După venirea Partidului Comuniștilor la putere în 2001, în R. Moldova a început să se dezvolte vertiginos un fenomen mai rar întâlnit chiar și în practica mondială – plagiatul legislativ. Majoritatea parlamentară a comuniștilor respinge inițial inițiativele legislative ale deputaților din opoziție, după care le preia, le modică puțin și le dă drept proiecte de lege ce le aparțin. Iată câteva exemple din zecile sau chiar sutele de cazuri de asemenea gen.

Episodul I

Satul Corjova

 

Gheorghe Susarenco

În 2007, autoritățile de la Chișinău au întreprins mai multe încercări de a organiza alegeri locale în satul Corjova situat în imediata vecinătate a orașului Dubăsari, controlat de forțele separatiste transnistrene. Dar, de fiecare dată, separatiștii au zădărnicit aceste încercări. Astfel, la jumătate de an de la alegerile locale generale din 3 iunie 2007, situația legată de alegerea administrației locale din acest sat rămânea incertă. Spre finele anului, deputatul AMN, Gheorghe Susarenco, propune un proiect de lege în baza căruia urma să li se prelungească mandatul aleșilor locali din Corjova și să fie soluționată problema. Proiectul este ținut pe rafturile Biroului Permanent al Parlamentului până când de la Guvern vine o inițiativă similară. „Am propus o soluție pentru alegerile din satul Corjova. Dar, până la urmă, s-a votat o lege venită de la Guvern, care, în fond, a rezolvat aceeași problemă, deși a mea a fost înaintată mai înainte”, susține Gheorghe Susarenco. Cazul Corjova s-a aflat și continuă să se afle pe agenda organismelor internaționale și comuniștii nu puteau admite ca problema alegerii administrației locale să fie soluționată de opoziție.

 

Episodul II

Finanțarea partidelor din buget

În decembrie 2007, Parlamentul a adoptat noua lege a partidelor care conține mai multe inovații legislative. Cea mai „revoluționară” parte a legii se referă la finanțarea partidelor din bugetul de stat. Astfel, în fiecare an, formațiunile politice vor primi din bugetul de stat până la 0,2% din veniturile acestuia. Experții au calculat că este vorba de circa 30 de milioane de lei. Jumătate din această sumă va fi împărțită între formațiunile politice parlamentare (în funcție de numărul de mandate), iar altă jumătate – între toate formațiunile politice (în funcție de procentajul acumulat în alegerile locale). În 2007, finanțarea partidelor din buget a fost primită ca ceva normal și nimeni nici nu și-a amintit că, anterior, o astfel de propunere a fost respinsă ca ceva ireal. „În 1998, Ministerul Justiției a propus un proiect de lege foarte bun pentru reglementarea activității partidelor. Atunci, în cadrul discuțiilor, am înaintat propunerea ca partidele să fie finanțate din buget. Dar nu a trecut”, susține Vitalia Pavlicenco. În Parlamentul din 1998, comuniștii aveau 40 de mandate, dar nu au susținut ideea. Acum, această idee a devenit convenabilă puterii din două puncte de vedere – este un plus de imagine în fața Consiliului Europei, deoarece e vorba de alinierea la un standard european performant, iar implementarea Legii, potrivit unor estimări aproximative, va aduce actualului partid de guvernământ de la 13 la 15 milioane de lei.

Episodul III

Accesul străinilor în R. Moldova fără vize

 

Vitalia Pavlicenco

Acum doi ani, Parlamentul a adoptat o lege care permitea cetățenilor din UE, dar și din SUA, Canada, Israel etc. să intre în R. Moldova fără vize. A fost un gest apreciat peste hotare, iar autoritățile de la Chișinău au cules mai multe laude. Însă, și această inițiativă a fost preluată de la opoziție, mai concret de la liderul Partidului Național Liberal, Vitalia Pavlicenco. Deputatul nu ascunde că, la rândul său, s-a inspirat de la o idee a analistului politic Vladimir Socor căreia i-a dat formă de proiect de lege.

 

„După ce am înaintat inițiativa legislativă, am fost chemată de președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordinea publică, Iurie Stoicov, care, foarte insistent, îmi propunea să refuz la această inițiativă pe motiv că, chipurile, am propus modificări la alt document, dar nu la cel care trebuia”, își amintește Vitalia Pavlicenco. Deoarece deputata nu a fost de acord să-și retragă documentul, comuniștii au găsit alt motiv – implementarea ei ar fi adus pierderi la buget de circa 40 milioane de lei. Ei au spus că vor reveni la inițiativa Vitaliei Pavlicenco după ce vor găsi bani. Și nu au mai revenit. În schimb, între timp, au venit singuri cu un proiect de lege practic similar, pe care l-au și adoptat. Vitalia Pavlicenco a rămas doar cu satisfacția că ceea ce a dorit să se întâmple, s-a întâmplat.

Episodul IV

Anularea impozitului pe venit pentru agenții economici

 

Valeriu Cosarciuc

Unul din evenimentele centrale ale anului 2007 a fost liberalizarea economiei pornită de președintele Vladimir Voronin. O componentă de bază a acestei liberalizări a fost stabilirea cotei zero a impozitului pe venit în cazul persoanelor juridice. Acest pas fără precedent făcut de putere a luat prin surprindere mediul de afaceri și analiștii. Căci, potrivit unor calcule, puterea refuza benevol circa 1,3 miliarde de lei la buget.

 

Cu câteva luni înainte de lansarea inițiativelor prezidențiale, la finele lui 2006, când în Parlament se discuta proiectul bugetului pe 2007, cu o inițiativă similară a venit deputatul Alianței „Moldova Noastră”, Valeriu Cosarciuc. Și ideea nu a fost nici măcar dezbătută în detaliu – comuniștii au fost împotrivă fără multe comentarii. „Am propus același lucru. S-a respins, iar ulterior a venit Voronin și a făcut mare revoluție”, susține Valeriu Cosarciuc. Explicația în acest caz poate fi următoarea: fie guvernanții au dorit să-și asume meritul pentru descătușarea agenților economici, fie că au preferat să respingă inițiativa lui Valeriu Cosarciuc și să revină la ea mai târziu (numai că în calitate de autor era deja altcineva) pentru a economisi peste un miliard de lei.

Episodul V

Interdicțiile impuse agenților economici din domeniul tutungeritului

În cadrul sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului din 2007, a fost adoptată o lege „revoluționară” pentru societate, dar și pentru economia națională – publicitatea articolelor din tutun a fost practic interzisă, vânzarea lor strict limitată, fumatul în locuri publice - interzis etc.

Caracterul inovator și benefic al legii este incontestabil și mulți s-au grăbit să laude guvernarea pentru o astfel de decizie curajoasă care, în final, va conduce la diminuarea producției într-o ramură de maximă importanță pentru economia națională – tutungeritul, și la reducerea veniturilor bugetare. Dar, se ignoră faptul că opoziția a venit anterior cu inițiative similare. „Încă acum trei ani, noi am venit cu un proiect de lege în acest sens”, își amintește deputatul Partidului Democrației Sociale, Iurie Bolboceanu. Puterea nu a discutat la timpul potrivit nici acest proiect de lege, nici altele similare venite de la opoziție în ultimii ani, dar a preferat să vină cu propriul document, iar pe celelalte să le ia drept alternativă – adică să introducă în documentul guvernării unele prevederi din cele ale opoziției. Cei trei ani în care s-a tergiversat adoptarea inițiativelor opoziției au permis comuniștilor să obțină venituri suplimentare la buget, iar agenților economici din domeniu – să aibă profituri mai mari.

Episodul VI

Fondul de întreținere în agricultură

În 2005, Alianța „Moldova Noastră” a propus crearea, în cadrul bugetului de stat, a unui fond de intervenție pentru cereale în valoare de 200 de milioane de lei. Deputații acestei formațiuni și-au argumentat propunerea prin faptul că R. Moldova are o economie bazată preponderent pe agricultură, iar acest sector este unul de risc. Însă, guvernarea a respins propunerea pe motiv că nu avea banii respectivi.

Peste doi ani, însă, comuniștii sunt nevoiți să revină la această idee și să preia unele elemente din ea. Astfel, ca urmare a secetei din 2007, sectorul agrar nimerește într-o situație extrem de dificilă. Pentru a ameliora situația, comuniștii scutesc importul de cereale de TVA și taxe vamale. Potrivit estimărilor opoziției, aceasta a adus pierderi la buget de peste 240 de milioane de lei. La acel moment, prețul grâului pe piețele externe era de 150 de euro tona, iar țara avea nevoie de circa 500 mii de tone. La importul fiecărei tone de grâu, statul pierdea 30 de euro. În plus, guvernarea a fost nevoită să majoreze Fondul pentru susținerea agriculturii cu alte circa 200 de milioane de lei.

„Dacă era creat acel fond de intervenție, nu se ajungea la această situație. Așa se întâmplă când Guvernul e fudul sau incapabil de a analiza ceea ce propune opoziția”, susține Valeriu Cosarciuc.

Astfel, preluarea cu întârziere și nu pe deplin a unei inițiative a opoziției a provocat pierderi de peste 400 de milioane de lei.