Integritate

Sponsorii generoși ai judecătorilor

Foto: colaj CIJM

Zeci de judecători din Republica Moldova au obținut anul trecut cadouri scumpe de la părinți, socri sau alte rude. Fie că e vorba de apartamente, case sau bani, în unele cazuri valoarea darurilor se ridică și la sute de mii de lei. În timp ce magistrații spun că donațiile se datorează în exclusivitate generozității rudelor, experții anticorupție ne avertizează că în acest mod unii ar încerca să legalizeze bunuri nedeclarate.

20 de mii de euro și dreptul de a locui într-o casă de lux

Mașina Lui Vitalie-Silviu Midrigan, parcată în fața casei în care locuiește. Foto: CIJM

Vitalie-Silviu Midrigan, magistrat la judecătoria Chișinău, sediul Botanica, este unul dintre judecătorii care s-au ales cu daruri generoase pe parcursul anului 2017. Cadoul - 20.000 de euro - a venit din partea socrului său, Victor Beța. Tot anul trecut, omul legii a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Doi ani mai târziu, în aprilie 2015, Victor Beța s-a adresat la Primăria Municipiului Chișinău, pentru a obține autorizație de construcție pentru extinderea imobilului. Pentru că solicitarea sa a rămas fără răspuns, în mai 2015, când Vitalie-Silviu Midrigan activa deja în calitate de judecător, socrul său s-a adresat în judecată ca să obțină dreptul de a-și lărgi casa. Printr-o hotărâre emisă la 22 iunie, colega lui Midrigan de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, Tatiana Avasiloaie a obligat Primarul mun. Chișinău să-i elibereze lui Victor Beța autorizația de construcție. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei. Judecătorul mai declară că împreună cu soția, care activează la Institutul Oncologic, a obținut anul trecut 12.800 de euro din locațiunea unui spațiu comercial din centrul Capitalei, care i-a fost donat de  sora sa în 2014. Imobilul respectiv nu e singura donație din partea surorii magistratului. Astfel, în 2014 aceasta le-a donat celor doi soți un apartament și un spațiu comercial. Familia Midrigan mai are în proprietate un automobil de model Toyota Rav4, cu numere personalizate: K MV, cumpărat în 2013 cu 420.000 de lei. Din 2012, soția magistratului are în posesie un Lexus RX 350, care costa atunci 900.000 de lei.

Am încercat să obținem o reacție de la Vitalie-Silviu Midrigan, însă acesta era în concediu. Printr-un SMS judecătorul ne-a spus totuși că beneficiara donațiilor este soția sa. „Imobilul e nefinisat. Socrul e om de afaceri în Rusia. Casa e a lui. Noi locuim temporar”, a precizat magistratul.

Donații de la cumetria copilului și apartament de la mamă

Terenul scos la vânzare de Eugeniu Beșelea și soția sa. Foto: CIJM

Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, și-a completat bugetul cu 5.000 de euro din donații la cumetria copilului. Tot în 2017 judecătorul și soția sa, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, au dobândit un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. În 2008, soția lui Eugeniu Beșelea a primit un teren de șapte ari și o casă bătrânească, în suburbia Chișinăului, la Grătiești. În 2016, terenul a fost împărțit în două numere cadastrale, iar în prezent, terenul și construcția sunt scoase în vânzare.

Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Șoțul Alinei Brăgaru deține 50% din capitalul social al companiei care se ocupă de întreţinerea şi repararea autovehiculelor, comerţul cu piese şi accesorii pentru automobile etc. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei. Declarația de avere a Alinei Brăgaru mai arată că în 2017 soțul acesteia a intrat în proprietatea unui Fiat Bravo, pe care l-ar fi procurat cu 20.000 de lei.

Judecătorii cu apartamente și garaje donate sau în folosință gratuită

Mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că au primit în folosință gratuită apartamentele în care locuiesc. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că apartamentul aparține cumnatei sale. Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costru de la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui.

Colaj: CIJM

Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Tot anul trecut judecătorul i-a donat un automobil de model Opel fratelui său, Gheorghe Caraman, dar a primit în schimb două donații generoase – 1.800 de euro de la mama sa, Liubovi Caraman, și 100.000 de lei de la soacra sa, Veronica Ivanov.

