Economic

Demnitarii nu se grăbesc să facă Legea privind averile una funcțională

tribuna.md

Demnitarii care au avere nejustificată, își tăinuiesc proprietățile nu au cum să dea socoteală în fața cetățenilor, pentru că nu riscă decât o sancțiune disciplinară la locul de muncă. Pentru că, practic, au undă verde la a-și face avere pe seama funcțiilor influente pe care le dețin, ei nici nu se grăbesc să facă legea privind declarațiile pe venituri una funcțională. Nici puterea anterioară și nici cea actuală nu s-au grăbit să pună în funcțiune legislația privind obligativitatea declarării veniturilor și proprietăților cu responsabilitățile și penalitățile de rigoare. Or, Legea privind declararea averilor este hârtia de turnesol prin care este testată disponibilitatea demnitarilor de a combate, la modul practic, corupția în rândul funcționarilor plătiți din banii publici.     

 Chiar daca legea ii obliga sa-si publice declaratiile de avere, unii demnitari nu isi mentioneaza toate veniturile sau ascund anumite proprietati, iar altii, in genere, «uita» sa-si declare averile. Potrivit datelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, fiecare al saselea functionar, platit din bani publici, nu isi declara veniturile. Expertii in domeniu considera ca aceasta stare de lucruri ar putea fi schimbata daca legea privind declaratiile de avere ale demnitarilor ar functiona.

Actualmente, legislatia la acest capitol este echivoca si nu implica sanctiuni drastice pentru cei care isi ascund averile. Astfel, ministri, deputati, primari si alte persoane publice isi dosesc proprietatile, pentru ca stiu ca nu vor fi pedepsiti in niciun fel.

Pana acum opt ani, functionarii publici nu-si declarau veniturile. Legea privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat, judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici a fost adoptata in iulie 2002.

Dupa aceasta data, presedintele tarii, deputatii, membrii Guvernului, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii Supreme de Justitie, procurorul general, presedintele Curtii de Conturi, guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei, directorul Serviciului de Informatii si Securitate, primarii din orase si sate (comune) si presedintii consiliilor raionale sunt obligati sa publice in presa declaratiile de venit. Insa aceste declaratii au inceput a fi facute publice abia acum cativa ani. Pentru prima data, in 2010 au fost publicate date privind veniturile, cat si proprietatile

Ce ascund unii ministri și deputați?

 

 

Gheorghe Rusu, vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, a declarat, in cadrului Clubului Jurnalistilor de Investigatie, ca in tara noastra sunt peste 18 573 de functionari publici obligati prin lege sa depuna declaratie de venit. Anul trecut au fost depuse numai 15 580 de declaratii. Un simplu calcul ne demonstreaza ca fiecare al saselea functionar nu a gasit de cuviinta sa-si publice declaratia de avere. De astfel de incalcari se fac vinovati mai ales primarii. In prezent, CCCEC examineaza mai multe dosare ale sefilor APL, unii dintre care sunt un fel de „baroni” locali, adica cumuleaza si functia de primari, si cea de conducatori ai unor intreprinderi locale.

Pe lista celor care se ascund dupa perdea si nu si-au facut publice declaratiile de avere se regasesc insa, si functionari de rang inalt. Iata cateva exemple: viceprim-ministrul Ion Negrei, ministrul Tineretului si Sportului, Ion Cebanu, guvernatorul UTA Gagauzia „Gagauz Yeri”, Mihail Formuzal - declaratiile acestor demnitari nu se regasesc, asa cum este prescris de lege, pe site-ul oficial al Guvernului. Lista demnitarilor de rang inalt care isi tin averea departe de ochii lumii este completata de deputatii independenti Ludmila Belcencova si Vladimir Turcan, care nu si-au plasat declaratiile pe site-ul oficial al Parlamentului.

De mentionat ca, potrivit legislatiei in vigoare, demnitarii sunt obligati sa-si actualizeze declaratia pana la 30 ianuarie a anului calendaristic sau in termen de 20 de zile de la investirea in functie.

Cei care sfideaza legea nu risca niciun fel de pedeapsa

Ce risca functionarii care nu isi fac publice veniturile? Maximum - o pedeapsa de ordin administrativ. Asta deoarece Legea privind declararea si controlul veniturilor si al proprietatii demnitarilor de stat nu dispune de un mecanism viabil de control a executarii prevederilor sale.

Potrivit legii nominalizate, persoana care nu a prezentat declaratia in termenele stabilite, fara motive intemeiate, poarta raspundere disciplinara sau contraventionala. Desi in ultimii ani mai multi demnitari nu si-au prezentat declaratiile, nimeni nu a fost tras la raspundere. Singurul caz invocat de catre angajatii CCCEC in acest context a fost cel al unui vames, care a fost penalizat cu o amenda de 150 de unitati conventionale, adica 3000 de lei, pentru ca a «uitat» sa includa in declaratie un automobil inregistrat pe numele sotiei sale.

Este evident ca numarul celor care incalca legea este mult mai mare. Legea nu lucreaza, nu exista un mecanism de verificare a declaratiilor de venit ale demnitarilor si nici organele de drept nu dispun de suficiente resurse pentru a verifica aceste documente.

Matusile bogate ale demnitarilor moldoveni

Pentru ca Moldova este tara paradoxurilor, unii demnitari, cu salarii de cateva sute de mii de lei anual, se imbogatesc cu viteza cosmica. Castelele, masinile de lux sunt puse uneori pe seama generozitatii unor rude mai indepartate sau mai apropiate. Cei mai inventivi isi scriu proprietatile pe numele soacrelor sau ale matusilor. Astfel, unii pensionari cu pensii de cateva sute de lei se trezesc peste noapte proprietari ai unor case sau vile de lux.

 

 

Expertii considera ca legea ar trebui sa prevada si tragerea la raspundere a celor care protejeaza astfel de incalcari, iar respectarea legislatiei ar trebui urmarita de toata societatea. Potrivit lui Efim Obreja, expert la «Transparency International - Moldova», declaratiile fiecarui functionar ar trebui plasate pe site-ul organizatiei pe care o reprezinta, astfel ca la aceste documente sa aiba acces orice cetatean. In acelasi timp, legea ar urma sa permita fiecarui cetatean dreptul de a sesiza institutia care asigura controlul declaratiilor de avere ale demnitarilor.

Victor Colin, sef de Directie la CCCEC, considera ca functionarii de rang inalt ar trebui sa prezinte in afara de declaratia privind veniturile si o declaratiile despre cheltuielile pe care le-au facut. Asta deoarece, in multe cazuri, cheltuielile reale ale demnitarilor depasesc de cateva ori veniturile oficiale.

Un alt amendament la lege ar urma sa se refere la faptul ca detinerea unei functii publice sa fie incompatibila cu nedepunerea declaratiei de venit, iar functionarii care se fac vinovati de astfel de incalcari sa fie trasi la raspundere penala, si nu doar administrativa.

Legi anticorupție adoptate de ochii organismelor internaționale

În cadrul ședinței Clubului Jurnaliștilor de Investigație, Victor Colin a mai spus că în ultimii ani guvernanții au adoptat mai multe legi și amendamente la legislația anticorupție numai pentru faptul că se impunea acest lucru de către organismele internaționale. Acestea însă nu funcționează, pentru la adoptare nu s-a ținut cont de anumite principii care să le facă funcționale. Reprezentantul CCCEC a lăsat să se înțeleagă că mare parte a demnitarilor nu este interesată ca legislația anticorupție să funcționeze la modul practic. El spune că majoritatea propunerilor de îmbunătățire a legislației anticorupție, bazate pe experiențele reușite ale altor țări,  înaintate de CCCEC nu s-au regăsit în cadrul legislativ adoptat. În aceeși  ordine de idei, Efim Obreja a menționat că și Transparency Interntional Moldova a înaintat Guvernului și Parlamentului expertize și propuneri pentru îmbunătățirea legislației anticorupție, inclusiv a celor legate de declararea veniturilor, conduita functionarilor de stat și privind conflictul de interese, toate în conformitate cu cerințele tratatelor internaționale, dar, acestea, de regulă, nu-și găsesc loc în documentele finale. Prin urmare, spune Obreja, “constatăm că fiecare guvernare nu dorește real să fie transparentă și astfel se încălcă și dreptul cetățenilor de a-i monitoriza pe demnitari și a le cere socoteală pentru ceea ce fac sau nu fac”. 

Anul acesta, pentru prima dată, Comisia Centrală de Control a declarațiilor de venituri a constat că unii deputați, procurori, judecători și alți funcționari publici și-au tăinuit o parte din bunuri și nu le-au indicat în declarațiile de avere. Cu toate acestea, demnitarii nu au putut fi trași la răspundere. Drept urmare, Ministerul Justiției a inițiat un grup de lucru, care a pregătit deja un set de amendamente la legislația privind controlul și declararea veniturilor. Proiectul viitoarei legi a fost trimis spre avizare ministerelor abilitate. Șansele acestuia de a se transforma într-un act normativ sunt mai mult decât modeste, costată la unison angajați ai organelor de drept și experți din mediul societății civile, și asta pentru că parlamentarii au acum alte priorități.

Topul celor mai bogati functionari de stat:

Premierul Vlad Filat si sotia sa, Sanda, au declarat pentru anul 2009 venituri in suma de 7 211 282,69 lei, potrivit declaratiei prim-ministrului plasata pe site-ul Guvernului.Sursele de venit ale lui Filat au fost salariul incasat ca deputat (193 282, 69 de lei), activitatea pedagogica (2000 lei) si venitul obtinut din valori mobiliare, imobiliare si cote de participare in capitalul agentilor economici 7 016 000 lei. Sotii Filat au in proprietate o casa de locuit in municipiul Chisinau cu o suprafata de 376,3 metri patrati, evaluata la 4 622 146 lei, precum si trei autoturisme (BMW 760 din 2005, TOYOTA RAV4 din 2001 si NIVA VAZ 2121).
Vlad Filat mai declara ca detine valori mobiliare in CS Kapital Invest Company S.A., cu sediul in Iasi, Romania, evaluate la 11 506 240 de lei.

Premierul este urmat in top de deputatul PLDM, Simion Furdui, a carui avere este estimata la peste 20 milioane de lei (cu circa un milion mai putin decat averea lui Filat – n.r.). Furdui are un lot de constructie de 6 ha in Chisinau, al carui pret de piata este de 6 milioane de lei, o casa de 1,2 milioane, patru masini care valoreaza, in total, peste 1,6 milioane de lei, si valori mobiliare de 11 milioane de lei la SRL „Gazenergomontaj”.

Un alt milionar, cu o avere de peste 11 milioane de lei, este deputatul comunist Oleg Babenco. Acesta are o casa in Chisinau, doua apartamente, actiuni de peste 10 milioane de lei la doua institutii de invatamant private.

Liderul comunistilor Vladimir Voronin a declarat, anul trecut, proprietati in valoare de peste 7 milioane de lei, dintre care un apartament de 1,8 milioane de lei si actiuni in valoare de 5,2 milioane de lei la banca fiului, „Fincombank”.

Ministrul de Stat, Victor Bodiu, se poate lauda cu un venit de 1 256 524.43 lei in 2009, provenite in majoritate din salariul de director al companiei Raiffeisen Leasing Moldova.

Lista demnitarilor milionari este completata de: Alexandru Cimbriciuc (deputat PLDM – 1 mln), Ghenadie Ciobanu (deputat PLDM – 3 mln), Valeriu Guma (deputat PD – 10 mln), Ion Ionas (deputat PLDM – 3 mln), Vasile Iovv (deputat PCRM – 4 mln), Vadim Misin (deputat PCRM – 2 mln), Valeriu Nemerenco (deputat PL – 4 mln), Oleg Reidman (deputat PCRM – 2 mln), Valeriu Strelet (deputat PLDM – 4 mln) si altii.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei “jurnaliștii împotriva corupției”, derulat cu suportul organizației National Endowment for Democracy

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii