivarea unui comportament responsabil în rândul tinerilor. Beneficiarii centrului sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 25 ani, dar și părinții acestora.

În cei 12 ani de activitate, centrul a acordat servicii pentru zeci de tineri – atât consultații individuale, cât și activități de grup: lecții informative, traininguri, acțiuni comunitare pe piață și altele.

Eforturile statului sunt minime

Potrivit lui Mihai Oprea, directorul Dispensarului Republican de Narcologie, în prezent pot fi urmărite tendințe pozitive în lupta cu consumul de droguri. „Acum familiile sunt foarte bine familiarizate cu aceste pericole, Școala cunoaște foarte bine problema, psihologii activează în comun cu specialiștii Dispensarului Republican de Narcologie la acest capitol, societatea civilă cunoaște această problemă, organele de drept s-au implicat foarte bine și reușit pentru a contracara circulația ilicită a substanțelor narcotice”, a menționat oficialul.

De altă părere sunt experții în domeniu. Sergiu Bulat consideră că eforturile statului în prevenirea consumului de droguri nu sunt doar insuficiente, ci minime: „Am văzut spoturi electorale, orice vreți, dar nu am văzut un spot plătit din banii statului, care ar avea un mesaj că drogurile sunt periculoase pentru tineri sau programe la instituțiile de învățământ. Tot ce avem noi în prezent, în ultimele trei luni, sunt sutele de percheziții. Foarte mult le apreciem, asta e o descurajare pentru cei care vând droguri, dar vedeți că în toate cazurile sunt implicați medici, profesori, studenți care vând droguri. Cei care se ocupă cu asta sunt infiltrați în structurile de stat”.

Potrivit lui, este nevoie de o descurajare mult mai mare, cu prezentarea finalizării dosarelor, distrugerea capturilor de droguri etc.  Expertul consideră că ar trebui să existe un program în curricula școlară prin care tinerii să fie informați despre riscurile consumului de droguri.

„Programele de prevenire vin de la ONG-uri, fiind finanțate din granturi externe. Statul nu investește deloc în aceste programe. În altă ordine de idei, Strategia Națională Antidrog 2016-2020 ar mai trebui să aibă și buget. Stategia Antidrog de la Bălți spre exemplu are planificate o mulțime de evenimente, dar nu există niciun buget pentru ele. Cum să faci anumite activități fără buget?”, se întreabă Sergiu Bulat.

Ajung să consume droguri din curiozitate

Potrivit experților, majoritatea adolescenților ajung să consume droguri din curiozitate sau pentru a se distra, din cauza presiunii psihologice sau a nevoii de acceptare socială. Majoritatea celor care consumă droguri sunt din mediul urban.

O treime din adolescenții respondenți ai unui sondaj au menționat că își primesc doza de drog injectabil în locurile unde se adună mai mulți consumatori de droguri.Circa 86 % din adolescenții chestionați în cadrul unui sondaj realizat de Centrul de sănătate prietenos tinerilor „Neovita” au spus că au cunoscuți care consumă droguri. Fiecare al treilea adolescent din cei care au încercat vreodată drogurile a menționat că a început să se drogheze la 15-18 ani, iar fiecare al cincilea – la 10-14 ani. Fiecare al cincilea respondent crede că în Moldova este ușor să obții droguri.