Un garaj de 34 de metri pătrați, evaluat la 53.000 de lei a obținut prin donație și Elena Grumeza, judecătoare la Curtea de Apel Bălți. Tot anul trecut magistrata și-a cumpărat un automobil de model Toyota Auris, cu 20.000 de lei.

Moștenitorii de apartamente și case de locuit

Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent. Deși nu a declarat în anii precedenți niciun imobil, magistratul tră­ieşte într-o casă de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Clădirea este înre­gis­trată pe numele părinţi­lor magistratului, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti. Abia în 2016 Sternioală a trecut casa de lux în declarația de avere, dar ca o cotă parte din moștenire. În 2018 judecătorul de la CSJ a intrat în posesia unui automobil de model Skoda Superb.

Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți în 2017 a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

Donație de mii de euro, casă de locuit și apartament la preț preferențial

Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Tot în 2017, mama magistratei i-a făcut o donație de 3.000 de euro. Cu acești bani Victoria Railean a cumpărat o parte din mașinile sale. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei. Anul trecut judecătoarea a contractat un credit în valoare de 150.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2019 cu o rată a dobânzii de 21%.

Tranzacțiile judecătorilor Malanciuc

 

Colaj: CIJM

Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un depozit bancar cu peste 414.000 de lei, un automobil de model Kia, cu valoarea de 88.200 de lei, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

Donații de zeci de mii de euro de la nunți și cumetrii

Din declarațiile de avere depuse de mai mulți judecători reiese că o sursă bună de câștig sunt evenimentele de familie. Mai mulți magistrați de la Judecătoria Chișinău au beneficiat anul trecut de zeci de mii de euro și sute de mii de lei în urma unor ceremonii pe care le-au organizat. De departe, cel mai norocos a fost Gheorghe Stratulat, care în urma unui eveniment civil a adunat 48.000 de euro. Cu o parte din acești bani, judecătorul și-a cumpărat un automobil nou de model Toyota Rav4, în valoare de 452.000 de lei. De asemenea, Stratulat a achiziționat două camioane Ford Tranzit cu 92.000, respectiv, 84.500 de lei, și un Volkswagen Caddy cu 91.000 de lei. Colegul său, Nicolae Corcea, a câștigat la nuntă 30.000 de euro, 9.500 de dolari și 125.000 de lei. Anul trecut judecătorul și-a cumpărat un automobil de model Toyota Prius, pentru care a plătit 80.000 de lei. 42.025 de euro a reușit să adune în urma evenimentelor de familie, cu ajutorul rudelor și al prietenilor, magistrata Corina Ursachi. În 2017 ea și-a cumpărat un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați cu circa 446.000 de lei, precum și trei automobile, un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, fabricat în 2012, pentru care ar fi scos din buzunar 80.000 de lei și un Mercedes E250, cu anul fabricării 2013, care a costat-o 420.000 de lei. Anterior ea a mai primit ca donație trei apartamente și trei spații comerciale. Despre asta reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris într-o anchetă publicată în septembrie 2015.

Blocul din strada Ceucari destinat judecătorilor în care mai mulți magistrați
care au beneficiat de donații și-au cumpărat apartamente. Foto: CIJM

Câștiguri mai modeste a avut Constantin Roșca, care a strâns „doar” 34.000 de euro din donațiile de la nuntă. Magistratul și-a cumpărat o încăpere de 15 metri pătrați cu 94.600 de lei, iar o alta, de 6,3 metri pătrați, a fost luată în posesie. Aproximativ aceeași sumă - 34.350 de euro, a adunat la nuntă și judecătoarea Taisia Prutean. Anul trecut soțul ei a câștigat un automobil de model Hyundai Santa Fe, fabricat în 2013, care costă 450.000 de lei. Magistratul Mihai Murguleț a obținut la nuntă donații de 23.000 de euro, 3.000 de dolari și 18.000 de lei. Sume mai mici i-au fost donate anterior soției lui Murguleț. Judecătoarea Tatiana Sîrcu a câștigat 16.000 de euro la cumetria copilului. Cu o parte din acești bani, magistrata și-a cumpărat un Renault, fabricat în 2014, pentru care a achitat 11.000 de euro. 3.150 de euro și 58.000 de lei a adunat la cumetria copilului o altă magistrată, Natalia Mămăligă. Alte 160.000 de lei i-au fost donate de către socrul său, Vasili Mămăligă. Anul trecut judecătoarea a obținut dreptul de posesie asupra a două terenuri. Tot în 2017, Mămăligă a devenit proprietara unui apartament de 70 de metri pătrați pe care l-a obținut la preț preferential în blocul din strada Ceucari, destinat judecătorilor. Acesta însă a fost vândut la două săptămâni după ce a fost înregistrat pe numele magistratei și a soțului său. Ghenadie Pavliuc, judecătorul care l-a salvat de închisoare pe ex-deputatul Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de pușcărie, a adunat anul trecut 6.500 de euro și 87.000 de lei la cumetria fiicei sale. Alte 30.000 de lei au venit în bugetul familiei de la soacra magistratului, Nina Cordulean. În 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament din blocul de pe strada Ceucari, destinat judecătorilor care au avut nevoie să-și îmbunătățească condițiile de trai. Asta chiar dacă Pavliuc este proprietarul altor două case – una din sectorul Ciocana al Capitalei și alta - la Dondușeni, care i-a revenit cu titlu de donație în 2014. Tot anul trecut magistratul și-a cumpărat cu 6.000 de euro un loc de parcare, iar cu aproximativ 386.000 de lei, un automobil de model Toyota Rav4, fabricat trei ani mai devreme.

Magistrata Rodica Berdilo a declarat cadouri în valoare de 21.000 de lei obținute la ziua sa de naștere și la zilele de naștere ale membrilor familiei. Tot în 2017 judecătoarea a intrat în proprietatea unui apartament de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Ghenadie Tocaiuc, care a devenit judecător la sfârșitul lunii ianuarie curent, anterior fiind procuror, a obținut în 2017 donații de 200.000 de lei la cumetria copilului. Alte 3.000 de euro i-au fost donate de către tatăl său, Nicolae Tocaiuc, iar un teren agricol din raionul Glodeni i-a fost dăruit de unchiul său, Iurii Tocaiuc. Cu o parte din banii pe care i-a câștigat, proaspătul judecător și-a cumpărat în 2017 un automobil de model BMW E60, care l-a costat oficial doar 30.000 de lei. O sumă modestă, de doar 5.000 de lei a adunat la ziua sa de naștere și judecătoarea Maria Frunze.

Mii de euro și sute de mii de lei de la copii, socri și părinți

Caption

Anul 2017 a fost unul prielnic pentru donații în bani în cazul mai multor magistrați de la Judecătoria Chișinău. De exemplu, Mariana Fondos-Frațman a obținut o donație de 400.000 de lei de la soacra sa, Liubovi Frațman. Cu o parte din acești bani magistrata a achiziționat trei terenuri agricole, un apartament de 97 de metri pătrați, evaluat la puțin peste jumătate de milion de lei, și o Dacia Logan, fabricată în 2012. Veaceslav Martînenco a beneficiat şi el de donaţii substanţiale, în valoare totală de 16.000 de dolari. Banii i-au fost oferiţi de socru. Dragoș Crigan a primit anul trecut o donație generoasă, de 200.000 de lei, de la părinții săi, Maria și Boris Crigan. Cel din urmă este fost procuror. Acești bani i-a folosit pentru a-și cumpăra un autoturism de model Skoda Superb, pentru care a plătit 650.000 de lei. Magistratul a mai obținut donații substanțiale și anterior. Bunăoară în 2016, mama sa „l-a ajutat” cu 300.000 de lei. 8.000 de euro din donații a obținut și judecătorul Marcel Gandrabur. Banii au venit de la socrii și cumnatul acestuia. Pe magistratul Ion Chirtoacă „l-a sponsorizat” anul trecut cu 4.800 de euro mama acestuia, angajată la muncă în Italia. Și Victoria Hadîrcă are părinți generoși – la evenimentele de familie pe care le-a avut anul trecut, aceștia i-au făcut cadouri în sumă de 5.700 de euro. Corneliu Guzun susține că a primit anul trecut o donație în mărime de 8.342 de euro de la soacra sa. Ea a mai oferit cadouri bănești familiei magistratului și în anii precedenți. Și Andrei Ojoga a obținut donații în 2017 – 2.000 de euro i-au fost oferiți de mama sa, Natalia Ojoga, în timp ce socrii Petru și Varvara Ceban i-au dăruit 25.519 lei. Împreună cu soția sa, Mariana Ojoga, care este asistent judiciar, magistratul a intrat anul trecut și în proprietatea a două apartamente din blocul de pe strada Ceucari. Un apartament de 40,9 metri pătrați a fost donat soacrei judecătorului, în timp ce altul, de 54,8 metri pătrați, soții Ojoga l-au păstrat pentru ei. Sergiu Daguța a dobândit 4.000 de euro de la Tatiana Daguța. Tot anul trecut magistratul a intrat în proprietatea unui apartament de 66 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, construit pentru judecătorii care nu dispun de spațiu locativ.

Elena Cobzac de la CSJ a primit de la fiicele sale aflate peste hotare 7.000 de dolari și 1.000 de euro. În 2018 judecătoarea a devenit proprietara unui apartament de 75,6 metri pătrați. Anatol Pahopol de la Curtea de Apel Chișinău a moștenit 3.700 de dolari din conturile fiicei sale, decedată în martie 2017. Colegul lui Pahopol de la Curtea de Apel, Vladislav Clima, a obținut anul trecut o donație de 10.000 de euro de la tatăl său, Nicolae Clima. Magistratul a folosit acești bani pentru a-și cumpăra un Volkswagen Passat nou, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro.

Transferuri și remitențe de mii de euro

Fostul jurist al Partidului Democrat, magistratul Sergiu Bularu.
Foto: magistrat.md

O altă sursă de câștig pentru judecători sunt remitențele și transferurile de peste hotare. Cel mai mare transfer de bani, o sumă de 17.500 de euro, venită din Austria, a ajuns în conturile lui Nicolae Pasecinic de la Judecătoria Chișinău. Fostul jurist al Partidului Democrat, magistratul Sergiu Bularu, a obținut o sumă de 11.300 de euro de la o oarecare Tamara Burlacu. Bărbatul a beneficiat și anterior de transferuri generoase de peste hotare. Cu o parte din acești bani judecătorul și-a cumpărat un Audi, fabricat în 2005, care l-a costat 120.000 de lei. Dumitru Mardari, magistrat la Curtea Supremă de Justiție, a primit un transfer în sumă de 7.550 de euro din Rusia, beneficiarul efectiv al sumei, potrivit judecătorului, fiind sora sa, Tamara Brînză. Judecătoarea Victoria Sîrbu de la Curtea de Apel Chișinău a acceptat un transfer bănesc de 4.500 de euro de la o rudă de gradul doi. Svetlana Ghercavii de la Judecătoria Bălți a beneficiat de un transfer de 321.000 de ruble din Federația Rusă de la mama sa, Maria Colotova. 15.000 de ruble i-au fost transferate în 2017 și magistratului Eduard Galușceac de la instanța de fond din Capitală. Împreună cu soția sa, care este consultant principal la CSJ, Galușceac a intrat în proprietatea unui apartament de 75 de metri pătrați din blocul de pe strada Romană, cu apartamente la prețuri preferențiale pentru judecători. Imobilul a fost vândut în același an.

Magistratei Viorica Mihaila de la Curtea de Apel Chișinău i-a transferat 3.100 de dolari și 1.000 de euro un oarecare Alexandr Guleaev. Nu este pentru prima dată când ea ridică sume generoase transferate de peste hotare. Și judecătoarea Vasilisa Muntean a beneficiat anul trecut de ajutoare bănești de peste hotare - 65.000 de ruble din partea tatălui său. Tot el a făcut o donație de 2.000 de euro pentru copilul magistratei. 6.970 de euro i-au fost transferate Svetlanei Tizu de o oarecare Lidia Gîndac. Cu o parte din acești bani judecătoarea și-a cumpărat un automobil de model Renault Kangoo, pentru care a achitat 50.000 de lei. Stella Bleșceaga s-a ales cu 4.000 de euro din Franța, de la sora sa. Tot ea a primit și în anii precedenți transferuri generoase. 2.400 de euro și 4.000 de lei a obținut ca remitențe de la mai multe rude aflate peste hotare și Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău. Anul trecut magistratul a obținut cheile de la apartamentul din strada Ceucari, din blocul destinat judecătorilor, dar și-a procurat și un automobil pentru care a scos din buzunar 3.600 de euro. Irina Țonov de la Judecătoria Căușeni a beneficiat de remitențe de la soțul său în sumă de 1.850 de euro, în timp ce colega ei de la Hâncești, Valentina Suruceanu, a primit un transfer în valoare de 145 de euro de la fratele său. În 2017 magistrata și-a cumpărat o Toyota Auris cu 7.500 de euro.

Zeci de mii de lei pentru judecătorii din instanța de fond și cea de Apel de la Chișinău

23.000 de lei a obținut magistrata Nadejda Mazur de la Judecătoria Chișinău ca moștenire de la tatăl său. Anul trecut ea a intrat în proprietatea unui apartament în blocul judecătorilor de pe strada Ceucari. Câte 20.000 de lei i-au dăruit judecătoarei Veronica Jomiru-Niculiță tatăl și socrul său. Anul trecut magistrata și-a cumpărat un Volvo XC60, pentru care a achitat 17.000 de euro. Denis Băbălău, tot de la Judecătoria Chișinău, s-a pricopsit în 2017 cu donații de 65.000 de lei de la tatăl său, Gheorghe Băbălău, și de la o rudă de-a soției, în timp ce Ghenadie Plămădeală a primit în dar 25.700 de lei de la o oarecare Lidia Berdan. 3.000 de euro i-au fost donate Iraidei Secrieru de un oarecare Vitalie Mîrzac. Anul trecut judecătoarea a intrat în proprietatea unui apartament din blocul judecătorilor de pe strada Romană.

 

Blocul din strada Romană destinat judecătorilor în care mai mulți magistrați
care au beneficiat de donații și-au cumpărat apartamente. Foto: CIJM

Vitalie Cotorobai, tot de la Curtea de Apel, a primit 400 de euro și 200 de dolari de la o rudă de-a sa, iar Iurie Iordan – 10.000 de lei de la mama sa, Elena Iordan. Anul trecut Iordan a devenit proprietarul unei jumătăți dintr-o casă de 210 metri pătrați și al unei jumătăți dintr-o construcție de 21 de metri pătrați. Tot în 2017, magistratul și-a cumpărat o Toyota Corola cu 98.000 de lei. În anii trecuți Iurie Iordan a mai beneficiat de donații - un apartament înregistrat pe numele soției și bani prin transfer de la mama sa. O donație de 2.000 de euro a primit de la tatăl său și Natalia Berbec de la Judecătoria Hâncești.

Și magistrații de la judecătoriile din țară au obținut donații generoase

Anul 2017 a fost bogat și pentru unii magistrați de la judecătoriile din țară. Astfel, Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat a primit anul trecut o donație de 200.000 de lei de la mama sa, Terzi Parascovia, care este pensionară. Pe parcursul anului 2017 magistratul și-a cumpărat mai multe terenuri, spații comerciale și o casă de locuit de 57 de metri pătrați, pentru care ar fi achitat doar 50.000 de lei. Colegul său, Ion Cojocari, a obinut un ajutor în valoare de 1.380 de euro de la Galina și Anatolie Scerbacov și de la Eugen Gîrlea. Vladimir Craveț de la Judecătoria Drochia a primit în 2017 donații în sumă de 50.000 de lei de la o oarecare Vera Șciur. Părinții și soacra magistratului Vadim Belous de la Judecătoria Soroca au achitat contractul și întreținerea la studii a copilului acestuia, cheltuind în acest scop 30.000 de lei. Ca și mai mulți dintre colegii săi, și acest judecător a beneficiat în trecut de „ajutoare financiare”. În 2017 Belous a devenit oficial proprietarul a două case de locuit de 150, respectiv 58 de metri pătrați și a unor construcții. Ludmila Iarmaliuc de la Judecătoria Orhei a primit de la Teodor Iarmaliuc, care este fratele său, o donație de 1.091 de euro, în timp ce colegul său, Iurie Movilă, a fost ajutat cu 5.000 de euro de un oarecare Grigore Gheorghelaș. Tot 5.000 de euro a fost donația Liudmilei Bronici pentru Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni. Colega sa, Ala Ucraințeva, a beneficiat de 28.530 de lei de la o oarecare Olga Rusu. Cu o parte din acești bani Ucraințeva și-a cumpărat un automobil de model Toyota Yaris. Constantin Crețu de la Judecătoria Hâncești a fost ajutat de rudele sale Clavdia Cojuharenco și Vera Crețu cu aproape 107.000 de lei. Anul trecut magistratul și-a cumpărat un Opel Antara, fabricat în 2008, pentru care ar fi plătit doar 10.000 de lei.

Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni a primit donații de 500 de euro de la o oarecare Elena Blandu, iar alte 1.575 de euro - de la Nadejda Pascari. În același timp, în 2018 Rusu a beneficiat de dreptul de folosință a unui automobil de model Volkswagen. Un transfer de la Ulinici Ion în valoare de 1.500 de euro și o donație de 120.000 de lei de la soacra Lidia Manole a obținut și colegul lui Anatolie Rusu, Mihail Ulinici. Anul trecut magistratul a intrat în proprietatea unei jumătăți dintr-un apartament de 70 de metri pătrați. Donații în valoare de 30.000 de lei au intrat în bugetul familiei lui Ion Nașco de la Judecătoria Căușeni de la un oarecare Mihail Ceban. Acești bani au contribuit la suma necesară pentru procurarea unei Skoda Superb în 2018, pentru care magistratul a scos din buzunar 200.000 de lei. Și colega lui Nașco, Ana Costiuc a beneficiat anul trecut de donații – 500 de euro au venit de la o oarecare Elena Hachi, iar 12.000 de lei, de la soacra sa, Tatiana Captalan. Și Dan Dubcovețchi, tot de la Judecătoria Căușeni, a obținut donații în 2017 - 900 de euro, de la Victor și Vera Panfil. Cu acești bani judecătorul și-a procurat un automobil de model Nissan Micra, fabricat în 2005, pentru care ar fi achitat 10.000 de lei.

Expert: „Există riscul legalizării unor bunuri nedeclarate anterior, care i-au aparținut din start declarantului”

Mariana Kalughin. Foto: europalibera.org

Mariana Kalughin, expert la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), este de părere că donațiile ca atare ridică anumite semne de întrebare referitor la corectitudinea declarării de către persoană a veniturilor și proprietăților, pentru că de fiecare dată apare întrebarea dacă nu cumva e vorba mai degrabă de o încercare de a ascunde niște proprietăți, nevrând de fapt să recunoască că îi aparțin din start. „Evident că nu putem generaliza. CNI (Comisia Națională de Integritate, n.r.), în perioada când a activat, nu avea realmente careva pârghii să efectueze controlul în acest sens, iar Autoritatea Națională de Integritate (ANI), deși ar fi trebuit să funcționeze, mai mult de un an și jumătate nu activează. Iată de ce, rămâne să vedem, în momentul în care va deveni funcțională ANI, după angajarea inspectorilor de integritate, cum se va efectua controlul și în ce măsură vor putea inspectorii de integritate să investigheze fiecare caz în parte, astfel încât să se convingă că aceste donații realmente au avut loc și nu au fost indicate în declarații doar cu scopul de a ascunde natura bunului”, susține experta. Inspectorii de integritate au mai multe pârghii de investigare decât au avut simplii colaboratori ai CNI, spune ea. „În foarte multe cazuri însă va depinde totuși de colaborarea cu alte organe și aici ar putea să apară probleme. Pentru că dacă e vorba de o donație făcută din numele unei rude sau al părinților, eventual pensionari, care nu pot să aibă astfel de venituri, în astfel de cazuri e tocmai vorba despre organul fiscal, care la sesizarea CNI trebuia să verifice dacă această persoană nu cumva a încălcat regimul fiscal, dacă au fost achitate toate plățile. Acest lucru nu se întâmpla și statisticile demonstrează că în mod practic toate acele sesizări făcute de CNI organelor fiscale pentru a fi demarat un control fiscal au rămas fără răspuns și niciun control nu a fost finalizat. Cea mai mare problemă totuși e că nu e funcțională ANI de un an și jumătate. S-ar putea ca între timp să apară donații generoase în declarațiile funcționarilor în speranța declaranților că aceste lucruri niciodată nu vor fi verificate. E foarte mare riscul legalizării bunurilor incluse în circuitul civil”, a concluzionat Mariana Kalughin.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii