Economic

O escrocherie de milioane: paşapoarte noi de tip … vechi

http://telemneamt.net/

Două paşapoarte, că avem de unde!

În următorii 5 ani, peste 1,5 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova, actuali deţinători de paşapoarte, vor fi nevoiţi să-şi perfecteze paşapoarte noi. De la 1 ianuarie 2006, paşapoartele al căror termen de valabilitate (de 5 ani) expiră nu mai sunt prelungite pentru o nouă perioadă. În schimb, cetăţenii îşi pot perfecta paşapoarte noi, cu valabilitatea de 10 ani. Mai mult, doritorii îşi pot comanda nu unul, ci două paşapoarte, cu condiţia ca acestea să fie identice, adică să aibă acelaşi cod de identificare. Surpriza e că paşapoartele noi … sunt de tip vechi (!).

 

Cel mai mic tarif pentru perfectarea unui paşaport, în termen de o lună, este de 245 lei, plus taxa de stat de 18 lei. Aceasta înseamnă că dacă, în următorii 5 ani, cei 1,5 milioane de oameni  îşi vor perfecta cel puţin câte un paşaport contra sumei de 245 lei, vor asigura Ministerului Dezvoltării Informaţionale (fostul Departament al Tehnologiilor Informaţionale) venituri de 367,5 milioane de lei. Profitul este enorm, în condiţiile în care preţul plătit pentru tipărirea unei blanchete de paşaport este de doar 1 USD.

Dreptul cetăţenilor de a deţine două paşapoarte a fost instituit în conformitate cu o serie de modificări şi completări adoptate de Parlament în decembrie 2005. Noile reglementări sunt valabile şi pentru persoanele fără cetăţenie – acestea de asemenea nu-şi pot prelungi valabilitatea paşapoartelor, dar îşi pot perfecta paşapoarte noi, pentru o perioadă de 10 ani.

Grijă pentru oameni?

Ludmila Pascaru, director adjunct al Direcţiei Generale de Documentare a Populaţiei, a explicat, la începutul lunii februarie, într-o conferinţă de presă, că dreptul la deţinerea a două paşapoarte a fost instituit pentru a înlesni circulaţia cetăţenilor moldoveni peste hotare. Bunăoară, dacă cetăţeanul a depus un paşaport la un consulat străin pentru a obţine viză de intrare în respectiva ţară, el poate folosi cel de-al doilea paşaport pentru a ieşi din R. Moldova către o altă destinaţie. Potrivit reprezentanţilor ministerului, noua reglementare a fost cerută de “cetăţeni care muncesc sau au afaceri peste hotare, sportivi care participă la competiţii internaţionale, oameni de artă,  cadre ştiinţifice” şi alţii. Am cerut şi noi opinia mai multor oameni care călătoresc des, în interes de serviciu. Toţi ne-au spus că sunt încântaţi de posibilitatea de a deţine un al doilea paşaport. Mai puţin încântaţi au fost cei care călătoresc rar, cum ar fi părinţii, copiii cărora îşi fac studiile  în România, şi care au aflat la începutul anului, din anunţurile afişate la secţiile de paşapoarte, că nu-şi pot prelungi valabilitatea paşaportului deţinut, dar că trebuie să scoată din buzunar de câteva ori mai mulţi bani, pentru a-şi perfecta un paşaport nou. MDI n-a adus nici o explicaţie care să convingă de necesitatea sistării practicii de prelungire a valabilităţii paşapoartelor – o practică adoptată în lumea întreagă, de altfel. Schimbarea paşapoartelor s-ar fi justificat numai dacă în circulaţie ar fi fost pus un nou tip de paşaport cu elemente suplimentare de securizare.

“Paşapoartele se eliberează pe un termen de 5 ani. În caz de necesitate ele pot fi prelungite încă pe 5 ani”, stabilea Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, adoptată la 9 noiembrie 1994 şi amendată de către actualul parlament în decembrie 2005. Cum de a dispărut brusc “necesitatea” la care făcea referire legea?

Exploatare la maximum

Parlamentul a fost uşor convins de argumentele aduse de MDI şi a aprobat noile reglementări cu privire la regimul actelor de identitate. Făcând uz de “doleanţele cetăţenilor”,  MDI a reuşit să-şi protejeze propriile interese, găsind soluţia ideală pentru lichidarea stocurilor enorme de  blanchete de paşapoarte şi atragerea de noi profituri sigure de pe urma documentării populaţiei.

