Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri, apartamente și case. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.

Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de 79,4 metri pătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ne ofere detalii despre modul de obținere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru ne-a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justițiabil, fără a oferi detalii.

Și judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părți în două apartamente și încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietatea aceste bunuri de mai mulți ani, fapt ce n-a fost, însă, verificat vreodată de Comisia Națională de Integritate.

Bani cadou

Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

Donații mai modeste găsim în declarația de avere a judecătoarei Stela Bleșceaga, de la Judecătoria Râșcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obținut din donații și moșteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 - 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemență să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveți întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresați-vă la CNI. Vă rog să ieșiți din birou”, ne-a arătat ușa Stela Bleșceaga.

Fără comentarii pentru presă

Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistrații care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declarațiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacție, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri și un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obținute ca donații în anii 2007 și 2008.

Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chișinău, nu a dorit să discute cu jurnaliștii și să explice cum, având un venit anual oficial de puțin peste 200.000 de lei, și-a cumpărat o mașină în valoare de 285.000 de lei, dar și cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătrați, în valoare de 836.013 lei. Inițial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta proveniența donației, pentru ca la ora stabilită pentru discuții să nu mai ridice receptorul.

Nici Dorel Musteață, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui și soției sale opt terenuri agricole, două grădini și o ½ dintr-o construcție cu teren aferent. Totodată, șefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susține că, în conformitate cu legislația în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declarațiile depuse de judecători.

„Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituției și le remitem Comisiei Naționale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor și proveniența donațiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului și persoanelor. (...) Nu există magistrați care să nu fi depus declarații de avere și interese”, a declarat Maia Laur.

Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancționat vreodată pentru acceptarea de donații, camuflarea sau nedeclararea veniturilor și a proprietăților.

„Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

Avocatul Roman Zadoinov consideră că autoritățile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupție camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deține toată informația cu privire la proprietățile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetățeni, ONG-uri care pot verifica aceste informații. Ele sunt publice și de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donațiile declarate de magistrați trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donație, mită și orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNIO opinie similară are și judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declarațiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declarații nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistrații își publică declarațiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluției carierei lor, și evoluția sau involuția averii. Cercetând aceste declarații de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menționat Cristi Danileț. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri și averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent și să evite chiar și sub aspectul aparenței să fie implicat într-un scandal sau într-o discuție de acest gen. În România nu există această practică a donațiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileț.

Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). „Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înființarea sa și până în prezent CNI a inițiat 64 de proceduri de control în privința judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate și doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale și doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donațiile ce figurează în declarațiile de avere ale magistraților.

Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, recunoaște că instituția pe care o reprezintă a acordat prea puțină importanță acestui subiect, dar are și o explicație. „La CNI nu au fost așa dosare. Noi nu am găsit în privința judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donația, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care dețin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informația, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

„Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puțin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donații de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.

	Instituție	Construcții	Terenuri	Bani
Steliana  Iorgov	Jud. Rîșcani (Chișinău)	1 apartament 1 casă 3 imobile 1/4 apartament	11 terenuri
Corina Ursachi	Jud. Buiucani	2 apartamente 3 spații comerciale
Dorel Musteață	Jud. Anenii Noi	1/2 casă	8 terenuri agricole 2 grădini
Nelea Podlisnic	Jud. Drochia	1 apartament	5 terenuri
Vitalie-Silviu Midrigan	Jud. Botanica (Chișinău)	1 apartament 1 spațiu comercial
Iurie Iordan	Curtea de Apel Chișinău	1 apartament (soția)
Elena Carpenco	Jud. Centru (Chișinău)	1 apartament
Svetlana Melnic	Curtea de Apel Bălți	1 apartament
Maria Ghervas	CSJ	1 apartament
Maria Muruianu	Jud. Buiucani	1 apartament
Xenofon Ulianovschi	Curtea de Apel Chișinău	1 apartament
Violeta Gîrleanu	Jud. Râșcani	1 apartament
Nicolae Șova	Jud. Botanica (Chișinău)	1 apartament
Elena Cobzac	Curtea de Apel Chișinău	1 apartament (cote părți)
Vitalie Movilă	Curtea de Apel Bălți	1 apartament
Ion Corolevschi	CSJ	1 apartament
Ion Busuioc	Jud. Centru (Chișinău)	1 apartament (fiica)
Vitalie Stratan	Jud. Botanica (Chișinău)	1 apartament (soție)
Diana Stănilă	Jud. Bălți	1 apartament
Valentina Stratulat	Jud. Ungheni	1 apartament
Nicolae Craiu	Curtea de Apel Chișinău	1 apartament
Olga Cojocaru	Jud. Buiucani (Chișinău)	1  apartament
Elvira Lavciuc	Jud. Șoldănești	1 apartament (cote părți)
Elena Carpenco	Jud. Centru (Chișinău)	1 apartament
Grigori Colev	Jud. Comrat	1 casă	5 terenuri
Deomid Gherman	Jud. Soroca	1 casă (soția)	5 terenuri (soția)
Ludmila Ursu	Jud. Rîșcani (Chișinău)	2 case	2 terenuri
Iulia Cimpoi	Curtea de Apel Chișinău	1 casă 3 construcții acesorii	5 terenuri
Iurie Bejenaru	CSJ	1 casă construcții accesorii	4 terenuri
Petru Moraru	CSJ	1 oficiu	4 terenuri
Igor Bațalai	Jud. Militară	1 casă 3 construcții
Ghenadie Bîrsan	Jud. Edineț	1 apartament 1 garaj
Aliona Miron	Jud. Rîșcani (Chișinău)	1 casă	5 terenuri
Tatiana Molcianova	Jud. Anenii Noi	2 apartamente (cote părți)
Ala Malîi	Jud. Ciocana (Chișinău)	1/2 teren	2 case (cote părți) 1 garaj (cotă parte) 1 imobil (cotă parte)
Arina Ialanji	Jud. Bender	2 case (cote părți)	1 teren
Sergiu Furdui	Curtea de Apel Chișinău		4 terenuri
Virgiliu Buhnaci	Jud. Botanica (Chișinău)	1 casă 1 imobil	1 teren
Mihail Cojocaru	Jud. Bălți	1 casă 1 construcție accesorie	1 teren
Nicolae Pasecinic	Jud. Buiucani (Chișinău)	2 case (cote părți)	1/2 teren
Gheorghe Muntean	Jud. Militară	1 spațiu locativ 1 garaj	1 teren
Ghenadie Mîțu	Jud. Soroca	1 garaj	1 teren 1/2 teren
Viorica Mihaila	Jud. Botanica (Chișinău)	1/2 apartament	1 teren
Ghenadie Nicolaev	CSJ	1 casă	1 teren
Ghenadie Pavliuc	Jud. Buiucani (Chișinău)	1 casă construcții accesorii	2 terenuri
Adriana Garbuz	Curtea de Apel Bălți		4 terenuri
Alexandru Motricală	Jud. Dubăsari	1/4 apartament 1/4 casă	1/4 teren
Anatolie Rusu	Jud. Edineț		3 terenuri
Vera Toma	Curtea de Apel Bălți		3 terenuri
Petru Cocitov	Jud. Soroca		2 terenuri
Victor Boico	Jud. Buiucani	1 casă (fiica)	1 teren (fiica)
Ion Goncearuc	Jud. Florești		3 terenuri
Veaceslav Suciu	Jud. Dubăsari		2 terenuri (cote părți)
Ina Țîbîrnă	Jud. Bender		2 terenuri
Viorica Caduc	Jud.Briceni		2 terenuri
Igor Chiroșca	Jud. Strășeni	1 casă
Vitalii Ciumac	Jud. Râșcani (Chișinău)	1 casă
Nichifor Corochii	Curtea de Apel Chișinău	1 casă
Petru Ursache	CSJ	1 casă	1 teren
Vitalie Mironov	Jud. Sîngerei	1 casă
Veronica Nichitenco	Jud. Căușeni	1 casă
Gheorghe Scutelnic	Curtea de Apel Bălți	1 casă
Eduard Galușceac	Jud. Botanica (Chișinău)	1 casă
Vladimir Rusnac	Jud. Cimișlia	1 casă (cote părți)
Ion Talpa	Curtea de Apel Bălți	1 casă	1 teren
Lidia Bulgac	Curtea de Apel Chișinău	1 apartament (2 din 3 cote părți)
Alina Țihonschi	Jud.Glodeni	1/2 casă
Oxana Parfeni	Jud. Buiucani (Chișinău)	1/2 apartament
Aliona Corcenco	Curtea de Apel Bălți		1 teren
Mihail Ulinici	Jud. Nisporeni		1 teren
Alexandru Gheorghieș	Curtea de Apel Bălți		1 teren (două hectare)
Elena Lupan	Jud. Călărași		1 teren
Ion Pleșca	Curtea de Apel Chișinău	1 imobil nelocativ
Steliana Lazări	Jud. Orhei			116.180 lei 644.952 lei
Oleg Cojocari	Jud. Criuleni			12.000 euro
Mariana Stratan	Jud. Ungheni			11.000 euro
Stela Bleșceaga	Jud. Rîșcani (Chișinău)			1.100 euro 1.800 euro
Vadim Belous	Jud. Soroca			12.000 lei (soție) 6.000 euro (soție) 15.000 lei (persoană la întreținere) 500 euro (persoană la întreținere)
Mihail Murguleț	Jud. Buiucani (Chișinău)			1.500 euro 1.500 euro (soția)
Ion Rabei	Jud. Rîșcani (Chișinău)			2.800 euro
Ion Malanciuc	Jud. Dubăsari			1.100 euro 1.100 euro (soția)
Dumitru Bosîi	Jud. Cahul			22.400 lei (inclusiv soție, copii) 1.300 euro
Valeriu Ciuntu	Jud. Criuleni			41.485,5 lei (inclusiv soția)
Marcel Soficiuc	Jud. Soroca			40.000 lei
Mihail Bușuleac	Jud. Cahul			30.000 lei

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.