Integritate

Procurori de (re)formă, cu case luxoase și afaceri mănoase

Sunt procurori de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afaceri mănoase. Este vorba despre şefii procuraturilor din sectoarele Capitalei şi adjuncţii acestora. Oficial, au salarii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei familii obişnuite nu ar fi suficienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pentru un trai decent, ci le şi rămân pentru achiziţii de lux, care depăşesc cu mult valoarea salariilor. Unii au avut grijă să-şi treacă o parte din bunuri pe numele rudelor. Câţiva au ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate sau chiar al colegilor procurori, doar că, deocamdată, niciunul nu a fost dat pe mâna Justiţiei. Centrul de Investigații Jurnalistice vă prezintă detalii despre averile acestora.

La început de aprilie, am solicitat Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) acces la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul 2014 ale şefilor procuraturilor teritoriale din Chişinău. Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, ne-a remis un răspuns oficial în care se spune că membrii CNI au decis în cadrul şedinţei din 9 aprilie 2015 să nu dea curs solicitării, pentru că documentele nu au fost încă procesate şi că ar conţine date cu caracter personal. „Prezentarea declaraţiilor solicitate, cu regret, e imposibilă”, ne-a scris Anatolie Donciu. Am revenit la declaraţiile prezentate de procurori pentru anul 2013.

Procuratura municipiului Chișinău

Ion Diacov, despre casa sa: „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste”

Ion Diacov, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, s-a lăudat nu o dată că are o casă mai frumoasă decât cea a fratelui său, deputatul democrat Dumitru Diacov. Locuinţa este amplasată în apropiere de centrul Capitalei, într-o mahala ce ar putea concura cu faimosul cartier american Beverly Hills – cu gospodării imense ce-ţi fură privirea şi care, vrei, nu vrei, te îndeamnă să te întrebi ale cui sunt.

Casa procurorului are, potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2013, 315 metri pătraţi şi valorează cam patru milioane de lei. „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste. Acum aş vinde-o, dar n-am cui”, ne-a spus Ion Diacov, dar nu a precizat de unde a luat bani ca s-o înalţe. Oficial, imobilul, cumpărat în 2001, ar aparţine omului legii, soţiei acestuia, Lilia Diacov, şi uneia dintre cele două fiice, Alina. Aceasta s-a căsătorit însă acum câţiva ani şi locuieşte împreună cu familia separat, într-un apartament de aproape 170 de metri pătraţi din sectorul Buiucani al Capitalei. Din declaraţiile de venit prezentate până acum de omul legii, putem deduce că acesta s-ar fi îmbogăţit după ce în 1999 soţia lui s-ar fi implicat în afaceri. În prezent, Lilia Diacov este fondatoarea firmei „Vazlancom”, unde deţine 50% din acţiuni, celelalte 50% sunt împărţite de Alina şi Mariana, cele două fiice ale soţilor Diacov. Până acum câţiva ani, firma avea un magazin de haine pentru femei într-un centru comercial din Chişinău. „Au închis afacerea, pentru că nu te costă pielea cât dubala. Fiind soţie de procuror, Lilia nu putea face contrabandă. Lucra cinstit. Acum firma nu mai are activităţi”, a spus Ion Diacov. 

Firma are un imobil pe bulevardul Constantin Negruzzi cu o suprafaţă de 391 metri pătraţi. Acesta a fost cumpărat la o lună de la deschiderea afacerii, în februarie 1999. Proprietarii au dat în locaţiune circa 270 de metri pătraţi unei alte firme, care deţine un club de karaoke. Anterior, aici se afla un club de biliard ce aparţinea „Vazlancom” SRL. Un episod de care lui Ion Diacov nu-i prea place să-şi amintească constituie perioada în care soţia acestuia a ajuns martor într-un dosar penal legat de spălarea de bani prin intermediul unei firme unde a avut cândva statut de fondator. „A fost de fapt o eroare. Soţia mea a desfăşurat cândva un business cu un frate de-al său, care la un moment dat şi-a vândut cota-parte unor clienţi care făceau afaceri dubioase şi spălări de bani. Pe atunci, nici ea nu mai era fondatoare. Mai târziu lucrurile s-au clarificat”, şi-a amintit procurorul.

În 2014, după ce în presă au apărut imagini cu casa lui Ion Diacov, procurorul a ajuns în vizorul membrilor CNI, dar aceştia au ajuns la concluzia că acesta ar fi respectat legea atunci când şi-a declarat averea.

Andrei Pântea: „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc?”

Andrei Pântea, numit recent adjunctul lui Ion Diacov, nu o duce rău, chiar dacă, oficial, familia acestuia nu are afaceri, trăind doar din banii statului. Soția acestuia, Ala Pântea, lucrează de mai mulți ani în cadrul unui proiect al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Mai nou, omul legii şi-a înălţat o casă modernă cu două nivele pe o stradelă din oraşul Codru din Chişinău. Cu greu poţi vedea ce se întâmplă în spatele gardului şi porţii automatizate, înaltă de câţiva metri. Căldările cu vopsea uitate pe pervazul ferestrei de la etajul doi sugerează că locuinţa este aproape finisată, iar proprietarii ar urma să se mute în câteva săptămâni. În declaraţia de venit pentru anul 2013, Andrei Pântea indica faptul că şi-a cumpărat un lot pentru care a plătit aproape 44.000 de lei. Reiese că omul legii ar fi avut nevoie de doar doi ani pentru a-şi înălţa casa. Nu cunoaştem însă dacă Andrei Pântea a declarat în acest an locuința sau doar terenul.

Procurorul, care iniţial a refuzat să ne ofere detalii despre noua sa casă, precizând că acest lucru ține de domeniul datelor cu caracter personal, a revenit cu următoarea precizare: „Până la darea oficială în exploatare, este considerat un bun în stare de construcţie”.

Pe lângă asta, Andrei Pântea mai are câteva apartamente, dar şi casa părintească din raionul Hânceşti, care i-a fost donată. Un apartament a fost cumpărat în 2009 și are o suprafaţă de 103 metri pătraţi. În 2011, procurorul a mai cumpărat un apartament de 32 de metri pătraţi, iar în 2013, omul legii a mai investit într-un apartament de 66 de metri pătraţi, care a costat 400.000 de lei. Asta în timp ce, la capitolul „Datorii”, Andrei Pântea a indicat că are un contract de ipotecă cu firma „Basconlux”, cea care ridică blocuri în care procurorii şi-au cumpărat locuinţe de două ori mai ieftin decât preţul de piaţă. Valoarea iniţială a contractului a constituit aproape 48.000 de euro. Omul legii deţine şi trei automobile, printre care un BMW X5, fabricat în 2006 şi cumpărat în 2013 cu 150.000 de lei. „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc? Să-şi ridice acolo o colibă? Să umble încălţat în cizme de chirză? Luaţi în calcul anii lucraţi în Procuratură”, ne-a îndemnat Andrei Pântea.

Vladimir Lupu: trăiește de ani buni în casa de lux a socrului

Vladimir Lupu, cel de-al doilea adjunct al lui Ion Diacov, este, doar oficial, mai sărac decât primii doi. Locuieşte de mai mulţi ani în casa socrilor, care este însă o clădire-duplex, amplasată într-un cartier de lux, de pe strada Valentin Guţu din sectorul Malina-Mică. Imobilul a fost cumpărat încă în 2001 şi se află la câţiva paşi de casa de milioane a şefului CNI, Anatolie Donciu. Ca şi alţi procurori, Vladimir Lupu a investit într-un apartament nou în valoare de 31.790 de euro, în blocul ridicat de „Basconlux”.

Oficial, nici el, nici soţia sa nu desfăşoară afaceri. În schimb, potrivit registrului Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), afaceristă ar fi soacra procurorului, Angela Buzu. Aceasta este singura fondatoare a firmei „Alocasia” SRL, o întreprindere ce se ocupă, între altele, de activitate farmaceutică sau importul şi fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice, toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj. Sediul firmei se află într-un apartament dintr-un bloc de locuit de pe str. Nicolae Testemiţeanu.

Şi Vladimir Lupu, a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, condusă de vecinul său, Anatolie Donciu.Ca și în majoritatea cazurilor, membrii instituţiei nu au constatat nicio abatere de la lege, deși în cazul său exista bănuiala că şi-a înregistrat imobilul pe numele socrilor pentru a-şi ascunde averea. Lupu are telefonul mobil deconectat.

Procuratura sectorului Ciocana

Ruslan Popov: casănedeclarată timp de șase ani

În luna martie 2013, Ziarul de Gardă scria despre casa de milioane a procurorului Ruslan Popov din satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni, aflat la 13 kilometri de Chişinău. După acel articol, s-a aflat că procurorul, pe atunci şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, nici măcar nu şi-a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi imobilul de milioane, la fel ca şi soţia sa, Iulia, tot procuror, la Ialoveni. De fapt, din acea declaraţie, din 2012, puteam deduce că acuzatorul de stat ducea un trai modest, beneficiind şi de un apartament la preţ redus pentru procurorii fără loc de trai.

CNI s-a autosesizat după publicarea articolului, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

Totuşi, mai târziu, în octombrie 2014, el a ajuns în funcţia de şef al Procuraturii sectorului Ciocana, printr-un ordin semnat de procurorul general, Corneliu Gurin. În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la finele anului trecut, Ruslan Popov a fost mult mai explicit, precizând că deţine, pe lânga casa de milioane, la care e proprietar tocmai din 2006 (pe care reiese că nu a declarat-o timp de șase ani – n.r.), un apartament şi două parcări auto, dar şi trei automobile, inclusiv un BMW X5 şi o Skoda Superb, fabricată în 2013, pe care o foloseşte în bază de mandat. Automobilele costă, la preţul de piaţă, mult peste salariul anual al procurorului Popov, care e de aproximativ de 120.000 de lei. „Skoda nu era a mea. O conduceam prin procură, era a tatălui. A fost vândută. Ca să ajung să-mi permit BMW-ul X5 a trebuit să lucrez nu doar eu, ci şi părinţii. Aşa că, pe nimeni nu ar trebui să-l deranjeze în ce maşină merg eu”, ne-a replicat Ruslan Popov.

Vasile Gherasimenco: perioadă cu ghinion

Vasile Gherasimenco a fost delegat la Procuratura sectorului Ciocana, unde ocupă funcția de procuror adjunct, după ce acum un an fostul său șef, Ion Diacov, l-a acuzat direct de faptul că ar fi oferit protecție unor persoane acuzate de trafic de droguri. În octombrie 2013, Vasile Gherasimenco a ajuns în vizorul membrilor Comisiei Naționale de Integritate pentru că nu și-ar fi declarat toată averea, inclusiv casa de pe strada Ialoveni din Chișinău, în care locuiește de mai bine de 12 ani. Imobilul de circa 150 de metri pătrați a rămas înregistrat pe numele bărbatului de la care procurorul a cumpărat locuința. Membrii CNI au fost sesizaţi de angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Ofiţerii SIS susţineau în nota lor că procurorul-adjunct al municipiului Chişinău ar fi construit un centru comercial cu suprafaţa de peste 1.100 metri pătraţi pe strada Ismail din Capitală, fiind observat des acolo. Tot pe strada Ismail, Vasile Gherasimenco ar deţine un service auto, construit pe un teren ocupat abuziv. Potrivit documentului, toate proprietăţile ar fi trecute pe numele unor persoane terţe. „Versiunea vehiculată este că din anul 2002, procurorul doar utilizează imobilul dat în baza unei datorii de 27.000 dolari SUA a cetăţeanului V.A., iar banii acordaţi ca împrumut ar proveni din comercializarea în anul 2002 de către procurorul în cauză a unui apartament de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, municipiul Chişinău. Această invocare denotă un caracter fictiv, deoarece casa a fost finalizată conform procesului-verbal de recepţie abia în 2008 şi a fost gajată la BC „Moldova-Agroindbank” pentru accesarea creditelor de 650.000 de lei şi ulterior de 2.590.000 de lei către SRL „Comghera”, în care ca fondator figurează Pavel Gherasimenco, fratele adjunctului procurorului municipiului Chişinău”, se arata, între altele, în actul de constatare al CNI, care face trimitere la sesizarea ofiţerilor SIS.

Dovezile au ajuns și pe masa procurorilor Anticorupție care nu au pornit urmărirea penală. Deși juriștii CNI au contestat decizia colegilor lui Vasile Gherasimenco,judecătorii au fost de partea procurorilor.

Singurul rezultat în urma acestui scandal a fost că, în 2013, procurorul și-a trecut, în sfârșit, imobilul pe numele său și al soției, Maia, în baza unui contract privind „darea în plată”. Tot în declarația din 2013, procurorul a indicat și acțiunile pe care le deține soția sa la SRL „Odolean” ,lucru care nu se întâmplase în declarația din 2012, depusă înainte ca oficialul să fie deconspirat de presă.

Curios este faptul că în timp ce imobilul de pe strada Ialoveni era înregistrat pe numele vechiului proprietar, locuința era pus în gaj pentru credite de milioane pe care le lua firma „Comghera” SRL, înscrisă pe numele fratelui procurorului, Pavel. Conform informațiilor de la Camera Înregistrării de Stat, firma are un capital social de peste un milion de lei și obiective de activitate declarate în domeniul construcțiilor. Recent, aceasta a ridicat un imobil pe strada Ismail colț cu strada Anestiade, din centrul Capitalei, devenit acum centru comercial. Terenul a intrat în posesia firmei fratelui procurorului în urma unei decizii judecătorești. „Da’ dumneavoastră credeţi că eu nu-mi pot face dreptate singur?”, a fost replica scurtă a lui Pavel Gherasimenco întrebat dacă fratele său s-a implicat în acest dosar.Pavel Gherasimenco mai are pe numele său o firmă, deschisă în 2012, SRL „P.A. Gherasimenco”, care deține mai multe gherete pe teritoriul municipiului Chișinău.

Anatolie Vițu: tatăl și fiica, procurori şi colegi

Anatolie Viţu, celălalt şef-adjunct de la această Procuratură, locuieşte oficial într-un apartament de 87 metri pătrați, pe care-l deţine împreună cu soţia şi cei doi copii ai săi. Interesant este faptul că soţia procurorului, Eudochia Viţu, care este educatoare la grădiniţa numărul 146 din Chişinău, este fondatoare de firmă, împreună cu fratele procurorului, Nicolae. Cei doi au fondat în 1996 firma „Vans-Com”, specializată în comerţ, care-şi are sediul chiar în apartamentul familiei. Totodată, Eudochia Viţu este asociată cu un număr mic de acţiuni la o altă firmă, SRL „Smarald”, acolo unde o are ca parteneră inclusiv pe fosta soţie a judecătorului de la Râşcani, Ghenadie Morozan, Nina. Acest SRL, care nu se regăseşte în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi a procurorului nu mai funcţionează, nefiindu-i eliberat cod fiscal de tip nou. De precizat că fiica adjunctului de la Ciocana, Svetlana Brăteanu, este şi ea procuror în cadrul aceleiașiinstituții. Din 2012 ea se află în concediu de maternitate. „Nu au reuşit să lucreze împreună, ea fiind în concediu. Dacă va reveni, se va pune în discuţie problema şi se va găsi o soluţie”, ne-a explicat Ruslan Popov, şeful Procuraturii Ciocana.

Procuratura sectorului Centru

Nicolae Geru: oficial, mai modest decât adjuncții săi

Nicolae Geru, şeful Procuraturii sectorului Centru, are, conform declaraţiei pe venit, un teren în extravilanul municipiului Chişinău, situat în Întovărăşirea Pomicolă „Floarea”. Totodată, în 2012 procurorul şi-a cumpărat un apartament de 87 metri pătrați într-un bloc de pe strada Nicolae Sulac, destinat angajaţilor procuraturii. Nicolae Geru mai are declarat şi un alt apartament de 36 metri pătrați, dar şi trei autotomobile, două dintre acestea fiind Mercedesuri.

Ion Dulgheru: procurorul cu un bloc

Ion Dulgheru, procuror adjunct al sectorului Centru, nu are pe numele său vreo firmă. În schimb, tatăl acestuia, Vasile Dulgheru, este unul dintre fondatorii firmei „Sky Home Lux”, cea care construieşte un bloc locativ pe strada C. Vârnav din cartierul Malina Mică. Tatăl procurorului deţine 97,89% din acţiuni, celelalte aparţinând Galinei Bogdan, cea care figurează ca administratoare a firmei. Aceasta este soacra procurorului, respectiv, mama Nataliei Bogdan-Dulgheru, soţia omului legii. Galina Bogdan este pensionară, iar conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietăţi ale soţului său, Gheorghe Bogdan, a fost, în 2013, angajată la Centrul Medicilor de Familie Teleneşti, în calitate de asistentă medicală, având un salariu anual de circa 30.000 de lei. Oamenii de pe şantier susțin însă că nu o cunosc pe administratoare şi că lucrează pentru „domnul Ion”.

De fapt, reporterii Ziaruluide Gardă au fotografiat maşina procurorului, un Mercedes cu numerele de înmatriculare C OO 877, chiar lângă şantierul firmei. Acesta a venit, în decembrie 2014, să vadă cum decurg lucrările la şantier. Jurnaliștii au scris despre acest caz încă în decembrie 2014. Atunci, omul legii a declarat că nu are nicio afacere şi că blocul ar fi construit de păriniţii săi. „Afacerile sunt ale părinţilor, care au lucrat toată viaţa. Mama mea a lucrat 20 de ani în Italia. Pot să facă şi ei ceva cu banii ăştia sau trebuie să mă întrebe pe mine?Care-i problema că am fost la șantier?”, a întrebat procurorul. Fratele acestuia, Andrei, este şi el procuror. În ultimele declaraţii de avere, cei doi fraţi au indicat că ar fi primit ambii, în total, donaţii de peste un milion de lei.

Printre altele, în 2011, acest automobil a fost implicat într-un scandal rutier la Ciocana, care a ajuns ulterior să fie discutat la una din şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dulgheru a fost iniţiată o procedură disciplinară pentru ignorarea Codului de Etică al Procurorului. Temei pentru iniţierea procedurii a fost plângerea depusă de I. Chirilov, care reclama faptul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu automobilul pe str. Alecu Russo, şoferul Mercedesului cu numerele C OO 877 a încercat să-l depăşească neregulamentar, creând o situaţie de accident. „Ulterior, şoferul Mercedesului şi unul dintre pasageri, care s-a dovedit a fi procurorul Ion Dulgheru, i-au aplicat mai multe lovituri”, se spune în hotărârea CSP. Dar, circumstanţele invocate nu s-au adeverit, după ce au fost verificate de Comisariatul de Poliţie Ciocana. Dimpotrivă, I. Chirilov, cel care a depus plângerea, a fost cel tras la răspundere administrativă. Astfel, procedura disciplinară împotriva procurorului Dulgheru a fost încetată.

Oleg Afanasie: arendă de teren public, ieftină şi neplătită

Mariana Afanasie, soția lui, Oleg Afanasie, un alt adjunct de la Procuratura sectorului Centru, deţine o firmă ce se ocupă de comerţ – „Prorialia” SRL. Aceastaare sediul în casa socrului său din oraşul Ialoveni. Totuşi, potrivit mai multor documente, inclusiv un act al Serviciului Protecţiei Civile și Situațiilor Excepționale cu privire la un control la această firmă, întreprinderea îşi desfăşoară activitatea în Capitală, la adresa Mircea cel Bătrân, 2/2. Aici se află o staţie pentru transportul public, unde, de fapt, activează și o firmă ce aparține fratelui procurorului, Ion Afanasie, care a reuşit să ia în arendă de la Primăria Capitalei terenul de la această adresă, iar ulterior, chiar să-l privatizeze.

Acum în acest loc activează un magazin alimentar cu regim non-stop, iar altă încăpere este oferită în locațiune companiei „Moldcell”. Inițial, pentru tot teritoriul, familia procurorului a fost obligată, în urma unui contract încheiat cu Municipalitatea, să plătească arendaanuală de doar 1.085 de lei. Se pare că suma ar fi fost prea mare pentru ei, or, recent, între cele două părţi a apărut un litigiu, pentru că firma procurorului nu ar fi plătit arenda. Până la urmă însă, firma familiei procurorului a câştigat procesul, pe motiv că juristul Primăriei nu s-a prezentat la procesul de judecată. „Eu nu am nimic cu asta. E firma soţiei. De fapt, de toate afacerile se ocupă fratele meu, soţia lucrează la el doar ca administratoare. Aşa că întrebaţi-l pe el despre arendă şi alte lucruri. Eu nu sunt la curent”, a spus Oleg Afanasie.

Procuratura sectorului Botanica

Marcel Cimbir: ginere de deputat, cu firmă nedeclarată

Marcel Cimbir

Marcel Cimbir, şeful Procuraturii sectorului Botanica, a uitat să declare o firmă unde soția sa, Mariana Cimbir, angajată la compania „Moldcell”, deține o cotă de 10%. Este vorba despre „Arhibas” SRL, fondată în anul 1998. Fondatori mai sunt doi cetăţeni moldoveni, Anatol Volimbovski şi Vitalie Braganciuc, dar şi Vadim Vaispapir, Ivan Gereliuk, Igor Iuliuk – cetăţeni ai Ucrainei. Soţia procurorului este, de fapt, fiica deputatului liberal Veaceslav Untilă. Aceasta a devenit fondatoare la „Arhibas” la numai 18 ani, în perioada când Untilă ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii. Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, „Arhibas” a obţinut peste șapte milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ șase mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie „Energogazpurificare”, firmă pe care o regăsim în declaraţia de avere a deputatului Untilă.

Şeful Procuraturii sectorului Botanica se jură că nu ştia despre faptul că soţia sa deţine acţiuni la o companie cu venituri de milioane. „Nu ştiu de nicio firmă „Arhibas”. Dacă voi spuneţi că a fost fondată în 1998, eu de unde să ştiu, că eu m-am căsătorit mult mai târziu, iar ce a fost înaintea mea nu am de unde şti”, a declarat Marcel Cimbir. Deşi soţia sa este co-proprietară la o întreprindere prosperă, iar ambii soţi au un salariu lunar de câte aproximativ 11 mii de lei, aceştia nu au declarat nicio proprietate, în afara unui garaj. Procurorul afirmă că locuieşte cu chirie. „Aşteptăm să se construiască blocul de pe str. Melestiu, unde sunt construite apartamentele pentru procurori, iar până atunci închiriem”, afirmă acesta.

Roman Eremciuc: sute de mii de lei oferiți în dar copiilor

Roman Eremciuc este unul din adjuncţii procurorului sectorului Botanica. În declaraţia sa de venituri pentru anul 2013, omul legii a indicat că familia sa a primit o donaţie de 300.000 de lei și un cadou de două mii de euro, bani oferiţi copiilor. Deşi acesta nu deţine nicio firmă, mama sa este fondatoarea şi administratoarea întreprinderii individuale care poartă numele procurorului „Roman Eremciuc”. Firma se ocupă, între altele, de comercializarea produselor alimentare, farmaceutice, de tutun sau alcool. Procurorul nu o indică în declaraţia sa de venit şi nu specifică sumele survenite în urma unei activităţi financiare. În 2013, procurorul a fost găsit vinovat de Colegiul Disciplinar de încălcări într-un caz gestionat de el. Astfel, acesta, fără a verifica dovezile, ar fi pornit o urmărire penală împotriva proprietarilor unui cazinou. Persoanele erau bănuite că îşi atrag clienţii cu ajutorul drogurilor. Roman Eremciuc a solicitat atunci şi a obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale proprietarilor acestui cazinou. Doar că, instituția era demult închisă, respectiv nu putea avea clienţi care să fie atraşi, cu sau fără droguri. Colegiul a constatat încălcările făcute de procuror, dar nu l-a pedepsit, deoarece termenul de prescripţie în cazul încălcărilor disciplinare expirase în cazul său. Procurorul nu a răspuns la apelurile noastre.

Nina Crăciun: fiul procurorului şi-a deschis firmă de creditare încă pe când era student

Nina Crăciun, tot adjunct al procurorului sectorului Botanica, nu are declarată vreo cotă-parte în vreo firmă. În 2014, însă, fiul ei,pe când era încă student, a deschis firma „Fastcredit” SRL, o companie de microfinanţare. Întreprinderea, specializată în oferirea creditelor, este înregistrată într-un apartament ce apraţine familiei Crăciun din strada Petru Zadnipru din sectorul Ciocana. Din declaraţia de venit putem vedea că procurorul Nina Crăciun este posesoarea a două terenuri de 30 de ari în oraşul Chişinău, a două terenuri în extravilanul municipiului Chişinău, a două apartamente şi a unei vile. Firma, fiind una de creditare, ar necesita să deţină mijloace băneşti importante. „Întreprinderea feciorului nu activează. Cum a deschis-o, aşa a şi rămas. Problema e că nu sunt bani. Noi nici nu avem nimic în comun cu această firmă. E a fiului care o deține împreună cu nişte cumetri. Ştii cum sunt copiii, vor şi ei să facă ceva. Noi nu l-am ajutat şi nici bani nu am avea pentru asta”, a spus Nina Crăciun.

Procuratura sectorului Buiucani

Eduard Maşnic: un milion câştigat la sărbătorile familiei

Eduard Maşnic, procurorul sectorului Buiucani, a ajuns în atenţia opiniei publice în special în timpul scandalului provocat de fosta sa adjunctă, Elena Neaga, cea care şi-a afişat averea de lux pe o reţea de socializare. Și în cazul acestuia, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi conțin mai multe neclarităţi. În 2012, Eduard Maşnic declara că deţine nu mai puţin de cinci automobile, inclusiv autocamioane, un apartament de 30 metri pătrați, un venit din salariu de 65.000 de lei, dar şi 988.000 de lei – bani proveniţi de pe urma celebrării căsătoriei şi naşterii copilului. Un an mai târziu însă, omul legii rămâne, oficial, fără casă, pentru că vinde apartamentul cu aproape 400.000 de lei. În declaraţia din 2013, Eduard Maşnic rămâne şi fără maşini, declarând doar una din cele cinci pe care le indicase cu un an înainte.

Recent, procurorul şi-ar fi cumpărat un teren pe strada Spartacus, una dintre cele mai luxoase zone din Chișinău. Am încercat să vorbim de mai multe ori cu Eduard Maşnic, pentru a vedea inclusiv unde locuieşte, însă colegii acestuia ne-au anunţat că procurorul se află în concediu, peste hotarele ţării, telefonul său mobil fiind deconectat de mai mult timp. De precizat că sora procurorului, Oxana Maşnic, angajată a CRIS Registru, a donat Partidului Democrat,în campania electorală din noiembrie 2014, 10.000 de lei, la fel ca și mulți colegide serviciu.

Nicolae Tricolici, deocamdată singurul adjunct al procurorului sectorului Buiucani, are declarate două garaje, un apartament de 69 de metri pătrați, dar şi un spaţiu comercial, unde se află o gheretă comercială. Totodată procurorul a declarat pentru anul 2013 un venit de 25.000 de lei obţinut de soţia sa, aceasta deţinând o patentă pentru cusut şi croitorie.

Procuratura sectorului Râșcani

Igor Popa: procuror controversat, cu apartament nou în 2013

Igor Popa, procurorul sectorului Râşcani, a ajuns în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat mai multe dosare împotriva liderilor opoziţiei de atunci. El este  procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009. Ajuns la şefia Procuraturii Râşcani în 2012, Igor Popa s-a mutat în 2013 în casă nouă, procurându-şi un apartament de 123 de metri pătrați, a cărui valoare de piaţă depăşeşte un milion de lei, mult peste salariul său anual, care a ajuns la doar 113.000 de lei în 2013. Soţia lui Igor Popa, Ala Popa, este avocată.

Eugeniu Jovmir, procuror adjunct în sectorul Râşcani, nu are nicio declaraţie de avere depusă la CNI. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, documentele lipsesc şi din baza internă, ceea ce ar putea însemna că, fie omul legii nu le-a depus, fie acestea ar fi fost înregistrate cu un nume greşit. „Am depus declaraţiile aşa cum prevede legea”, ne-a asigurat Eugeniu Jovmir.

Mihail Pascal, celălalt adjunct de la Procuratura Râşcani, pare să fie, în acte, unul dintre cei mai modeşti procurori, el declarând doar un apartament în care a investit în 2011 37.000 de euro.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate. 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii