Cum s-a format și legalizat averea sindicală

După destrămarea Uniunii Sovietice, Sindicatele din Moldova s-au pomenit cu o avere de invidiat, estimată la peste 200 mln de dolari. Patrimoniul moștenit de la fostul VțSPS, organizația sindicală unională, includea imobile, stațiuni turistice, sanatorii, numeroose baze sportive, campinguri și tabere de odihnă. Legea sindicatelor prevede că “Patrimoniul  sindicatelor este inviolabil, indivizibil și nu poate  fi  naționalizat,  însușit,  înstrăinat  sau  gestionat  de  alte persoane, inclusiv de autoritătile publice, fără acordul proprietarului. Sindicatele  și asociațiile lor posedă, se folosesc și dispun de patrimoniul  care le aparține cu drept de proprietate și  de  mijloace financiare   pentru  asigurarea  realizării  scopurilor  și  sarcinilor statutare”. În ciuda acestui fapt, pe parcursul a 20 de ani, s-a "vândut" tot ce s-a putut din patrimoniul sindical. „Din cele peste 100 de obiecte, acum au rămas doar câteva, pe care le poți număra pe degete. Majoritatea funcționau și aduceau venituri”, spune Victor Vașciaev, fostul director al Holdingului “Moldsindbalneotur” .   

Moscova neagă că ar fi transmis proprietăți Sindicatelor din Moldova

Modalitatea prin care proprietățile au fost atribuite sindicatelor din Moldova a fost viciată din start, de aceea în ultimele două decenii, liderii sindicali au recurs la tot felul de tertipuri pentru a legaliza imensul patrimoniu moștenit din perioada sovietică. După declararea independenței Moldovei, sindicatele de aici au continuat să gestioneze averea, însă nu există un act prin care aceasta să fi fost declarată oficial proprietate sindicală. Liderii sindicali fac astăzi referință la un act de predare-primire a patrimoniului sindical, semnat la 20 ianuarie 1993, de către reprezentanții Federației Generale a Sindicatelor din Modova și președintele VKP (Confederația Generală a Sindicatelor) din Moscova, Federația Rusă, Vladimir șcerbakov (Document). Unii foști lideri sindicali costestă însă legalitatea acestui document. Ei spun că de fapt acesta ar fi  fost semnat la sfărșitul anilor 90, cu dată retroactivă. La acest lucru s-ar fi recurs la rugămintea sindicaliștilor de aici, care au început să se teamă că vor pierde averea, întrucât Guvernul Sturza ar fi inițiat un proiect de lege referitor la proprietatea sindicală.

În anul 2005, același Vladimir șcerbacov, președintele VKP din Rusia, răspunde la solicitarea FGSM de a oferi actele de proprietate și contabile pentru sanatoriile din Ucraina, că organizația unională nu a transmis Moldovei niciun fel de patrimoniu, întrucât Sindicatele din Moldova nu au avut în gestiune obiective de menire unională. Statutul lor a fost de nivel republican și din acest punct de vedere VKP nu avea cum să transmită sindicatelor din Moldova anumite proprietăți și, cu atât mai mult, documentele de proprietate (!) (Document Scrisoarea lui Scerbakov).

Totuși Sindicatele au trecut toate obiectivele sindicale în proprietatea lor prin modalități care continuă să fie contestate. De exemplu, actul din 1993 de predare-primire a proprietății, negat ulterior de liderul sindicatului de la Moscova, conține o anexă cu peste 50 de obiective, între care sanatoriile din Moldova și cele de pe teritoriul Ucrainei, baze turistice, hoteluri, birouri de execursii, Casa de cultură a Sindicatelor și altele. (document) Experții spun că un atare mod de transmitere a patrimoniului ar fi incorect, deoarece fiecare imobil sau teren trebuia transmis separat în proprietatea Sindicatelor, având toate actele în regulă, inclusiv balanța comercială. Trecerea angro pe listă a peste 50 de obiective contravine legislației, spun juriștii. Legislația prevede că atunci când proprietatea nu are stăpâni legali, dreptul de proprietate îi revine celui care în ultimii 10 ani a gestionat-o. Mai multe colective de muncă, care au muncit ani de-a rândul, sperând că vor avea și ele o părticică din SRL-urile create în baza sanatoriilor și bazelor de odihnă, s-au pomenit cu speranțele spulberate. În anul 1999, conducerea Holdingului “Moldsindbalneotur” și 14 medici-șefi ai sanatoriilor s-au opus inițiativei Executivului Sindicatelor de a trece toate obiectivele la balanța CNSM. Ei motivau că această trecere va perturba activitatea obiectivelor și va descuraja colectivele de muncă. Semnatarii scrisorii anunțau că vor cere Parlamentului crearea unei comisii care să analizeze detaliat problema proprietăților sindicale. (Document)

Victor Vașciaev spune că “proprietățile sindicatelor au fost păstrate doar datorită  colectivelor”. Ca să le ungă ochii, Sindicatele au admis crearea unor SRL-uri în baza obiectivelor sindicale. Colectivelor de muncă le revenea o cotă de 20 la sută, iar CNSM, respectiv, 80 la sută. Cota parte însă nu era din valoarea proprietății, ci din capitalul statutar al SRL-ului, care, era de câteva mii de lei (!). Chiar și așa, la înstrăinarea proprietăților sindicale nu s-a mai ținut cont că și colectivul a avut o cotă parte.

De altfel, continuă să persiste întrebarea dacă Sindicatele au dreptul, cel puțin moral, asupra proprietăților mari, în special asupra sanatoriilor, de vreme ce mai multe documente atestă că la construcția lor s-au investit resurse ale întreprinderilor de stat, ale colectivelor de muncă, cota din cotezațiile sindicale fiind neînsemnată.

Răspunsul Guvernului

De-a lungul anilor, liderii sindicali s-au aflat în relații relativ prietenoase cu reprezentanții guvernării. Deși prin anii 2001-2003 sindicatele, în special cel din învățământ, organizau din când în când mitinguri de protest, șefii de la conducerea Confederațiilor nu se prea luau de piept cu guvernarea. Motivul – protecția comorii sindicale. Acestora le era teamă ca nu cumva o guvernare supărată să înceapă a se interesa cum a fost dobândit patrimoniul sindical și să îl naționalizeze. Astfel, aparatul central al sindicatelor ar rămâne fără sursa principală de venit. Întrebată dacă Guvernul s-a interesat sau a controlat vreodată modul în care este gestionat patrimonial sindicatelor, Cancelaria de Stat, prin semnătura secretarului general al Guvernului, Victor Bodiu, a răspuns: “Potrivit prevederilor Legii Sindicatelor nr. 1129 din 7 iulie 2000, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova este un centru sindical național-interramural de tip confederativ și în activitatea sa este independentă față de autoritățile publice de toate nivelurile, față de partidele politice ... nu este supusă controlulului lor și nu se subordonează. Guvernul nu dispune de dreptul legal să intervină în procesul de activitate al CNSM.” Afirmații similare găsim și în răspunsurile primite de la procuratură, care, făcând trimitere la aceeași lege, spun că nu pot controla decât după ce s-ar fi comis o ilegalitate.

 Manea: „Eu m-am retras din politică, lăsați-mă în pace!”

O parte dintre manipulările descrise mai sus cu banii și averea sindicatelor au avut loc în ultimii ani, când președinte al CNSM a fost Leonid Manea, iar adjuncți, Oleg Budza și Mihai Hâncu. Atât pe vremea când conducea Confederația “Solidaritate”, cât și după fuzionarea acesteia cu CGSM, Leonid Manea a fost cunoscut ca un apropiat al guvernării comuniste. În primăvara anului 2009 însă nu se cunoaște din ce motive Leonid Manea a intrat în dizgrația conducerii comuniste, iar la scurt timp, acesta și-a dat demisia, președinte devenind Oleg Budza. Contactat telefonic și rugat să comenteze înstrăinarea masivă a averii sindicale din perioada conducerii sale, Leonid Manea a răspuns: “Eu m-am retras acum 2 ani din POLITICă, de la sindicate, și nu vreau să comentez”.   

 Legături de rudenie

Am încercat în aceste zile să-l găsim pe bussinesmanul Ilan șor pentru a discuta despre afacerile sale cu patrimoniul sindical. Din păcate, pe perioada nunții sale cu interepeta din Rusia, Jasmin, el a fost inaccesibil pentru presă. Oleg Budza a declarat că o parte dintre proprietățile sindicale au fost vândute lui Ilan șor pentru că acesta ar fi venit cu cele mai bune oferte. Când l-am întrebat pe vicepreședintele CNSM, Mihai Hâncu, dacă fiul său, Dragoș Hâncu, care a fost anterior citat de presă ca fiind vicepreședinte al clubului de fotbal „Milsami” (patronat de Ilan șor), ar fi putut avea vreun rol în încheierea tranzacțiilor, Mihai Hâncu s-a arătat vădit iritat. „Fiul meu, Dragoș Hâncu, nu este vicepreședinte la „Milsami”. El este vicepreședinte al consiliului de administrare al echipei ”Milsami”, într-un fel pe baze obștești. El a fost președinte la clubul „Dacia”, îi place fotbalul și eu nu îi interzic. El este șeful departamentului realizari la Elita 5”.

După această discuție cu Mihai Hâncu, descoperim chiar pe saitul oficial al clubului de fotbal “Milsami” componența consiliului de tutelă al echipei. Președinte al acestuia este chiar Mihai Hâncu, iar vicepreședinte – fiul său Dragoș. Printre membrii Consiliului de Tutelă îl găsim pe Oleg Budza și Valeri Romanov (!).

Oamenii părăsesc rândurile sindicatelor

În pofida milioanelor care se rotesc în jurul CNSM, situația membrilor de sindicat nu pare să se fi îmbunătățit. Mai mult, oamenii par să nu mai tolereze lipsa de transparență, iar semnalele sporadice apărute în presă referitoare la afacerile cu patrimoniu erodează încrederea în sindicate. Astfel, potrivit unei informații a Departamentului organizare și informare a CNSM, la 1 ianuarie 2011 uniunea sindicală avea 29 de organizații cu 484 938 de membri. Numai în 2010 numărul membrilor de sindicat a scăzut cu 19 148 de oameni. Dintre aceștia, 6187 de membri au depus cerere din proprie inițiativă de a ieși din sindicat. 
Solicitat să comenteze aceste date, Oleg Budza, neagă, deși nu foarte ferm, că membrii de sindicat ar abandona organizațiile. În schimb, Budza confirmă că unii bugetari, atunci când se angajeză, nici nu știu că li se oprește automat 1% din salariu cotizație ca membru de sindicat. Fără ca să depună cerere. ”La salariu oamenii primesc recipisa unde este trecut tot pentru ce s-a oprit din salariu”, spune președintele CNSM. Reiese că oamenii nu consimt să facă parte din sindicate, ci sunt constrânși!

Epilog despre transparență

La întrebarea de ce vânzarea patrimoniului nu s-a făcut transparent, prin licitații, Oleg Budza răspunde că legea nu îi obligă la așa ceva. Când argumentăm că proprietatea sindicală este deținută în devălmășie de fiecare sindicat de ramură, iar legea prevede că ceea ce se deține în devălmășie poate fi vândut doar cu acordul fiecărei părți, Oleg Budza răspunde: ”Statutul prevede, organul colegial ia decizia, ce contradicție este? Să întrebăm pe fiecare membru de sindicat? Atunci stăm pe loc, nu dezvoltăm nimic”.

La întrebarea de unde aflau persoanele private, conducătorii de firme, că sindicatele vând ceva, în condițiile în care nimeni nu făcea publică lista obiectelor expuse vânzării, Budza răspunde: „Cine se interesa se adresa la noi. Ce e rău în faptul că le vindeam prin negocieri directe, pe care le aduceam la cunoștința comitetului confederal?”

Mărimea salariilor liderilor sindicali este din nou o chestiune strict secretă. Deja de câțiva ani Centrul de Investigații Jurnalistice face demersuri oficiale către Oleg Budza în care solicită informația despre salariile și declarațiile pe avere ale liderilor sindicali,  despre bugetul organizației, acesta,  însă, continuă să le ignore. „Este problema internă a sindicatelor. Deocamdată nu discutăm despre asta”. „Este adevărat că Dvs aveți un salariu de 15 mii de lei?” „Eu am spus că nu discutăm pe tema aceasta. Eu nu vreau să comentez, dar problemele acestea sunt din interiorul sindicatelor și noi discutăm când avem nevoie”. „Dar membrii de sindicat care vor să știe pot solicita această informație?” „Da, desigur. Voi ce, sunteți membri de sindicat?”

Continuare  pe 8 octombrie: citiți despre starea în care se află sanatoriile moldovenești de pe litoralul ucrainesc al Mării Negre. Vedeși și cine le gestionează.

Investigația a fost realizată cu suportul financiar al Asociației Jurnaliștilor de Investigație din Danemarca FUJ/SCOOP. 

Documente:

1. Scrisoarea lui V.Scherbakov  către Petru Chriac prin care spune că VKP de la Moscova nu a transmis nicio proprietate Sindicatelor din Moldova Imagine IImagine II
2. Cum s-au format SRL –urile la obiectivele gestionate de Sindicate Imagine I Imagine II Imagine III
3. Sinteza cheltuielilor sindicale în anul 2010 Imagine I
4. Statistici sindicale pentru anul 2010 Imagine I    Imagine II
5. Notă informativă despre statisticile sindicale Imagine I Imagine II
6. Controale ale procurorilor fără rezultate    Imagine I   Imagine II     Imagine III    Imagine IV
7. Notă explicativă prezentată lui V.Manea privind înstrăinarea proprietăților sindicale  Imagine I   Imagine II   Imagine III    Imagine IV    Imagine V
8. Răspunsul Guvernului   Imagine I
9. Sursele de finanțare la contrcția obiectivelor sindicale Imagine I    Imagine II