 

Tipografia germană “Bundesdrucherei" a confecţionat în 1992, în baza unui contract cu Guvernul Moldovei, 5 milioane 390 mii de blanchete de paşapoarte de toate tipurile. Atât presa, cât şi mai mulţi politicieni au apreciat drept exagerat volumul comenzii, cu atât mai mult că R. Moldova nu avea nevoie de atât de multe paşapoarte. Ca dovadă, până acum au fost utilizate doar în jur de 1,5 mln. de blanchete. MDI este nevoit să epuizeze cât mai grabnic stocurile de blanchete, pentru că anul acesta, la nivel internaţional, vor fi puse în circulaţie noi tipuri de acte de identitate – paşapoartele biometrice. R.Moldova intenţionează să introducă şi ea acest tip de paşaport. Tocmai de aceea MDI se grăbeşte să scape de stocul de 3,5 milioane de blanchete de paşapoarte (în valoare de 3,5 milioane USD). Nu contează că peste câţiva ani cetăţenii nu vor mai putea merge în Europa cu acest tip de paşapoarte, care va deveni inacceptabil pe plan internaţional. Este un tertip clar de exploatare, la maximum, a necesităţii de documentare a cetăţenilor porniţi prin străinătăţi în căutarea unui loc de muncă.  În următorii

doi-trei ani, stocul de blanchete se va reduce simţitor, iar “responsabilii de documentarea populaţiei” nu vor mai putea fi învinuiţi de gestionarea defectuoasă a banilor publici. După aceasta MDI va pune pe roate o nouă afacere profitabilă – cea cu paşapoartele biometrice, care, după epuizarea stocului de blanchete de tip vechi, vor deveni obligatorii. Documentele ar putea fi confecţionate la aceeaşi tipografie germană, “Bundesdrucherei". O propunere în acest sens a fost deja avansată de către reprezentanţii acestei companii în cadrul unei vizite la Chişinău.

 

Nimeni nu dă socoteală

La 4 iulie 2003, la insistenţele grupului parlamentar creştin-democrat, Parlamentul a audiat un raport cu privire la activitatea Departamentului Tehnologii Informaţionale (actualul MDI). Raportorul, deputatul comunist Iurie Stoicov, a declarat atunci că “taxele pentru eliberarea paşapoartelor şi buletinelor de identitate sunt exagerate”, iar numărul de blanchete de paşapoarte comandat în ianuarie 1992 la tipografia germană a fost exagerat de mare, suficient pentru “necesităţile Republicii Moldova pe 38 de ani înainte". În raport se mai concluziona că tranzacţia a prejudiciat “economia naţională” şi “imaginea statului”. Comisia parlamentară pentru securitatea naţională a cerut Procuraturii Generale (PG) să cerceteze legalitatea contractului semnat cu firma germană. Tot atunci s-a declarat că firmele “Seabeco” şi “Supercom”, controlate de controversatul om de afaceri Boris Birstein, au livrat echipamentele necesare pentru perfectarea actelor de identitate la preţuri mai mari decât cele de piaţă. Tranzacţia a fost un fel de împrumut, evaluat la 3 milioane USD, oferit de Birstein tânărului stat Republica Moldova. În schimb, în 1993, printr-un contract păstrat în secret, R.Moldova s-a obligate să transfere pe conturile celor două firme circa 40 la sută din preţul fiecărui act de identitate perfectat de DTI. Răspunzând unei interpelări a deputaţilor, în 2003, Vladimir Molojen, directorul general al DTI, a oferit date din care reiese că, în 2002, instituţia i-a transferat lui Birstein aproape 24 milioane dolari. Raportorul Stoicov a dat toată vina pe Guvernul Muravschi care a semnat contractele, apreciind că Molojen nu a semnat nici un act suspicios, iar firmele lui Birstein sunt beneficiare ale angajamentelor asumate prin contract. Deşi opoziţia parlamentară a solicitat desfacerea contractelor cu firmele lui Birstein, pentru ca acesta "să nu se îmbogăţească în continuare pe seama populaţiei din R.Moldova", acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum. În schimb, în 2005, guvernarea comunistă a ridicat la rang de minister DTI-ul condus de Molojen. Până atunci, Departamentul era subordonat Ministerului Afacerilor Interne.

 

Nici urmă de paşapoarte furate  

În 2001, Poliţia din Berlin a arestat 140 de persoane de origine africană şi asiatică. Acestea au intrat în Germania cu paşapoarte moldoveneşti, susţinând că le-au cumpărat cu 1.000 USD bucata. În legătură cu cazul dat a fost declanşată urmărirea penală, însă dosarul, până la urmă a fost clasat, iar un fost angajat al DTI, găsit, chipurile, vinovat, a fost „amnistiat”, nemaiajungând în faţa instanţei de judecată. În 2003, presa de la Chişinău anunţa, citând surse oficiale din PG, despre sustragerea a 517 blanchete de paşapoarte din seifurile DTI, pe parcursul a câţiva ani. Se credea că paşapoartele furate au fost perfectate pe numele unor persoane certate cu legea, unor cetăţeni expulzaţi din ţările vest-europene sau a unor emigranţi clandestini. Declanşarea investigaţiilor penale a fost cerută de preşedintele Vladimir Voronin, foarte decis să atace frontal corupţia care, spunea el, a proliferat pe timpul celor doi predecesori ai săi. Unele persoane din conducerea DTI comentau pentru presă că au dispărut mai puţine paşapoarte în alb decât spunea Procuratura, alţii respingeau până şi faptul dispariţiei blanchetelor. Cazul a fost cercetat de Procuratura Generală  în urma unor interpelări ale deputaţilor, însă verificările procurorilor nu

s-au soldat cu deschiderea unui dosar penal. Şi intenţiile ulterioare ale procurorilor de a verifica activitatea DTI, după cum am aflat, au suferit eşec, chiar dacă la baza acestor demersuri au stat informaţii grele de la SIS şi MAI. În ultimii ani foarte mulţi cetăţeni au perfectat neoficial acte pentru rudele lor aflate peste hotare contra unei sume fixe de 1000 de Euro. Despre unele cazuri de presupusă luare de mită pentru perfectarea actelor la DTI (acum MDI) au semnalat procurorilor şi reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice. În vara anului 2005, două structuri ale MDI au eliberat două permise de conducere pe numele uneia şi aceleiaşi persoane, care nu se afla în ţară, contra a 400 USD şi, respectiv, 1000 Euro. Procurorii cărora le-am comunicat despre acest caz au dat din umeri, spunând că investigarea unui asemenea caz poate demara doar atunci când persoana care a dat banii depune plângere la Procuratură, pentru că în alte condiţii şi cel care a dat mită este pasibil de pedeapsă penală. După cum vedem, MDI este stat în stat şi nici unul din organele de drept şi de control nu se încumetă să-i verifice activitatea.  

 

Legături cu Birstein 

În 2003, când izbucnise scandalul dispariţiei blanchetelor pentru paşapoarte, consilierii preşedintelui Voronin încercau să convingă opinia publică de faptul că acesta, “spre deosebire de predecesorii săi Mircea Snegur şi Petru Lucinschi”, nu ar menţine legături cu Boris Birstein.

“Există o legătură Voronin-Birstein? Daca da, Procuratura nu va finaliza niciodată investigaţiile privind dispariţia paşapoartelor, iar DTI va deveni stat în stat şi va continua să-i transfere zeci de milioane de dolari lui Birstein”, comenta la temă ziarul bucureştean “Gardianul”. Analistul politic Nicolae Negru presupunea că Voronin şi Birstein sunt foarte apropiaţi şi că Birstein este autorul "Proiectului Partidului Comuniştilor" din Republica Moldova.

 

Cine este Birstein

Despre Boris Birstein, cetatean elveţian, născut în 1947, la Vilnius, Lituania, se spune că ar fi unul dintre oamenii care ştiu pe ce conturi au fost transferaţi banii Partidului Comunist din URSS, la destrămarea imperiului. Presa de la Chişinău a scris de-a lungul anilor despre relaţiile foarte strânse ale lui Birstein cu preşedinţii Mircea Snegur şi Petru Lucinschi, ale căror campanii electorale le-ar fi finanţat magnatul. În schimb, cei doi preşedinţi i-ar fi asigurat afaceristului monopolul asupra unor exporturi de materii prime, cum ar fi lemnul, activităţi profitabile în sectorul bancar, al asigurărilor şi al turismului. FBI îl suspectează pe Birstein pentru spălare de bani şi trafic de persoane. Cum a fost posibil ca preşedintele Mircea Snegur să permită, în 1992, implicarea afaceristului într-un domeniu care ţine de stocarea datelor despre cetăţenii şi despre economia Republicii Moldova şi, prin urmare, vizează direct siguranţa naţională? Or, suma de 3 milioane USD necesară pentru crearea DTI putea fi obţinută, sub formă de credit sau donaţie, de la o instituţie sau organizaţie internaţională. Cum a fost posibil ca această conexiune R.Moldova - Birstein să fie tolerată şi chiar să prospere pe timpul guvernărilor ulterioare? Întrebări la care organele de drept, plătite din banii publici, ar trebui să dea un răspuns. Or, atâta timp cât banul va fi mai presus decât legea, nu vom putea afla adevărul despre persoanele în ale căror buzunare au curs şi continuă să  curgă profiturile de pe urma afacerilor cu paşapoarte.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii