Economic

ANALIZĂ Care sunt legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului

https://argumentul.info

Mai multe proiecte legislative adoptate în ultimele luni trezesc suspiciuni privind calitatea, iar unele nu au trecut expertiza anticorupţie şi favorizează anumite companii sau grupuri de interese, susţin experţi, care nu exclud că aceste legi şi hotărâri ar putea fi contestate şi anulate ulterior, aşa cum s-a întâmplat şi cu altele adoptate în sesiunile precedente ale Parlamentului.

Acuzaţiile aduse de către preşedintele Comisiei parlamentare  economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, precum că majoritatea legilor pentru care Guvernul Leancă şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului conţin scheme de delapidare a banilor publici şi că prejudiciile ar fi de peste un miliard de lei au generat o „furtună într-un pahar cu apă“.

Or, e ştiut faptul că multe legi şi hotărâri de guvern sunt promovate de anumite grupuri de interese, iar multe acte legislative sunt de o calitate îndoielnică. Drept exemplu grăitor pot servi scandalurile iscate de Legea cazinourilor (din iulie 2010) şi Legea cu privire la comerţul intern (din ianuarie 2013, ce favoriza gigantul Metro), dar şi felul cum a fost adoptată politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, contestată ulterior la Curtea Constituţională şi anulată în mare parte. Interesele ascunse nu au fost excluse nici în sesiunea legislativă de primăvară-vară, astfel că există riscul ca unele legi adoptate de Parlament în această perioadă să fie anulate ulterior.

Revin firmele-fantomă

Criticând Guvernul pentru pachetul de legi asupra căruia şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe a exemplificat printr-un proiect privind gajarea bunurilor. Veaceslav Ioniţă s-a referit la alin. 6 din articolul 102 din Titlul III al Codului Fiscal, care a fost completat cu următoarea frază: „Dacă, după vânzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vânzare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vânzare a bunurilor gajate“.

Potrivit lui Ioniţă, această normă este una contradictorie şi va permite agenţilor economici să efectueze operaţiuni fără a fi calculat şi achitat TVA la buget. „Prin urmare, vor fi puse în funcţiune anumite scheme frauduloase de delapidare a bugetului de stat“, a declarat deputatul, care i-a atenţionat printr-o scrisoare pe şeful Legislativului, Igor Corman, şi pe preşedintele ţării, Nicolae Timofti.

Veaceslav Ioniţă a explicat cum, în opinia sa, ar urma să funcţioneze schemele. De exemplu, un contribuabil depune gaj un imobil la o bancă pentru obţinerea unui credit pe care nu-l poate ulterior achita. La rândul ei, banca poate vinde obiectul respectiv unui alt contribuabil, fără a fi achitată taxa pe valoare adăugată şi emisă factură fiscală, cu dreptul la trecere în cont a TVA de către cel care a cumpărat imobilul. Preşedintele Comisiei economie a atenţionat că de această schemă legală se vor folosi întreprinderile mari care au legături strânse cu băncile comerciale, care vor face operaţiuni fictive de transmitere a imobilelor, şi că vor fi create firme-fantomă pentru aceste scopuri de evaziune fiscală, într-un final fiind prejudiciat bugetul de stat cu sume enorme. Ioniţă a estimat prejudiciile la jumătate de miliard de lei, susţinând că „în bugetul rectificat sunt deja prevăzuţi banii pentru a fi daţi firmelor-fantomă“. Parlamentarul a evitat să ofere alte detalii, dar a ţinut să-l laude pe fostul şef al Fiscului, Nicolae Vicol, care s-ar fi remarcat prin lupta cu firmele-fantomă şi evaziunea fiscală prin intermediul schemelor cu trecerea în cont a TVA.

Argumentele lui Ioniţă lasă însă loc de interpretări. În plus, în raportul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) privind expertiza modificărilor la legislaţia cu privire la gaj nu există nicio obiecţie la articolul invocat de deputat. În acelaşi timp, Guvernul a argumentat necesitatea acestor modificări prin „lipsa unui mecanism real pentru cumpărător de a obţine trecerea în cont a TVA aferentă cumpărării bunului gajat în cadrul executării silite, atunci când debitorul nu eliberează factura fiscală“ şi prin „riscul tranzacţiilor frauduloase cu bunurile gajate, în urma abolirii pedepsei penale pentru înstrăinarea gajului fără acordul creditorului“.

Prevederi ce favorizează băncile

Specialiştii de la Centrul Analitic Expert-Grup dau dreptate Guvernului şi susţin că până la promovarea legii, vânzarea gajului putea fi blocată sau tărăgănată de către debitorul gajist (persoana juridică ce se împrumuta şi oferea în calitate de gaj un bun). „Cumpărătorul bunului gajat nu putea diminua valoarea impozitului prin trecerea TVA aferent procurărilor în cont, până când debitorul gajist nu emitea factură fiscală. De regulă, pentru a-şi menţine controlul asupra bunului gajat, debitorul putea să nu emită factură, în consecinţă procurarea bunului devenea neavantajoasă pentru cumpărător, deoarece el nu putea reflecta diminuarea TVA“, constată experţii. În acelaşi timp, specialiştii de la Expert-Grup îi dau parţial dreptate şi lui Veaceslav Ioniţă. „Prevederea potrivit căreia cumpărătorul are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate, dacă după vânzarea bunurilor gajate debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile, favorizează, în primul rând, instituţiile financiare, care vor putea mult mai uşor vinde gajul, şi dezavantajează debitorii, deoarece aceştia vor pierde o pârghie de control asupra bunurilor gajate“, susţin experţii. Ei nu exclud nici folosirea abuzivă a acestei prevederi şi efectuarea de tranzacţii fictive, cu scopul de a diminua valoarea TVA ce trebuie achitată la buget.

Un audit efectuat de Curtea de Conturi privind conformitatea administrării TVA de către Serviciul Fiscal de Stat relevă că din 2008 până în 2013 suma fraudelor cu trecerea în cont a TVA s-a diminuat de zece ori: de la 800 de milioane de lei la 80 de milioane.

Legi cu caracter temporar

Artur Gherman, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare, a declarat chiar că speră că anumite legi adoptate prin asumarea răspunderii politice de către Guvern „au un caracter provizoriu“ şi că în scurt timp vor fi anulate. Oficialul s-a referit, în special, la modificările din Legea instituţiilor financiare şi Legea privind piaţa de capital, care, în opinia lui, nu oferă soluţii de lungă durată şi, în plus, nu sunt conforme cu Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Potrivit lui Gherman, diminuarea de la 5% la 1% a mărimii pachetelor de acţiuni ale băncilor ce pot fi achiziţionate doar cu acordul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) „nu corespunde bunelor practici din domeniu şi nu soluţionează problema în fond“. Totodată, şeful CNPF constată că „transferurile netransparente de acţiuni ale băncilor (din ultimii ani – n.a.) au fost efectuate ca rezultat al executării unor acte judecătoreşti“, respectiv, problema ţine de justiţia moldovenească.

Bombă pe piaţa de capital

 

 

O altă modificare controversată a fost operată în Legea privind piaţa de capital. Astfel, funcţia de Depozitar Central – instituţie fundamentală a pieţei de   capital în toate statele, care asigură compensarea şi decontarea tranzacţiilor bursiere, precum şi evidenţa registrelor societăţilor emitente – în Moldova va fi exercitată de Ministerul Justiţie

Expertul financiar Alexandru Savva susţine că decizia are efectul „exploziei unei bombe pe piaţa de capital“. „Ministerul Justiţiei în calitate de Depozitar

Central este un non-sens. A cere Ministerului Justiţiei să facă operaţiunile pe care le face Depozitarul Central – depozitare, clearing şi decontări de valori mobiliare; a admite că ministerul este un element de infrastructură a pieţei, care interacţionează cu burse de valori, brokeri, emitenţi de valori mobiliare şi investitori; a permite ministerului să cumpere, să vândă, să împrumute şi să gajeze valori mobiliare – şi nu doar ca un simplu operator, ci ca un element ce se află în mijlocul tuturor operatorilor – este o anomalie“, afirmă expertul.

Savva explică decizia Guvernului de asumare a răspunderii pentru o astfel de prevedere prin conjunctura creată ca urmare a adoptării în anul 2012 a unei versiuni trunchiate a Legii privind piaţa de capital, prin care modelul vechi de evidenţă a valorilor mobiliare (cu registratori independenţi) nu a fost modificat şi nu a fost creat un depozitar central autentic. „Dacă noua lege a pieţei de capital ar fi fost adoptată ceva mai rapid şi dacă până în 2012 ar fi fost implementat un nou model de ţinere a evidenţei valorilor mobiliare, prin intermediul depozitarului central, atunci nu este exclus că preluările abuzive de acţiuni (ale băncilor, companiilor de asigurări etc. – n.a.) nu ar fi avut loc“, e de părere expertul.

Alexandru Savva consideră că Guvernul a fost pus în situaţia în care nu avea încotro, deoarece proiectul privind introducerea unor amendamente în Legea pieţei de capital, promovat de un grup de deputaţi, păstra modelul vechi. „Delegarea funcţiei de depozitar central către Ministerul Justiţiei este o eroare, dar ea este pe deplin explicabilă şi este o consecinţă a atitudinii ignorante din ultimii ani faţă de elaborarea amendamentelor la Legea pieţei de capital. Crearea Depozitarului Central era privită nu ca măsură necesară pieţei, dar de pe poziţia «ce voi avea eu din asta», invocându-se argumente că se doreşte monopolizarea pieţei, introducerea companiei X şi excluderea companiei Y, preluarea businessului registratorilor, distrugerea societăţilor pe acţiuni. În conjunctura creată, Guvernul şi conducerea Parlamentului nu aveau o altă soluţie decât să preia iniţiativa şi, prin angajarea răspunderii de către Executiv, să aprobe setul de legi blocat de mai mult timp“, constată Alexandru Savva. Expertul este de părere că autorităţile sunt obligate să repare eroarea şi să anuleze delegarea funcţiei de depozitar central către Ministerul Justiţiei.

Tatiana Lariuşin, director de programe la IDIS Viitorul, crede că situaţia de pe piaţa de capital din Moldova este cauzată şi de faptul că nu a fost finalizat încă procesul de redistribuire a proprietăţii şi de legalizare a averilor. „Câteva familii controlează cea mai mare parte din bogăţia ţării, dar acestea nu au trecut toate procedurile de legalizare şi de concentrare a averilor. Până când nu va fi realizat acest transfer, nu cred că se va putea face regulă“, a explicat Tatiana Lariuşin.

Guvernul va toca 242 de milioane de lei pentru serviciul 112

Un alt document pentru care Guvernul şi-a asumat responsabilitatea este Legea cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112. Drept argumente, Executivul a invocat faptul că implementarea Serviciului 112 e o măsură prevăzută în Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014, care include şi serviciile de localizare, dar şi faptul că Moldova trebuia să se conformeze prevederilor Directivei UE cu privire la Serviciul Universal. Costurile pentru implementarea acestui serviciu sunt evaluate la 242 de milioane de lei, urmând a fi acoperite din bugetul de stat, granturi şi asistenţă externă, fără să fie precizate exact sursele de finanţare.

Ex-premierul Ion Sturza susţine că decizia Guvernului ascunde o şmecherie. „Este un instrument foarte simpatic de a toca nişte bani. Parcă nu se ştie că ţările europene zeci de ani au trecut la acest nou sistem? Este o investiţie mare în infrastructură, oamenii vor cumpăra computere, softuri, vor pregăti cadre pentru a avea luxul de a forma 112“, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă omul de afaceri. În opinia lui Ion Sturza, în situaţia de forţă majoră, ca urmare a embargourilor impuse de Rusia, ar trebui de oprit aceste cheltuieli pentru servicii „de care Republica Moldova nu are urgent nevoie“.

CNA: patru proiecte nu au trecut expertiza anticorupţie

Potrivit CNA, doar 7 din cele 11 proiecte de lege pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului la 22 iulie au trecut expertiza anticorupţie, deşi această procedură este una obligatorie pentru toate actele legislative. „Nu a fost supus expertizei proiectul de lege ce prevede lichidarea Curţii de Apel Bender. Totodată, proiectul de lege ce se referă la instituţiile financiar-bancare a fost modificat considerabil, ulterior expertizei. Nu a ajuns la CNA proiectul de lege ce introduce modificări în nomenclatorul de mărfuri supuse taxelor vamale, la fel ca şi proiectul ce se referă la rectificările la Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2014“, a declarat pentru Unimedia directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă.

Printre modificările la Legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2014 figurează majorarea cu peste 10 milioane de lei a alocaţiilor pentru plata pensiilor judecătorilor – de la 7,5 milioane de lei, cât a fost prevăzut iniţial în 2014, la 17,8 milioane de lei. În consecinţă, 268 de foşti judecători vor beneficia de pensii şi indemnizaţii viagere lunare cu o valoare medie de 5.535 lei, cu aproape 3.200 de lei mai mare decât cea calculată în bugetul pentru 2014, aprobat la finele anului 2013.

Vama şi Guvernul, acuzate că fac lobby

Experţii susţin că şi alte legi şi hotărâri promovate de Guvern şi adoptate de Parlament ar promova interese de grup. Elocvente sunt în acest sens modificările la Codul Vamal şi la Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, prin care a fost anulat termenul-limită de 180 de zile pentru folosirea pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor înregistrate în străinătate, votate la ultima şedinţă a Legislativului.

Administraţia Serviciului Vamal şi ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, au argumentat necesitatea eliminării acestor prevederi prin nevoia de „racordare a legislaţiei naţionale la cea europeană“ şi prin faptul că persoanele fizice care aduc în ţară automobile în regim temporar „achită vinieta ca taxă pentru folosirea drumurilor şi sunt supuse unor cheltuieli suplimentare pentru certificatele de asigurare Carte Verde, care aduc un aport semnificativ la bugetul de stat“. „Astfel, scoaterea restricţiei va duce la creşterea fluxului de mijloace de transport introduse în ţară şi, astfel, vor fi încasate mai multe taxe la bugetul de stat“, concluziona ministrul Finanţelor în nota de argumentare.

Pe de altă parte, ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa susţine într-o analiză publica pe blogul său că argumentele oficiale sunt „un fals mare“ şi aceste modificări nu pot aduce mai mulţi bani la buget. „Din contra – subţiază bugetul prin stimularea neînregistrării maşinilor în Republica Moldova şi, respectiv, neîncasarea accizelor de la înmatricularea autoturismelor. Şi aici trebuie spus că suma care poate fi ratată este de ordinul sutelor de milioane. Bani care până acum erau destinaţi programelor sociale ale statului“, afirmă Negruţa. El nu exclude că legea ar fi rezultatul unui „lobby al companiilor din domeniul asigurărilor, care astfel vor aduna mai mulţi bani din certificatele de Carte Verde“.

Facilităţi de sute de milioane pentru importatorii de automobile vechi

Raportul de expertizare a acestor modificări, semnat de Vitalie Munteanu, inspector superior în Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie de la CNA, este negativ, autorul menţionând că documentul promovat nu conţine confirmări ale estimărilor privind veniturile la buget şi nici dovezi ale experienţei din alte ţări.

„Atenţionăm că prin aceste modificări se admite o inechitate în raport cu posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova, care au achitat atât taxele de import, cât şi alte plăţi prevăzute de legislaţia naţională“, notează inspectorul. Totodată, acesta constată că din document nu este clar dacă în urma acestor modificări la bugetul de stat se vor aduna mai mulţi bani din vinietă decât dacă ar fi aplicate taxele de import. „Un alt risc este că în urma acestor modificări în ţara ar putea fi introdus abuziv un număr mare de automobile, de această facilitate folosindu-se un grup de persoane fizice şi juridice (importatori de maşini second-hand, de piese auto etc.), care dispun de potenţial financiar“, susţine Vitalie Munteanu. Specialistul nu exclude că după ce în ţară va fi adus un număr semnificativ de automobile, restricţiile ar putea fi reintroduse.

Potrivit unor calcule efectuate de specialişti şi publicate de săptămânalul „Ekonomiceskoie obozrenie“, persoanele care vor aduce automobile în regim temporar vor achita de opt ori mai puţini bani în buget decât cei care importă în regim permanent. Astfel, la importul unui automobil VW Golf din anul 2007 cu motor de 1,6 litri acciza de import este de 1.280 de euro, la care se adaugă 30 de euro asigurarea obligatorie pentru un an şi 45 de euro taxa de drum şi testarea tehnică. În total, rezultă 1.355 de euro sau circa 25.300 de lei. În cazul importului temporar al unui automobil VW Golf se vor achita doar 100 de euro pentru vinietă şi 70 de euro asigurarea obligatorie. În total, 170 de euro sau 3.170 de lei pe an.

„Prin aceste acţiuni ţara ar putea fi inundată de maşini vechi cu numere din Lituania sau Bulgaria. Astfel, vor fi loviţi puternic comercianţii legali, care doar în prima jumătate a acestui an au contribuit la buget cu 700 de milioane de lei, şi, totodată va avea de pierdut bugetul de stat“, se menţionează în analiza din „Ekonomiceskoie obozrenie“. Un calcul elementar relevă că în cazul importului în regim temporar a 10.000 de automobile pierderile bugetului de stat se vor cifra la peste 200 de milioane de lei.

Favoruri de milioane pentru o companie şi o mănăstire

În sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului a fost adoptat şi un nou proiect de lege privind preluarea de către stat a datoriei de 25 de milioane de lei pe care o are Complexul monastic Curchi faţă de compania de construcţii Glorinal şi stingerea datoriei de 14 milioane de lei, pe care o are această companie faţă de bugetul de stat. Autorităţile şi-au motivat decizia atât prin faptul că statul deţine dreptul de proprietate asupra bunurilor Mănăstirii Curchi şi, respectiv, poartă responsabilitate pentru starea acesteia, cât şi prin faptul că lăcaşul are o valoare istorică deosebită şi este un monument de arhitectură de importanţă naţională.

Decizia a fost criticată dur de specialişti. „Eliberarea de plata impozitelor doar a unei singure companii reprezintă un autentic caz de favorizare şi distorsionează sectorul. Această acţiune din partea statului are un efect contraproductiv şi inhibă concurenţa. În acest context, ar fi oportun ca deciziile ce au drept scop ajutorarea unor companii să fie analizate din prisma impactului asupra concurenţei şi să fie avizate de Consiliul Concurenţei. Pe de altă parte, favorizarea financiară a companiei pune presiuni adiţionale asupra bugetului“, se arată într-o analiză realizată de Expert-Grup.

Licenţe acordate fără licitaţie

Trezesc dubii privind corectitudinea şi transparenţa procesului decizional şi modificările la Legea bugetului de stat pentru anul 2014 (propuse de Ministerul Finanţelor, promovate de Guvern şi aprobate de Parlament), ce prevăd creşterea substanţială a cheltuielilor (cu 940,3 milioane de lei) şi a veniturilor (cu 1,07 miliarde de lei). Anatol Arapu, ministrul Finanţelor, a declarat că grosul veniturilor suplimentare va fi obţinut de la comercializarea licenţelor pentru telefonie mobilă – peste 780 de milioane de lei. „Am ajuns la o înţelegere cu companiile de telecomunicaţii, care au acceptat să plătească aceste sume“, a precizat ministrul.

Suma va fi chiar mai mare, 62,5 milioane de euro sau 1,15 miliarde de lei, ca urmare a faptului că şi operatorul naţional Moldtelecom va contribui. Anterior, Guvernul planifica să scoată licenţele la concurs, dar în ultimul moment a decis să le aloce prin „încredinţare directă“ companiilor de telefonie de pe piaţă „pentru a asigura continuitatea furnizării către utilizatorii existenţi a serviciilor voce concomitent cu implementarea noilor tehnologii şi servicii“. Executivul şi-a motivat decizia şi prin faptul că exista „riscul unui eşec al concursului privind licitarea acestor resurse, ceea ce ar fi lipsit bugetul de stat de o contribuţie considerabilă“.

Sveatoslav Mihalache, expert la Financial Brains, consideră că decizia autorităţilor nu stimulează concurenţa şi denotă o „înţelegere de culise dintre reprezentanţii statului şi cele trei mari companii de telecomunicaţii“. „Argumentele autorităţilor precum că se temeau de un eşec par puţin deplasate. Dar dacă la licitaţie participa un gigant precum Vodafone? Nu este exclus că şi sumele încasate la buget puteau fi mai mari“, a menţionat Mihalache.

Angajamente irealizabile

La 14 iulie, liderii coaliţiei de guvernare anunţau că peste 80 de proiecte de lege urmează să fie votate în şedinţele plenare din săptămâna care încheie sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului. Ţinând cont de volumul mare de documente, multe dintre care nu trecuseră nici măcar votul în prima lectură, dar şi de experienţa sesiunii de toamnă-iarnă 2013, când parlamentarii au reuşit să adopte în câteva luni de zile doar 82 de legi şi 41 de hotărâri, era clar că obiectivul asumat este unul ce nu putea fi realizat în termenii propuşi. Reieşind din aceste considerente, putem deduce că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului pentru un pachet mare de legi nu a fost o decizie luată ad-hoc, ci una conştientă şi planificată din timp.

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul materialelor publicate.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii