În 2010, Republica Moldova s-a clasat printre primele 10 țări cu cele mai multe cereri depuse la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.  Majoritatea cauzelor pierdute la CEDO țin de încălcarea dreptului la un proces echitabil

În timp ce oamenii care ajung în contact cu justiția spun că dosarele lor circulă cu anii prin instanțe, magistrații dau vina pe numărul mare de dosare pe care trebuie să le examineze, precum și pe condițiile proaste de muncă. Instantele de judecată sunt supraîncărcate, iar oamenii nu mai știu unde să-și caute dreptatea.

Un testament dubios

Natalia Ciubuc, o femeie aflată aproape de varsta pensionării, umblî prin instanțe de mai bine de trei ani încercând să dovedească ilegalitatea unui testament care, considera eă, a fost întocmit fraudulos de anumite personae pentru a acăpăra  locuința unei rude. „În iulie 2007, în Centrul Republican de Cardiologie a decedat Lidia Juravliova, care locuia de mai mulți ani în capitală, pe adresa: str. Cuza Voda, 7/4, ap. 23. Eu, singura sa ruda din Republica Moldova, am aflat despre decesul ei abia peste o lună, deoarece la acel moment eram internață în spital, după un accident rutier. Și nici feciorul ei care locuiește în Rusia nu a putut veni la înmormântare, povesteste Natalia Ciubuc. Femeia mărturisește că a rămas fără grai atunci când a citit testamentul pe care l-ar fi lăsat ruda sa. Conform acestuia, apartamentul urma să treacă drept moștenire vecinilor care s-ar fi ocupat de înmormântare. Atât Natalia Ciubuc, cât și alte prietene ale defunctei, spun într-un glas că testamentul a fost falsificat, deoarece Juravliova intenționa să lase locuința feciorului său. Natalia Ciubuc afirmă  că textul testamentului este scris de o altă persoană, iar semnatura este falsificată. Dosarul, de sute de pagini, se află déjà al treilea an tot în prima instanță. Deși s-au făcut zeci de expertize, lucrurile nu se  mișcă din loc. Natalia Ciubuc bănuiește că falsurile s-ar fi făcut cu contribuția unui notar renumit din republică și deaceea procesul decurge greu. Natalia Ciubuc are suficiente probe pentru a dovedi falsurile și este sigură că ar exista și o rețea care se ocupă de acăpărarea apartametelor de la bătrânii singuratici, din care fac parte judecători și notari, dar, spune ea, deocamdată plâgerile depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, CCCEC au rămas fără răspuns.  

La “înțelegere” cu judecătorii   

Petru Ciolacu

Petru Ciolacu din Chișinău, la cei 74 de ani ai săi, nu-și poate trăi liniștit bătrânețile din cauză că de 10 ani tot umblă prin instanțele de judecată să recupereze o datorie pentru casa pe care a vândut-o unor buni prieteni de familie. Petru Ciolacu este supărat pe justiție că nu se mai termină procesele, dar și pe avocați, care, spune el, ar fi pactizat cu partea adversă, după care s-ar fi înțeles cu judecătorul și, într-un final, au luat bani și de la el, fără să fi prestat serviciile juridice promise. Iată ce ne spune bătrânul: „Aveam casă mare, cu doua etaje.  M-am decis s-o vând unor prieteni și să-mi iau un apartament mai mic, iar cu restul banilor să-mi asigur bătrânețele. Dar ei au luat casa și m-au amăgit”. Prietenii săi i-au luat o garsonieră mică, iar restul banilor nu i-au dat bătrânului nici astăzi. Ca și  Natalia Ciubuc, Petru Ciolacu spune că și în cazul său ar exista înțelegeri între partea adversă, judecători, avocați, notari. “Acolo sunt două recipise în care el se obligă că în timp de o lună de zile achită suma de 19 mii 41 dolari. Dar el nu i-a achitat. Și nici un judecător nu a atras atenție la asta și avocații pe care i-am avut tot nu au pus întrebarea asta. Au lucrat la două părți, de acolo au luat bani și mie mi-au făcut totul ca să respingă. Eu am 6 clase învățate și ei știu că eu sunt bătrân și așteaptă să mor și atunci se va termina procesul de judecată”, spune Petru Ciolacu.

„Nu putem căpăta acces la justiție ”

Ilie Pitel

Fondatorii unei socieți comerciale din Chisinau luptă de ani buni să redobândească drepturile de proprietate asupra unei stații de alimentare cu petrol, înstrăinată ilegal, la părerea lor, în favoarea unei companii petroliere. Dosarul, gros și ferfenițat, circulă ca într-un cerc vicios pe un itinerar cunoscut mai multor pătimiți: de la procuratură la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, apoi la Ministerul de Interne, de la care spre instanțele de toate nivelurile și iar de la început. Oamenii au și uitat numărul ședințelor de judecată prin care au trecut, dar lucrurile, spun ei, nu s-au mișcat din loc. Ilie Pitel, unul din proprietarii păgubiți, spune că dincolo de faptul că au fost privați în mod abuziv de proprietate și că reprezentanții unor organe de drept ar fi avut interes să zădărnicească cu orice preț scoaterea în vileag a ilegalităților comise, ei nu pot avea, pur și simplu, acces la justiție. Ilie Pitel: „Pe parcurs de 10 ani noi nu putem să ne demostrăm nu dreptatea, dar nu putem să căpătăm acces la justiție, nici pe cale civilă, nici pe cale penală. Am avut câștig de cauză în 2003 în instanța de fond. În 15 zile s-a atacat cu apel și, în lipsa reclamanților, Curtea de Apel a casat decizia instanței de fond. Noi am atacat cu recurs în Curtea Supremă, dar nu ne-au admis în judecată. Văzând că pe cale civilă nu avem izbândă, nu avem acces, am depus o petiție la Procuratura Generală și la Centrul pentru combaterea crimei economice, unde s-a instrumentat cauza, dosarul s-a strămutat dintr-o parte în alta de vreo opt ani. Noi am atacat de vreo două ori și la Plenul Curții Supreme de Justiție am fost, la moment a treia oară am dat la plen. Noi deja nu vrem nici averea ceea. Vrem să avem acces la justiție, să venim în judecată și să spunem: iaca noi am făcut asta, persoanele celea au făcut asta, dacă nu suntem drepți, suntem gata să ne ispășim vina”.

În situația lui Ilie Pitel și a nataliei Ciubuc sunt sute de păgubiți care pierd zile întregi în instanțele de judecată fără să dea de capăt. Cele mai multe cauze pierdute de Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului țin de încălcarea dreptului la un proces echitabil, iar cele pentru care s-au plătit cele mai mari sume sub formă de despăgubiri de la bugetul public țin de încălcarea dreptului la proprietate. Ilie Pitel spune că nu vrea să ajungă la CEDO, așa cum i se sugerează, pentru că ține cu tot dinadinsul să obțină dreptatea acasă, unde plătește impozite și își îndeplinește obligațiunile de cetățean.

Magistrații recunosc că unele dosare sunt tergiversate

"Judecatorii Ion Druta, Dumitru Visterniceanu si Maria Ghervas la Clubul Jurnalistilor de  Investigatie"

Reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii spuneau în cadrul unei ședințe a Clubului Jurnaliștilor de Investigație că aceasta stare de lucruri se datoreaza numărului mic de judecători care activează în prezent în Republica Moldova – 440. Pentru comparație, în Letonia, țară care are o populație de numai 2,5 mln de cetățeni sunt angajați 600 de magistrați. Pentru a activa normal, corpul judecatoresc din R. Moldova ar trebui să fie majorat cu, cel putin, 50 de persoane, spun reprezentanții CSM. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat cu ceva timp în urma, dar asa și nu a fost aprobat.
O alta problema este termenul restrâns prevăzut de lege privind examinarea anumitor cauze. Astfel, pentru examinarea litigiilor de muncă sunt prevazute 30 de zile calendaristice, perioadă care, în anumite cazuri, este insuficientă.

Președintele Asociației Judecătorilor, Ion Druță, care este și președintele Judecătoriei sectorului Botanica al municipiului Chișinău, recunoaște că unele dosare sunt tergiversate ani la rând, magistrații încalcă uneori procedura judiciară și că, de multe ori, calitatea actului justiției este afectată. Această situație se datorează unui cumul de factori între care: problemele legate de expertizele judiciare, condițiile de muncă ale judecătorilor și numărul mare de dosare care revin unui judecător. „Numai în Judecătoria Botanica,  un magistrat trebuie să examineze 90 de cauze pe lună. Este un volum foarte mare de lucru și acest fapt duce la scăderea calității. Zilnic primim câte 40-50 de cereri. Acum, în procedura unui judecator din Botanica, sunt 120 dosare civile, în jur de 90 de dosare administrative și 12-14 dosare penale. Dacă la ziua de azi să numim câte trei dosare pe zi civile și unul penal la fiecare judecator, următoarea ședință trebuie să fie pentru câteva luni. De aici apar și plângerile”, ne-a declarat Ion Druță. Președintele Asociației Judecătorilor mai spune că în prezent distribuirea dosarelor se face în mod aleatoriu, în cele mai multe judecătorii - pe cale electronică, fapt ce exclude corupția la această etapă.  Însă chiar dacă examinarea dosarelor este tergiversată, în unele cazuri neintemeiat, în ultimii ani, nu au fost cazuri in care judecatorii ar fi fost penalizati pentru faptul ca au judecat nedrept, cu exceptia catorva dosare legate de 7 aprilie. Aceasta, in pofida faptului ca mai multe organizatii pentru drepturile omului au acuzat Consiliul Superior al Magistraturii ca se fereste sa ia atitudine fata de judecatorii care au admis mai multe incalcari in ultimii ani. Totuși, în ultimii ani, nu au fost cazuri în care judecătorii ar fi fost penalizați pentru faptul că au judecat nedrept, cu excepția câtorva cazuri legate de 7 aprilie. Aceasta, în pofida faptului că mai multe organizații pentru Drepturile Omului au acuzat Consiliul Superior al Magistraturii că se ferește să ia atitudine față de judecătorii care au admis mai multe încălcări în ultimii ani.

Dosarele cu barbăne costă mult

Dupa ce se pronunță o hotarâre în instanța de fond, dosarul se transmite  în instanța de apel. În loc ca instanța de apel să dea o soluție și dosarul să meargă mai departe,  el este întors de trei-patru ori la instanța de fond. În această situație, pe lânga faptul că oamenii au de suportat inconveniențe mari, există și un alt aspect – statul cheltuie sume considerabile pentru toate aceste proceduri. De exemplu, pentru un proces care parcurge o cale normală – trei instanțe - statul chieltuie 10 mii de lei, însă dacă dosarul revine de câteva ori la instanța de fond sau  apel si în recurs de trei-patru ori, aceasta sumă  se majorează de câteva ori.

De cealaltă parte  judecătorii se plâng  de  salariile  relative mici pe care le au, dar și de insuficiența cadrelor pentru personalul auxiliar.  Un grefier, de exemplu, pentru a cărui pregătire sunt necesari nu mai puțin de 2-3 ani, ridică un salariu de până la  o mie de lei. În aceste condiții, este  dificil să găsești oameni care să lucreze permanent, spune Maria Ghervas de la Judecătoria Botanica din Chișinău. Ea precizează că judecătorii pierd ore întregi pentru a scrie hotărârile, pentru a face muncă de secretariat în loc să se ocupe de examinarea probelor.  

Asistența juridică garantată de stat

Victor Zaharia

Din anul 2008, în Republica Moldova se implementează sistemul de assitență juridică garantată de stat menit să  asigure accesul la justiție și la servicii juridice de calitate persoanelor cu venituri mici. Avocații plătiți de stat, care îi reprezintă în instanță  pe oamenii din categoriile socialmente vulnerabile , care nu-și pot permite angajarea unui avocat, nu sunt interesați să tergiverseze  procesele, spune Victor Zaharia, președintele Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat. Chiar și aflat la început de cale, sistemul se perfecționează și caută să cuprindă cât mai mulți beneficiari, mai spune Victor Zaharia. “Sistemul devine mai cunoascut și calitatea serviciilor s-a îmbunătățit , sporește gradul de încredere a populației în acest sistem. Am reușit să formăm un nucleu de avocati care acorda asistenta de o calitate foarte buna si atunci acest nucleu duce la o concurenta intre avocati si speram ca asta este unul din factori care sa sporeasca calitatea.  Pe dealtă parte, numărul de beneficiari a crescut și pentru că a scăzut capacitatea de plată a multora și atunci , evident, că ei înceracă să-și apere interesele valorificând acele opțiuni pe care le ofera statul”, precizează Zaharia .  El explică cine poate apela în prezent la serviciile avocaților din cadrul asistenței juridice garantate de stat: “Daca vorbim de cauzele penale , practic poate solicita orice persoană. Asta nu înseamnă în mod automat ca lui o să i se acorde. Pentru minori și invaliși solicitarea este temei suficient pentru a acorda asistență. Există situații în care se verifică capacitatea de plată a solicitantului . Aceasta se face cam în 25 -30 la sută din cazuri”. 

În cei trei ani de la aplicarea sistemului, avocații plătiți de stat acordă asistență juridică gratuită doar persoanelor implicate în dosare penale. Abia din 2012 aceștia urmează să acopere și litigiile civile. Totuși, judecătorii care au examinat dosare penale cu inculpați reprezentați de avocați plătiți de stat, așteaptă de la ei o mai bună pregătire.  Cetățenii care au nevoie de asistență juridică  se pot adresa la oficiul teritorial din regiunea în care locuiește. “Legislația la moment prevede anumite obligatii chiar a institutiilor publice , când persoana nu are un avocat în bază de contract, sunt obligate să asigure apărător și atunci solicită de la oficiile noastre teritoriale să fie desemnat  un avocat. Ce este diferit de sistemele anterioare, ofiterul de urmărire penală sau instanța de judecată nu poate să știe care va fi aparatorul care se va prezenta in instanta, nu poate alege sau nu poate sugera pe cineva. Astfel putem exclude elementul de solidaritatea profesionala sau neglijență față de interesele celora  care beneficiază de asistență garantată de stat. Cunoaștem  bine cazuri în care ofiterii de urmarire penala in cardasie cu avocatii de fapt neglijează interesele persoanei care se afla pe banca acuzatilor sau este banuit”, spune Victor Zaharia.

Cetățenii care au nevoie de asistență juridică în cauzele penale, minorii și persoanele invalide cu venituri mici se pot adresa la oficiile teritoriale de asistență juridică garantată de stat din regiunea în care locuiește:  Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat:  mun. Chișinău, str. Alecu Russo nr. 1 bl. ”A1”, bir. 303, tel. (022) 31-02-84 (președinte), 20-14-07(secretariat) Oficiul Teritorial Chișinău: str. Alecu Russo nr. 1 bl. ”A1”, bir. 301, 302, tel. / fax: (022) 49-69-53, 49-63-39, 31-00-65,   Oficiul Teritorial Bălți: str. Mihai Sadoveanu nr. 2 , tel./ fax (0231) 61-316, 22-811, 068551122 Oficiul Teritorial Cahul: str. Independenței nr. 6, tel. / fax (0299) 204-13  Oficiul Teritorial Comrat: str. Tretiacov nr. 42, tel. / fax (0298) 28-853, Oficiul Teritorial Bender (Căușeni): or. Căușeni, str. Ștefan cel Mare nr. 6, în incita Judecătoriei r. Căușeni, tel. / fax (0243) 24-159

Reforma se lasă așteptată

Ministerul Justiției anunțase că pregătește o ampla reformă în sistemul judecătoresc. Aceasta ar avea menirea să simplifice la maximum procedurile judiciare. Reforma care vizează toate domeniile – penal, civil, contencios administrativ – ar urma să asigure drepturi egale la justiție pentru toți cetățenii. Drept urmare  ar trebui să fie eliminate umblatul din instanță în instanță. Tergiversarea examinarii dosarelor a facut sa scada considerabil increderea populatiei in justitie. Astfel, doar 23 la suta din concetatenii nostri au incredere in judecatori, potrivit unui chestionar realizat de Institutul de Politici Publice si Centrul de Analize si Investigatii Sociologice.

Moldova – campion la CEDO

In anul 2010, Republica Moldova s-a clasat printre primele 10 tari cu cele mai multe cereri depuse la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Prin hotararile pronuntate de CEDO în ultimii doia ani, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat sa plătească compensații în mărime de peste 11 milioane de euro. Cu toate acestea, niciun judecător sau alte persoane cu funcții de răspundere care se fac vinovate de încălcarea drepturilor cetățenilor care au dus la pierderea cauzelor la CEDO nu au fost trase la raspundere. La începutul anului 2010, peste 3500 de cereri pendinte erau depuse la Curtea Europeana împotriva Republicii Moldova. Majoritatea cererilor examinate actualmente la CEDO dateaza din anii 2006-2008.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnaliștii pentru Drepturile Omului” desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei SUA în R.Moldova.