Economic

Banii NATO tocați moldovenește

NATO ar putea stopa finanțarea proiectului de distrugere a pesticidelor inutilizabile și interzise, implementat de guvernul R. Moldova. Asta pentru că o parte din cele 364 mii euro, alocate până acum de organizația euroatlantică, a fost gestionată irațional. Furtul mijloacelor de ambalare a pesticidelor, incendierea depozitelor, antrenarea soldaților cu probleme de sănătate în lucrările cu substanțe nocive sunt doar câteva dintre neregulile admise în cadrul proiectului.

Proiectul, început în 2003, este gestionat de Ministerul Apărării și include patru etape: colectarea, ambalarea și transportarea a peste 3000 tone de pesticide în 37 de depozite speciale; identificarea substanțelor necunoscute; distrugerea pesticidelor; recondiționarea terenurilor afectate. Acum, finalizează prima etapă, fiind depozitate deja 1351 tone de pesticide. NATO s-a implicat în finanțarea acestui proiect în mai 2006, urmând să aloce pentru prima etapă în jur de 540 mii de euro. Contribuția de până acum a Guvernului Moldovei în acest proiect este de 5 milioane de lei.

În loc de pesticide … murături

Chiar dacă sunt extrem de nocive, butoaiele din plastic în care s-au păstrat pesticidele sunt o adevărată atracție pentru moldoveni. Localnicii știu că pot ajunge în depozitele de pesticide foarte ușor, înțelegându-se în schimbul a te miri ce cu paznicii, care, de obicei, sunt niște bătrânei angajați de primărie. Ce fac cu butoaiele? Le opăresc ca să le scoată mirosul greu și apoi le vând, fără a le spune, desigur, cumpărătorilor ce s-a păstrat în ele. Unii utilizează butoaiele chiar în propria gospodărie, mai ales pentru a ține murături.

Furturile de ambalaje sunt atât de frecvente încât managerii proiectului nu mai știu cifra exactă a pierderilor. Numai de la depozitul din Comrat s-au furat peste 900 de butoaie de plastic, în timp ce la Cișmichioi (UTA Găgăuzia) localnicii au deșertat și au cărat pe la casele lor sute de saci în care erau ambalate pesticidele.

O „găselniță” pentru a acoperi furturile sunt incendiile. Deloc întâmplător, de fiecare dată depozitele se aprind „din întâmplare” la puțin timp după ce sunt aduse butoaiele cu pesticide. După ce depozitele ard până la temelie este dificil (dacă nu imposibil) să evaluezi câte ambalaje au ars și câte au fost, de fapt, furate. În ultimii ani au fost mistuite de flăcări cinci depozite: de la Ratuș (Telenești), Grădinița (Căușeni), Pașcani (Criuleni), Sadaclia (Basarabeasca), precum și cel din orașul Taraclia.

La 22 iunie curent, în doar 45 de minute, a ars până la temelie depozitul de păstrare a pesticidelor al SRL „SADAC AGRO”, din satul Sadaclia, r-l Basarabeasca. La momentul incidentului în depozit erau peste 36 tone de pesticide solide, 9,5 tone de pesticide lichide, 1214 saci de polipropilenă, 760 de butoaie de masă plastică (dintre care 100 erau deșarte) și 100 de butoaie de metal. Din toate astea n-a rămas nimic. Iese că s-au transformat în scrum până și toate cele 100 de butoaiele metalice?! Pompierii au venit la fața locului la aproape trei ore de la izbucnirea incendiului. Iar concluzia organelor de drept arată că depozitul … s-a aprins de la sine. O versiune foarte comodă – astfel iese că nimeni nu e vinovat și nimeni nu e tras la răspundere. Mai mult, nimeni nu restituie pagublele.

Reprezentanții Ministerului Apărării nu susțin însă versiunea autoaprinderei. „Nu poate fi vorba despre autoaprindere, pentru că pesticidele sunt ambalate ermetic, astfel că în butoaie nu pătrunde oxigen”, susține maiorul Mariana Grama, asistentul managerului de proiect. În raportul comisiei care a evaluat situația după incendiu se spune că „toate butoaiele de masă plastică, sacii de polipropilenă și butoaiele de metal au fost distruse”. Mai grav, spune maiorul Grama, este că oamenii nu-și dau seama de pericolul pe care-l prezintă pesticidele din sacii și butoaiele furate. Acestea favorizează bolile de cancer, ciroze și hepatite.

Membrii comisiei au recomandat militarilor să reambaleze pesticidele, iar autorităților locale - să identifice un alt depozit pentru păstrarea lor. Totodată, autoritățile vor trebui să cumpere - deja cu bani din bugetul R. Moldova, și nu din asistența NATO - alte ambalaje, pentru că, în caz contrar, pesticidele nu vor putea fi evacuate. Mai mult, potrivit Marianei Grama, finanțarea de mai departe a proiectului depinde în mare măsură de modul în care sunt getionați banii la prima etapă. Deocamdată, organizațiile internaționale, care monitorizează desfășurarea procesului de ambalare a pestigidelor toxite nu înțeleg natura acestor incendii și distrugeriii ambalajelor, fapt ce afectează imaginea R.Moldova în fața donatorilor internaționali.

Conform convențiilor internaționale, materialele periculoase trebuie transportate în ambalaje speciale, care se fabrică în câteva țări din lume în baza unor tehnologii aprobate de ONU și care nu sunt deloc ieftine. Moldova a achiziționat recipientele de la o firmă din Rusia. Un butoi de metal costă 414 lei, unul de plastic - 328 lei, iar un sac de polipropilenă - 85 lei.

Ostași subnutriți în lupta cu otrava

Pesticidele sunt colectate și ambalate de militarii Armatei Naționale. Până acum la lucrări au participat șapte echipe a câte 15 ostași fiecare. Deși misiunea pe care o au de exercitat este una deosebit de periculoasă, statul nu a prevăzut mijloace pentru asigurarea securității ostașilor și protecția lor medicală și socială. Ostașii în termen nu sunt remunerați în nici un fel și nici nu beneficiază de tratamente recuperatorii speciale. Autoritățile nu-și asumă responsabilitatea nici pentru problemele de sănătate pe care le-ar putea avea pe viitor cei care muncesc astăzi la pesticide. Singurul beneficiu pe care-l obțin cei care-și pun sănătatea în pericol sunt câteva zile de concediu, la care se adaugă diplome de onoare cu ocazia sărbătorilor și scrisori de mulțumire trimise rudelor de acasă. Ministerul Apărării îi plătește doar pe ostașii angajați prin coontract, dar și în acest caz sumele sunt mai mult simbolice - câte 50 de lei pe zi.

În baza acordului semnat cu guvernul RM, NATO acoperă doar cheltuielile stringente ale proiectului, ce țin de mijloacele de reambalare și protecție chimică, carburanți, alte câteva capitole. Cazarea și asigurarea cu hrană a militarilor antrenați în acest proces este pusă pe seama administrațiilor raioanelor în care au loc lucrări de colectare a pesticidelor. Uneori acestea se fac a uita de responsabilitățile pe care le au, astfel că soldații, care muncesc din greu de dimineață până-n seară, sunt nevoiți să îndure foame. Militarii care au participat la lucrările de evacuare a pesticidelor în satul Sadaclia, r-l Basarbeasca, spun că în unele zile se mulțumeau doar cu felul I la prânz, iar în altele mâncau doar macaroane și la dejun, și la prânz, și la cină. În una din zile, șeful grupului a cumpărat pâine din bani proprii ca să-i hrănească pe militarii aflați în subordinea sa. Și asta în condițiile în care meniul persoanelor care activează în condiții nocive trebuie suplimentat cu lapte, carne, fructe. Problemele însă nu sfârșesc aici. După ce lucrau o zi întreagă la ambalarea pesticidelor, militarii nu aveau unde face baie. Erau nevoiți să se spele cu apă rece, din ligheane și tot așa să-și spele și hainele. Cazul este investigat în prezent de organele de drept.

Fără examen medical și instruire specială

Specialiștii afirmă că, peste un timp, ostașii ar putea avea grave probleme de sănătate, mai ales că Ministerul Apărării nu s-a preocupat de pregătirea acestora pentru activitate în condiții nocive. Responsabilii de proiect spun că o atare pregătire nici nu este necesară, pentru că „întreg efectivul Armatei Naționale este antrenat în programe în domeniul protecției chimice - îmbrăcarea măștii antigaz, a costumelor de protecție etc”. Din rapoartele proiectului reiese că de reambalarea pesticidelor s-au ocupat numai soldații din subunitățile de protecție chimică, care, după cum se presupune, au o pregătire bună în domeniu. Surse din cadrul AN afirmă însă că aceste subunități există doar pe hârtie și că efectivul acestora este foarte redus. Astfel, la lucrările de colectare și reambalare a pesticidelor au fost colectate de ostași din diferite subunități, fără a fi instruiți prealabil.

Ion Doroban, șeful Serviciului protecție chimică al Armatei Naționale afirmă că nu toți militarii antrenați în lucrările cu substanțe nocive au fost supuși examenului medical. Acest lucru este confirmat și de rezultatele unui control efectuat de colaboratorii Centrului Național științifico-Practic de Medicină Preventivă. Într-un document al CNșPMP se arată că „au fost admiși la lucrări cu pesticide militari cu boli cronice, unii fără examen medical obligatoriu. La fel, au fost atrași militari din alte subunități”.

Cazul căpitanului Petru Morari este relevant în acest sens. Dânsul a condus operațiunile de reambalare a pesticidelor în două raioane. Dacă la începutul lucrărilor omul era perfect sănătos, apoi la sfârșitul acestora a fost diagnosticat cu hepatită virală B. Deși starea sănătății nu-i permitea, a fost impus de superiori să conducă misiunea de ambalare și transportare a pesticidelor și în raionul Hâncești. Managerii proiectului susțin însă că la pesticide au lucrat doar persoanele cu o stare de sănătate execelentă și condiție fizică bună și că „până acum nimeni nu s-a îmbolnăvit”.

P. S. Neregulile comise de reponsabilii de gestionarea proiectului „Distrugerea pesticidelor inutilizabile și interzise” au constituit subiectul unor articole în mass-media și a unor interpelări făcute de parlamentari. Cu toate acestea șirul fărădelegilor însă continuă.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii