Economic

Stăpânii sediilor partidelor politice

Unele partide politice au indicat date incomplete în rapoartele prezentate la Comisia Electorală Centrală. Foto: CIJM

Promit marea și sarea când invită lumea la vot, dar nu vor să spună care sunt toate cheltuielile pentru chirie, deplasări și concerte. Unele partide țin în secret până și adresele sediilor lor. Din puținele informații disponibile reiese că în unele cazuri clădirile închiriate de formațiunile politice aparțin unor activiști de partid, iar în altele - edificiile au fost ocupate în mod abuziv.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au făcut o radiografie a rapoartelor financiare pentru 2016 pe care 10 cele mai active partide din Moldova le-au depus la Comisia Electorală Centrală (CEC): Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Popular European din Moldova (PPEM), Partidul Politic „Partidul Nostru” (PPPN), Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Partidul Politic „Șor” și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și au analizat cum cheltuie politicienii banii pentru sedii, deplasări, concerte, Internet și telefonie mobilă.  

Milioane de lei pentru chiria și întreținerea sediilor

În 2016 partidele au alocat sume de ordinul milioanelor pentru întreținerea și locațiunea sediilor, cheltuielile fiind de câteva ori mai mari decât în 2015. Lideri la acest capitol sunt socialiștii, care au plătit 1,7 milioane de lei pentru sediile pe care le dețin. Ceva mai puțin, 1,5 milioane, a achitat „Partidul Nostru”, care a depășit de 2,5 ori cheltuielile din 2015. Democrații au raportat 742 de mii de lei pentru chiria sediilor pe care le dețin, liberal-democrații - 724 de mii, comuniștii - peste jumătate de milion de lei, iar liberalii, 405 mii de lei. Sume mai modeste au achitat PPEM – 147 de mii, PPDA – 115 mii de lei și PAS – 66 de mii de lei, în timp ce Partidul Șor arată că ar fi plătit doar 17 mii de lei.

Conform rapoartelor financiare pentru 2016, dintre cele 10 partide analizate unul singur, cel al Comuniștilor, are sedii în proprietate. Acesta deține 12 clădiri, pentru care anul trecut a plătit 108,4 mii  de lei în calitate de impozit pe imobil și taxe funciare. Alte 27 de sedii ale comuniștilor sunt luate în arendă.

În același timp, datele unui raport al Promo-LEX arată că mai multe partide au prezentat la CEC date incomplete despre spațiile pe care le închiriază. Potrivit raportului oficial, democrații ar avea doar 14 sedii, în timp ce Promo-LEX susține că formațiunea ar închiria 40 de spații. Datele diferă și în cazul altor două partide - PPEM și PPDA, care nu ar fi inclus câte un sediu în raportul prezentat la CEC. 

Solicitat de reporterii CIJM, Chiril Moțpan, vicepreședintele PPDA, a declarat că în 2016, partidul a avut mai multe sedii, dar din lipsă de bani, structurile teritoriale au renunțat la acestea. „Acum, în teritoriu, membrii de partid și susținătorii noștri se întâlnesc fie la cineva în birou, fie pe la cafenele și în alte localuri publice. Trebuie să facem o inventariere, să vedem dacă mai avem sedii în teritoriu”, ne-a declarat Chiril Moțpan. Reprezentanții PPEM nu au fost de găsit pentru a comenta diferențele de date. 

De partea cealaltă, unele partide au raportat mai multe sedii luate în locațiune decât au fost constatate în timpul monitorizării efectuate de organizația neguvernamentală. Este vorba despre socialiști, care au arătat că dispun de 40 de sedii, în timp ce au fost identificate doar 33. Am încercat să obținem o reacție din partea partidului, expediind o scrisoare pe adresa oficială de e-mail: psrm@socialistii.md. Ulterior, am contatat-o telefonic pe Irina Astahova, purtătoare de cuvând a partidului, care ne-a cerut să îi transmitem întrebările printr-un sms. La scurt timp, Astahova ne-a cerut să-i adresăm întrebările în formă oficială, într-o scrisoare cu antet și ștampilă, ceea ce am și făcut. Până la momentul publicării articolului însă nu am obținut niciun răspuns din partea ei.

Partidul lui Renato Usatîi a raportat la CEC 33 de sedii, pe când monitorii au constatat cu cinci mai puțin. Solicitată să ofere un comentariu, Elena Panuș, vicepreședinta PPPN, a menționat: „Toate sediile partidului sunt înregistrate la Inspectoratul Fiscal, în mai multe cazuri fiind luate în chirie de la persoane fizice și la achitarea serviciilor achităm și impozit pe venit în bugete locale”.

PCRM a arătat că are 27 de sedii închiriate, cu 10 mai mult decât ar avea în realitate. Elena Bodnarenco, deputat din fracțiunea PCRM, ne-a declarat că numărul de sedii se modifică foarte des. „Situația cu sediile se schimbă în fiecare lună. De exemplu, până în luna octombrie 2017, noi am avut 10 sedii închiriate, iar din luna noiembrie avem 11 sedii. Iată de unde provine diferența aceasta. La noi s-au schimbat administratorul și membrii comitetului executiv, așa că acum facem revizuirea. În unele cazuri găsim o clădire mai ieftină sau dimpotrivă, stăpânii au găsit posibilitatea să închirieze cuiva un pic mai scump. Iată de ce informația poate să difere de la o lună la alta”, a conchis parlamentara comunistă.

Cifrele nu coincid nici în cazul liberalilor, care au indicat 27 de sedii, cu două mai multe decât în rapoartele organizației neguvernamentale. Solicitat să ofere un comentariu, Ion Pușcaș, purtătorul de cuvânt al Partidului Liberal, ne-a declarat că la mijloc ar fi o eroare, iar PL ar fi indicat toate sediile pe care le ia în locațiune. „În unele raioane avem organizații teritoriale, dar nu închiriem sedii”, a subliniat Pușcaș. Dintre cele 10 partide analizate, doar două par să fi prezentat date reale – PLDM, care a indicat că anul trecut avea în locațiune 12 spații, și PAS, cu un singur sediu central luat în arendă. În același timp, se pare că unele partide nu vor să afișeze public adresele reprezentanțelor teritoriale. Este vorba despre PCRM și PPEM.

Democrații închiriază sedii de la membrii de partid și rudele acestora

Majoritatea banilor pentru chiria sediilor democraților circulă dintr-un buzunar în altul, tot în interiorul PDM. Asta deoarece multe dintre sediile pe care le ocupă formațiunea aparțin membrilor de partid sau apropiaților acestora.

Sediul central al Partidului Democrat de pe strada Tighina din Capitală. Foto: CIJM

Astfel, sediul central al PDM, cu o suprafață totală de 474,1 metri pătrați, este proprietatea Olesei Diacov, fiica lui Dumitru Diacov, președinte de onoare al partidului. Imobilul, situat în inima Capitalei, pe strada Tighina, a ajuns la PDM în noiembrie 1999, iar patru ani mai târziu a fost vândut soților Nicolae și Ana Martînov. În iulie 2005, clădirea este trecută pe numele lui Dumitru Diacov, în perioada 2004-2007 fiind cumpărat în rate și terenul aferent construcției. Fiica lui Diacov a devenit proprietara clădirii în iunie 2011.  

Sediul PDM de la Soroca. Foto: Tatiana Zabulica

Și sediul din Soroca al democraților este închiriat tot de la o persoană afiliată partidului - Sergiu Coțaga, fiul lui Valeriu Coțaga, coordonator al Aparatului Central al PDM, anterior consilier municipal la Chișinău din partea Partidului Democrat.

La Orhei sediul partidului condus de Vladimir Plahotniuc ocupă o clădire administrativă de 373,7 metri pătrați, scrisă pe numele lui Vladislav Șevcenco, consilier raional din partea democraților, și soției acestuia. Vladislav Șevcenco este, în același timp, directorul și fondatorul companiei Parse Tutun SRL. Sediul PD de la Ocnița se află într-un imobil care, potrivit datelor de la Cadastru, este deținut de consilierului raional din partea democraților, Vadim Căpățină.

Sediul PDM din Cahul. Foto: Sorina Rementova

La Cahul sediul PDM se află într-o încăpere care aparține co-fondatorului unei firme care a câștigat în ultimii ani contracte de milioane cu autoritățile din raion. Spațiul cu suprafața de doar 39,5 metri pătrați este de fapt o anexă a unui bloc de locuit. Aceasta este scrisă pe numele lui Ianoș Novițchi, co-fondator al companiei Expert-Construct. În 2008, încăperea a fost pusă în gaj pentru un credit de 200 de mii de lei de la Banca de Economii, iar de-a lungul anilor a fost pusă de mai multe ori sub sechestru. Curios este că la alegerile parlamentare din 2010 Ianoș Novițchi a făcut o donație de 100 de mii de lei pentru o altă formațiune politică – Partidul Liberal Democrat. Ulterior firma sa a obținut contracte de aproape 10 milioane de lei din bani publici, încheiate cu primării conduse de liberal-democrați și conducerea raionului Cahul, la fel  PLDM-istă. În 2016, o parte din acești primari au părăsit rândurile Partidului Liberal-Democrat.

Sediul din Șoldănești al democraților se află într-o clădire administrativă, care este în gestiunea economică a fostei Întreprinderi de Stat „CRIS Registru”, reorganizată prin transformare în „Agenția de Servicii Publice”. Anterior CRIS Registru se subordona Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, transformat în Ministerul Economiei și Infrastructurii, la cârma căruia în ultimii șase ani s-au perindat miniștri promovați de PDM. 

Pe parcursul mai multor zile am încercat să obținem o reacție din partea Partidului Democrat, Vitalie Gămurari, purtătorul de cuvânt al partidului promițându-ne de fiecare dată că vine cu un răspuns. În ultimul mesaj pe care ni l-a transmis, Gămurari ne-a anunțat că „nu a obținut careva informații” 

Liberalii – sediu obținut cu scandal în centrul istoric al Capitalei

În 2016 liberalii au raportat la CEC 27 de sedii pe tot teritoriul republicii, doar unele dintre adresele acestora fiind indicate pe site-ul oficial al formațiunii. Cert este că cel puțin unul dintre spațiile închiriate aparține unui membru de partid. Este vorba despre filiala din Căușeni, o încăpere de 61,7 metri pătrați, care, conform datelor de la Cadastru, este scrisă pe numele lui Iurie Turtureanu. Acesta este vicepreședintele raionului Căușeni și președinte al Organizației Teritoriale a Partidului Liberal.

Sediul central al Partidului Liberal. Foto: CIJM

Sediul central al PL se află pe strada N. Iorga, 15 și este luat în arendă din septembrie 2013. De-a lungul timpului, partidul a fost acuzat de mai multe ori că ar fi încercat să realizeze un atac raider asupra proprietăților municipale și că, având o înțelegere cu PCRM, ar fi acaparat imobilul din centrul istoric al Capitalei, care a fost reconstruit capital din banii municipalității. Dorin Chirtoacă a respins atunci acuzațiile. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris în august 2016 că sediul de 299 de metri pătrați a fost luat în locațiune pe un termen de zece ani, contra unei plăți simbolice, de 109 mii de lei anual, adică aproximativ 30 de lei per metru pătrat pe lună. Jurnaliștii au arătat că până atunci, în clădirea de pe strada Nicolae Iorga se afla Direcţia privatizarea fondului de locuinţe din cadrul Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Primăriei Chişinău. Un număr de 33 de aleşi locali, în mare parte liberali și comuniști, au decis rezilierea contractului de comodat dintre CMC şi Direcţie, încheiat în 2007 pentru o perioadă de zece ani, şi au dat curs solicitării depuse în februarie 2013 de liderul PL, Mihai Ghimpu, care cerea autorităţilor locale alocarea unui spaţiu cu o suprafaţă de vreo 200 de metri pătraţi. Politicianul invoca faptul că sediul pe care îl folosea formaţiunea pe atunci a devenit neîncăpător pentru activitatea partidului. Decizia CMC a fost contestată în instanță de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Atât Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, la 9 martie 2016, cât şi Curtea de Apel Chişinău, la 25 iunie 2016, au respins argumentele Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, dând dreptate CMC. 

În 2008, tot în lipsa unei licitaţii, PL a mai obţinut un sediu de 53 de metri pătraţi din partea municipalităţii pe strada Bucureşti, 87. După ce liberalii s-au mutat la casă nouă, în fostul lor sediu de pe București au fost înregistrate adresele juridice ale unor companii ale partenerilor de afaceri ale liderului liberalilor, Mihai Ghimpu, se arată într-o investigație realizată de Ziarul de Gardă în colaborare cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Sediul comuniștilor și conexiunea cu Plahotniuc   

Comuniștii au indicat în raportul pentru CEC 12 sedii în proprietate și 27 - în locațiune. Ca și în cazul altor partide, și aici lipsesc adresele organizațiilor teritoriale, astfel încât nu e clar pe numele cui sunt înscrise aceste imobile. Deputatul comunist Elena Bodnarenco susține însă că activiștii comuniști din teritoriu lucrează foarte mult cu alegătorii și oamenii ar cunoaște unde se află sediile partidului. Pe noul site al formațiunii, potrivit parlamentarei, vor fi indicate adresele sediilor.

Ceea ce se cunoaște este că sediul central al partidului condus de Vladimir Voronin este situat în centrul Capitalei, pe strada Nicolae Iorga 11, în două clădiri cu suprafața de 297,6 și respectiv 121 de metri pătrați. Potrivit datelor de la Cadastru, edificiile au fost privatizate pe parcursul mai multor ani până în mai 2009.

Sediul central al PCRM. Foto: CIJM

Terenul pe care se află clădirile a fost cumpărat la sfârșitul lui 2013. Anterior, imobilul a fost proprietate a Asociaţiei Obşteşti „Casa Lucrătorilor Învăţământului Public din mun. Chişinău”. În 2010, Procuratura Generală a intentat o cauză penală, partidul fiind bănuit de escrocherie şi dobândire ilicită a bunurilor prin înşelăciune şi abuz de încredere, în proporţii deosebit de mari. Potrivit procurorilor, rezultatele controalelor efectuate au relevat că reprezentanţii PCRM, prin înşelăciune şi abuz de încredere, i-au determinat pe membrii Asociaţiei să aprobe vânzarea încăperilor din str. Nicolae Iorga, 11 către PCRM la un preţ vădit diminuat, de 1.623.224 de lei. Ulterior, clădirile au fost puse în gaj la Banca de Economii pentru un contract de ipotecă de 6 milioane de lei, completat de alte două acorduri adiționale și a ajuns în 2007 la 22 de milioane de lei. În 2013, dosarul a fost clasat din insuficienţă de probe.

Creditul de 22 de milioane de lei de la Banca de Economii, în care au fost gajate clădirile de pe strada N. Iorga, a fost contractat pentru construcția unui sediu de lux în centrul Capitalei, situat pe strada Armenească 44/3. Acesta are patru niveluri și o suprafață de 1.300 de metri pătrați. Jurnaliștii de la RISE Moldova au scos la iveală că sediul de lux al Partidului Comuniștilor are un nou proprietar, iar beneficiarul real se ascunde în paradisul fiscal din Belize, fiind reprezentat în Republica Moldova de un personaj-cheie din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc. În afacere a fost implicată și o persoană judecată pentru deținere de droguri, care a fost însă amnistiată cu o lună înainte de tranzacția imobiliară, mai scriau jurnaliștii. Ulterior, liderul PCRM, Vladimir Voronin, le-a declarat jurnaliștilor că imobilul luxos de pe strada Armenească a fost vândut cu suma de 26 de milioane de lei.

Terenul pe care este construit acest imobil a fost atribuit PCRM cu titlul gratuit de Consiliul Municipal Chişinău la 16 martie 2006, cu votul consilierilor comuniști și creștin-democrați. Până a fi construită clădirea, aici se afla terenul de fotbal al unei școli. Ulterior, prin decizia din 22 ianuarie 2009, CMC a acceptat vânzarea acestuia către PCRM ca teren aferent construcţiei, contra sumei de 407.557 de lei. Potrivit unei anchete a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, PCRM a împrumutat pentru construcţia sediului peste 2,2 milioane de dolari de la Banca de Economii, în care statul deţinea pachetul majoritar de acţiuni şi al cărei director, Grigore Gacikevici, a fost consilier municipal din partea PCRM.

Sediul socialiștilor – într-un imobil al familiei deputatei Dolință

Deși susține că ar avea 40 de reprezentanțe teritoriale, pe site-ul formațiunii este indicată doar o parte din adresele acestora. Despre sediul central din Chișinău al PSRM au scris reporterii de la RISE Moldova. Jurnaliștii au scos la iveală faptul că imobilul din strada Lazo 25 ar aparține deputatei socialiste Alla Dolință, printr-o firmă reprezentată de aceasta. „Imobilul de peste 800 de metri pătrați, evaluat de Cadastru la șase milioane de lei, se afla în proprietatea familiei Dolință încă din octombrie 2007, prin intermediul companiei Foradex Plus. În februarie 2009, Igor Dolință, fondatorul Foradex-Plus, decide să treacă biroul de pe strada Lazo în proprietatea companiei Vesma-Teh, al cărei unic fondator era atunci soția sa, Alla Dolință. Două luni mai târziu, în aprilie 2009, Alla Dolință cedează 99% din capitalul social al Vesma-Teh offshore-ului cipriot HB Strenton Limited. Compania cipriotă este fondată de alte două companii offshore: Stateco (Nominees) Limited şi Stateco (Trustees) Limited, care apar în documentele Panama Papers. Acum, unic fondator al Vesma-Teh este fiica socialistei, Irina Dolință, care a preluat acțiunile de la compania offshore HB Strenton Limited”, au mai scris jurnaliștii.

Sediul central al PSRM din strada Lazo. Foto: CIJM

Un alt sediu din Capitală al socialiștilor, cel din sectorul Centru, se află într-un imobil din strada 31 august 1989. Jumătate din acest imobil este înregistrat pe numele firmei „Rinax-TVR”, al cărei fondator este sora premierului Pavel Filip, Vera Monul.

La Orhei socialiștii închiriază un imobil de la Constantin Catraniuc, fiul lui Mihail Catraniuc, președintele organizației teritoriale a PSRM la Orhei, fost director al Filialei Orhei a Societăţii pe Acţiuni „Moldtelecom”, care la alegerile locale din 2015 a candidat pentru funcția de primar al orașului din partea partidului condus de Zinaida Greceanîi.

Și sediul de la Glodeni al partidului este închiriat de la o persoană afiliată. Este vorba despre Alexandr Minizianov, consilier local la Primăria Glodeni. Acesta a fost unul dintre cei mai darnici sponsori în campania electorală a lui Igor Dodon pentru alegerile prezidențiale. El a vărsat în „buzunarul electoral” 107.400 de lei. Cu doi ani mai devreme, Minizianov a donat în bugetul electoral al PSRM 178.200 de lei, asta în condițiile în care veniturile cumulate ale acestuia pentru ultimii doi ani înainte de alegerile parlamentare erau de 163 de mii de lei. În 2014, Alexandr Minizianov s-a regăsit pe locul 43 în lista candidaţilor PSRM la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Sediul de la Taraclia al socialiștilor este luat în arendă de la firma Servis-Libera SRL, al cărei fondator este Ivan Paslari, consilier orășenesc din partea PSRM. Un alt sediu al PSRM, cel de la Cimișlia, este înregistrat pe numele lui Ivan Sandu și al lui Andrei Coadă. Curios e faptul că cel din urmă este consilier raional liberal la Cimișlia. La Călărași, socialiștii închiriază un imobil care se află în același bloc în care e situat sediul PPDA. Proprietarul imobilului închiriat de PSRM este fratele proprietarului spațiului luat în arendă de partidul lui Andrei Năstase.

Am încercat să luăm o reacție de la PSRM și pe marginea faptelor descrise mai sus, însă până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns de la purtătoarea de cuvânt a partidului, Irina Astahova.

PLDM s-a mutat într-un sediu mai modest după arestul lui Filat

Potrivit raportului financiar prezentat la CEC, PLDM ia în locațiune 12 spații pe întreg teritoriul țării. Cât timp s-a aflat la guvernare, formațiunea a ocupat un sediu luxos de câteva sute de metri pătrați în plin centrul Capitalei – pe strada București, 88. După arestul lui Vlad Filat, partidul și-a schimbat sediul central, mutându-se într-un edificiu situat la numai câțiva metri distanță, pe București 90. Conducerea partidului a motivat atunci că  fostul sediu era prea mare și nu era utilizat eficient.

Sediul central al PLDM din strada București. Foto: CIJM

Vechiul spațiu fusese ocupat de formațiune timp de câțiva ani, perioadă în care PLDM a închiriat și câteva încăperi care anterior fuseseră ocupate de liberali. Potrivit Realitatea.md, liberal-democrații închiriau spațiul de 800 de metri pătrați de la SRL „Sobist” la un preț de doar 1.300 de euro lunar.

Partidul lui Renato Usatîi – 33 de sedii pe tot teritoriul țării

În raportul prezentat la CEC, partidul lui Renato Usatîi indica faptul că ia în locațiune 33 de sedii. Unele dintre acestea sunt scrise pe nume sonore sau persoane care au tangență cu „Partidul Nostru”. La Călărași de exemplu, sediul formațiunii se află într-un imobil scris pe numele lui Valerian Mîrzac, ex-preşedintele Consiliului Băncii Comerciale „Moldindconbank”. Pe aceeași adresă se află și sediul băncii respective. Într-o investigație din august 2014, reporterii RISE Moldova citează surse care spun că Mîrzac s-a menţinut timp de 19 ani în fruntea Consiliului Băncii şi datorită bunelor relaţii cu Veaceslav Platon. Iuri Nedoseichin, fost acționar la Moldindconbank, a fost finanţatorul principal al campaniei lui Renato Usatîi pentru alegerile parlamentare din 2014, când acesta candida cu partidul Patria. Atunci Nedoseichin a făcut donații în sumă totală de 1.720.000 de lei candidatului cu numărul 10 pentru alegerile din 30 noiembrie 2014.

Sediul central al PPPN din strada București. Foto: CIJM

Sediul PPPN de la Șoldănești se află în casa viceprimarului orașului, Svetlana Zaițev, în timp ce la Florești, sediul partidului este în casa Ludmilei Crijanovschi, soția lui Ruslan Crijanovschi, coordonator al „Partidului Nostru” la Florești. În campania lui Dumitru Ciubașenco pentru prezidențialele din 2016, aceasta a făcut o donație de 9 mii de lei, în timp ce soțul său a vărsat în bugetul candidatului lui Renato Usatîi 9.800 de lei.

Foto: captură pnru.md

Solicitată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, administrația „Partidului nostru” a confirmat că o parte din sedii sunt închiriate de la persoane afiliate. „Sediul din Floreşti este în casa Ludmilei Crijanovschii şi acest lucru nu este interzis de lege şi Statut, cu atât mai mult că PP „Partidul Nostru” se ciocneşte de o problemă serioasă la arenda sediilor, deoarece proprietarii imobilelor adesea ne refuză arenda din motiv că se tem de presiuni şi intimidări. Din aceleaşi motive se solicită rezilierea contractelor în scurt timp după semnarea acestora”, ne-a declarat vicepreședinta PPPN.

În același timp, ea afirmă că sediul de la Şoldăneşti nu ar fi în casa viceprimarului Svetlana Zaiţev, dânsa nefiind membru de partid. Datele de contact de pe site-ul „Partidului nostru” însă o contrazic, la Șoldănești fiind indicată strada Victoriei 10 ca adresă a reprezentanței teritoriale a partidului lui Renato Usatîi. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul care se află pe adresa respectivă este înscris pe numele Svetlanei Zaițev.

Partidele cu cele mai puține sedii

În timp ce unele partide dețin zeci de sedii, există și formațiuni care se mulțumesc cu un număr mult mai mic de spații. Astfel, partidul Maiei Sandu avea în locațiune (în 2016) un imobil situat pe strada A. Mateevici, pentru care achită lunar 5,5 mii de lei, iar formațiunea condusă de Iurie Leancă închiria trei spații, conform raportului prezentat la CEC. Sediul central al partidului se află într-un bloc de pe str. V. Alecsandri din Capitală. Și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr raportează trei sedii. Sediul central al partidului se află pe strada 31 august 1989 și aparține Publicației Periodice Glasul Națiunii, al cărei redactor-șef a fost Vasile Năstase, fratele liderului PPDA, Andrei Năstase. Un alt sediu al partidului, cel de la Călărași, se află într-o încăpere nelocativă de 41,2 metri pătrați înscrisă pe numele unui reprezentant al PPDA – Leon Arapan. 

Milioane, pentru materiale de promovare

Sediile Platformei DA și al PSRM se află la parterul aceluiași bloc de locuit și
sunt închiriate de la frații Leon și Veaceslav Arapan. Foto: CIJM

Plata pentru sedii nu este singurul capitol de cheltuieli al partidelor, acestea alocând sume enorme de bani și pentru promovare în presă. În 2016, lider la capitolul cheltuieli pentru PR este Partidul Democrat din Moldova. Democrații s-au întrecut pe sine, alocând pentru promovare  40,5 milioane de lei, de 14 ori mai mult față de anul 2015. Interesant este că celelalte partide, luate la un loc, au cheltuit de patru ori mai puțin pentru a-și face imagine.

Democrații sunt urmați de socialiști, care și-au promovat imaginea contra sumei de 5,7 milioane de lei. Ceva mai modest a fost partidul lui Usatîi, cheltuielile acestuia se ridică la 1,2 milioane, de două ori mai mult decât în 2015. Comuniștii au avut un buget de 830 de mii de lei pentru promovare, liberalii – 475 de mii de lei, iar Partidul Șor - 462 de mii de lei. Sume simbolice au cheltuit pentru promovarea în presă și materiale promoționale PAS (30 de mii) și PPEM (29 de mii). Liberal-democrații au tăiat de 235 de ori (!) bugetul rezervat pentru acest compartiment, ajungând de la 2,8 milioane în 2015, la numai 12 mii de lei în 2016.

5 milioane de lei pentru personal

Cheltuielile suportate de partidele monitorizate pentru retribuirea muncii personalului angajat se ridică la circa 5 milioane de lei. Ca și în cazul numărului de sedii pe care le iau în locațiune, conform raportului Asociației Promo-LEX, toate partidele au prezentat date incomplete privind numărul de persoane angajate. Cei mai mulți angajați uitați în raportul prezentat la CEC s-ar înregistra la PPPN – partidul a raportat un singur angajat din cei 26 identificați de monitorizarea efectuată de organizația neguvernamentală. Administrația partidului are și o explicație pentru discrepanța dintre datele oficiale și cele oferite de ONG-iști.

„Se indică media pe an. De fapt, din luna septembrie 2016 a fost semnat încă un Contract individual de muncă și la finele anului la Partid erau doi angajați în baza Contractelor Individuale de muncă. Totodată, remunerarea muncii la acest capitol include și contribuțiile de 27,5 %. În privința numărului «angajaților» din raportul Promo-LEX, ţinem să menționăm că Partidul are statutul de n.c.a. și activează în baza Statutului, unde este stipulat că membri de partid - oameni de aceleaşi viziuni sunt membri ai partidului și au drepturi, dar şi obligaţiuni, inclusiv, să contribuie la realizarea obiectivelor programului Partidului participând la activitățile de promovare şi extindere a rândurilor formațiuni prin implicare, participare la acțiunile şi activităţile partidului, în baza apartenenței la partid şi respectării statutului. Respectiv, nu putem considera membrii partidului, angajaţi”, a replicat Elena Panuș, vicepreședinta „Partidului nostru”.

De partea cealaltă, PLDM și PCRM sunt formațiunile care au raportat de două ori mai mulți angajați decât ar avea în realitate. Elena Bodnarenco, deputat comunist, ne-a declarat că PCRM niciodată nu ar fi avut atât de puțini angajați. „În prezent avem 24 de unități, pentru că am suplinit numărul de angajați în patru raioane, dar zece nu am avut niciodată. În numărul angajaților sunt și doi paznici, și două femei de serviciu, și șoferi. Împreună cu toți lucrătorii auxiliari nu pot fi zece persoane”, ne-a declarat Elena Bodnarenco. De partea cealaltă, solicitat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, Ion Terguță, purtătorul de cuvânt al PLDM, a declarat că administrația formațiunii a prezentat la CEC date veridice. „PLDM a prezentat informația în corespundere cu realitatea, fapt care poate fi probat prin actele contabile. Actele sunt disponibile de a fi consultate, iar oamenii angajați pot fi intervievați”, a spus acesta. Cu toate acestea, deși s-a aflat într-un puternic declin în 2016, Partidul Liberal Democrat a cheltuit cei mai mulți bani pentru retribuirea muncii personalului dintre toate partidele analizate – 1,7 milioane de lei, de 122 de ori (!) mai mult decât în 2015, lucru explicabil, potrivit lui Ion Terguță, or în 2016 a crescut numărul de persoane angajate și, respectiv, bugetul disponibil. „Trecerea partidului în opoziție a determinat reducerea numărului de voluntari încadrați în activitățile partidului. Pentru asigurarea operabilității depline a partidului a fost decisă creșterea numărului de personal în sensul creșterii profesionalismului propriilor angajați”, a completat purtătorul de cuvânt al PLDM.

Liberal democrații sunt urmați în top de PSRM, cu 863 de mii de lei pentru plata angajaților. Urmează comuniștii, cu 755 de mii, democrații, cu 700 de mii, și PPPN, cu 116 mii de lei, mai mult de două ori decât a cheltuit în 2015 în același scop. Topul este încheiat de PAS, cu 12 mii de lei, în condițiile în care formațiunea nu a raportat niciun angajat. De partea cealaltă, patru partide  nu au raportat cheltuieli pentru personal. Este vorba despre PL, PPEM, Partidul Șor și PPDA, chiar dacă ultima a declarat că ar avea totuși un angajat. Deși partidul condus de Mihai Ghimpu nu a raportat niciun angajat, monitorizarea efectuată de Promo-LEX indică asupra a opt persoane angajate. Ion Pușcaș, purtătorul de cuvânt al formațiunii, ne-a declarat: „La noi până acum nu au fost angajați, toți activau pe bază de voluntariat. Secretarii de la sediile din teritoriu nu stau acolo permanent, ei se ocupă de anunțarea, convocarea ședințelor. Din luna septembrie a anului curent am început să angajăm din finanțarea primită de la stat. Până acum însă nu au fost persoane angajate... Până se fac fișele de post, contractele individuale de muncă, durează”, a conchis Ion Pușcaș.

Cheltuielile pentru deplasări, ținute în taină de cinci partide

Doar cinci partide dintre cele monitorizate au arătat câți bani cheltuie pentru deplasările în țară și peste hotare. Dintre acestea cele mai mari cheltuieli le fac democrații, care au alocat 2,8 milioane de lei pentru călătorii. Aceștia sunt urmați de PLDM, cu 67 de mii de lei și PPDA, cu 55 de mii. Sume simbolice au raportat și PCRM – 15 mii de lei, și PAS – 7,7 mii de lei. Celelalte partide monitorizate (PL, PSRM, Partidul Șor, PPPN și PPEM) nu au indicat deloc un buget pentru această categorie de cheltuieli.

Sute de mii de lei pentru Internet și telefon

Democrații au cheltuit cei mai mulți bani pentru Internet și telefon, sumele plătite de aceștia ridicându-se la 857 de mii de lei în 2016. Socialiștii au achitat peste jumătate de milion de lei pentru plata acestor facturi, PPPN – 143 de mii de lei, comuniștii – 74 de mii de lei, liberal democrații – 38 de mii, iar liberalii - doar 4 mii de lei. O sumă simbolică de doar 200 de lei a raportat partidul Maiei Sandu, iar PPEM, Partidul Șor și PPDA nu au raportat deloc cheltuieli la această categorie.

Cheltuieli pentru întruniri, manifestații publice, seminare și cursuri de instruire pentru membrii de partid

Partidul lui Usatîi a cheltuit cei mai mulți bani pentru manifestații publice. Formațiunea a raportat un buget de peste jumătate de milion de lei în 2016. Aceasta este urmată în top de liberal democrați, cu 370 de mii. Democrații au achitat 300 de mii de lei, iar comuniștii - 266 de mii. Sume simbolice au raportat PAS – 41 de mii de lei, PSRM – 30 de mii de lei, PL – 22 de mii, PPDA – 9 mii și PPEM – 1,7 mii. Partidul Șor nu a raportat deloc un buget cheltuit pentru această categorie.

Olesea Statame, preşedinta AGER. Foto: CIJM

Expert: „Din păcate, constatăm că transparența utilizării resurselor de către partidele politice lasă de dorit”

La rândul său, Olesea Stamate, preşedinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), susține că partidele sunt obligate să asigure transparența banilor pe care îi gestionează. 

„Nu este vorba doar despre bani - finanțare din buget, care sunt bani publici, dar si despre banii cetățenilor, donați partidelor. Sunt banii fiecărui cetățean, într-un fel sau altul. Mai mult decât atât, nu ar trebui partidele să ne ofere un exemplu nouă tuturor, dacă ne tot promit transparență, democrație, bunăstare și alte miracole în campania electorală? Până la urmă nu văd o problemă că unele sedii aparțin tot membrilor sau persoanelor apropiate partidului, însă informația trebuie să fie transparentă și corectă, iar impozitele, achitate la stat în baza unor contracte valabil încheiate”, a subliniat Olesea Stamate.

Investigația a fost realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat de Asociația Promo-LEX. Opiniile și concluziile exprimate în investigație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Asociației Promo-LEX. 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii