Moldova – o mică țară ex-sovietică, săracă, cu o democrație tînără și de multe ori nefuncțională, este un poligon perfect pentru testarea tehnologiilor electorale „murdare”. Bănuieli că în Moldova asemenea tehnologii s-au folosit permanent pe parcursul celor aproape 18 ani de independență au existat tot timpul, însă, în 2009, ele au devenit mai puternice ca niciodată. Anume în 2009, la data de 5 aprilie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, care, spre surprinderea multora, au fost cîștigate de comuniști. Aceștia se află la putere din 2001, dar, pe parcursul ultimilor ani, au avut un rating mereu în scădere. Astfel, comuniștii au obținut în alegeri 60 de mandate de deputat în Parlament din 101 – cu patru mai multe decît în 2005, cînd erau mult mai populari. Comuniștii s-au plasat pe primul loc chiar și în localități unde nici în anii cei mai „glorioși” ai lor nu au fost prea populari. Spre exemplu, în capitala Chișinău, unde, indiferent de eforturile titanice depuse, niciodată nu au obținut funcția de primar. În această situație, opoziția a acuzat guvernarea de fraudarea masivă a alegerilor pe calea folosirii tehnologiilor electorale murdare și a adus mai multe date în acest sens. Comuniștii au negat însă constant acuzațiile opoziției. Pornind de la această situație, am decis să demarăm o investigație jurnalistică pentru a vedea dacă frauda într-adevăr a avut loc.

Peste noapte au apărut circa 800 mii de noi alegători

Cu cîteva săptămîni înainte de alegerile parlamentare din 5 aprilie s-a întîmplat un lucru straniu – Ministerul Dezvoltării Informaționale (MDI) a prezentat o listă a cetățenilor cu drept de vot în care figurau 3,054 mil. alegători. Această cifră a șocat opinia publică, căci era cu aproape 800 de mii de alegători mai mare decît la alegerile parlamentare precedente. Însemnătatea ei pentru o țară mică ca Moldova este enormă. Spre exemplu, după alegerile parlamentare din 2005, comuniștii au reușit să ajungă la guvernare acumulînd peste 700 mii de voturi. Nu exista nici o bază reală pentru o creștere atît de mare a cifrei.

„Eu am activat în mai multe scrutine. Spre exemplu, în 2005 am avut 2,27 mil. alegători. Chiar și în cei mai buni ai din punct de vedere ai sporului natural, natalitatea a fost inferioară mortalității în Moldova cu 15-18 mii persoane anual. Deci, nu avea de unde să fie o creștere atît de mare a numărului de alegători”, ne-a declarat Nicolae Raileanu, reprezentantul partidului politic Alianța „Moldova Noastră” (AMN) la Comisia Electorală Centrală (CEC).

Evident opoziția a început să ceară explicații. S-a cerut să se prezinte numărul de alegători născuți de la 6 martie 1987 pînă la 5 aprilie 1991 (anume cei născuți în această perioadă puteau influența creșterea numărului de alegători din 2005 și pînă în 2009) și numărul cetățenilor decedați de la 6 martie 2005 (cînd au avut loc precedentele alegeri parlamentare) pînă în 2009. Apropo, nici după alegeri această informație nu a putut fi obținută, fiind solicitată de trei deputați ai Partidul Liberal din Moldova – Mihai Ghimpu, Corina Fusu și Gheorghe Brega. Ei au cerut MDI și CEC registrul cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, registrul persoanelor decedate în perioada 1 ianuarie 1990 – 1 iunie 2009, lista persoanelor născute în anii 1990-1991. MDI s-a eschivat însă și a oferit un răspuns formal: „Vă comunicăm că informația solicitată poate fi furnizată de către CEC cu condiția respectării cadrului legal”. În final, această informație așa și nu a mai ajuns la solicitanți, chiar dacă toți trei sunt deputați în Parlament.  

De notat că, văzînd reacția opoziției, MDI a diminuat esențial această cifră. În decurs de doar cîteva zile ea a ajuns să constituie deja circa 2,6 mil. alegători. Adică, peste 400 mii de alegători au dispărut ca prin minune!

„Ni s-a spus că la calcularea primei cifre a fost o greșeală. Dar eu cred că au înțeles că au făcut exces și au prezentat deja date că am avea 2,6 mil. alegători. Dar oricum diferența ieșea de aproape 400 mii”, spune Nicolae Raileanu.

Comportamentul MDI provoacă mai multe semne de întrebare, căci nu Ministerul este acel care trebuie să prezinte listele alegătorilor, ci autoritățile locale. După scandalul care a apărut cu aceste liste, CEC a declarat că datele MDI au fost transmise primăriilor doar cu titlu de informație, iar acestea urmau deja să elaboreze propriile liste. În plus, comuniștii au replicat că opoziția este la putere în multe teritorii și putea să verifice aceste liste, iar replica opoziției a fost că, chiar dacă reprezentanții săi sunt la putere în mai multe teritorii, în birourile electorale majoritatea o dețin comuniștii și partenerii lor și, prin urmare, puteau face lesne orice fraudă. Unii lideri de opoziție au verificat listele în teritoriile lor și rezultatele obținute nu vorbesc în favoarea MDI.

22 mii de alegători dispăruți dintr-o lovitură

Unitatea administrativ-teritorială Gagauz-Yeri este o regiune autonomă la sudul Republicii Moldova, unde locuiesc compact găgăuzii. Această regiune tot timpul a fost considerată o zonă unde pozițiile comuniștilor sunt puternice. Situația s-a schimbat însă în ultimii ani, cînd în fruntea autonomiei a fost ales un reprezentant al opoziției – Mihail Formuzal, iar în organul legislativ al regiunii ponderea democraților a devenit puțin mai mare decît cea a comuniștilor. Guvernatorul Mihail Formuzal a rămas uimit de datele MDI, deoarece știa bine că în regiunea pe care o conduce nu locuiesc 128 de mii de cetățeni cu drept de vot, după cum pretindea Ministerul.

„Listele cu 128 mii de alegători le-am primit de la CEC înainte de alegerile din 5 aprilie. Dar noi știm că în Găgăuzia sînt 89-92 mii de alegători. Putem admite maximum 94 de mii, ceea ce am avut o singură dată în ultimii cinci ani. De aceea am dat indicații ca primarii să le verifice atent. În termenele stabilite de legislație am reușit să reducem listele de la 128 la 106 mii. Acum am dat noi indicații și cred că se va dovedi că avem circa 94-95 mii de alegători”, ne mărturisește Mihail Formuzal.

Guvernatorul nu-și explică de ce de la Chișinău i-au transmis așa liste mari, căci după lege autoritățile locale singure trebuie să le elaboreze.      

Pentru ce erau necesari alegătorii suplimentari

La acea etapă mulți își puneau întrebarea: Dar pentru ce le trebuie comuniștilor includerea suplimentară în liste a unui număr atît de mare de alegători? Presupuneri s-au făcut mai multe, dar merită atenție în special una – înainte de alegeri, MDI a eliberat sute de mii de acte de identitate „pentru o singură zi”, în baza cărora anumite persoane ar fi putut vota în diferite locuri.

„Informația despre tipărirea a 200 mii de buletine de identitate suplimentare ne-a venit chiar de la Minister. Știm că a venit un grup de specialiști din Moscova, care făcea buletine de identitate la etajul doi. Dar nu avem dovezi, căci, vă dați seama, nu putem avea acces acolo”, susține o persoană competentă care a solicitat anonimatul (apropo, avem înregistrarea audio a acestei declarații).  

Totuși, unele dovezi au putut fi găsite. Spre exemplu, în listele electorale figurează multe persoane care au același buletin de identitate cu alte persoane. În cadrul investigației, am depistat zeci de asemenea persoane. Am luat drept exemplu trei astfel de cazuri. Astfel, am depistat că cetățeanul Mihail Filipov, născut în 1929 și care domiciliază pe strada Vasile Alecsandri din Chișinău, a participat la alegeri cu buletinul de identitate cu același număr ca și cetățeanul Dumitru Spînu, născut în 1953 și domiciliat pe str. Academiei – A01010597. Am verificat seria și numărul acestui buletin de identitate prin baza de date a MDI, iar rezultatul a fost că acest buletin este valabil. Evident doar o singură persoană poate deține un buletin cu această serie. Am reușit să luăm legătura cu domnul Filipov, care ne-a confirmat că acesta este într-adevăr buletinul lui și s-a arătat suprins de faptul că cineva a folosit în alegeri seria și numărul buletinului său. În schimb a doua persoană nu a fost de găsit.

Am verificat și buletinul de identitate cu seria și numărul A01021324. Cu buletinul cu acest număr și serie au votat cetățeanul Alexandru Taran, născut în 1981 și care este domiciliat pe strada Ismail, și cetățeanul Ursu Nicolae, născut în 1968, care domiciliază pe strada șciusev. Rezultatul a fost unul șocant  – buletinul este NEVALABIL. Deși inițial domnul Nicolae s-a arătat dispus să discute cu noi, ulterior, nu a mai fost de găsit. Cea de a doua persoană, care a votat cu aceiași serie de buletin nu a putut fi găsită, ori apartamentul în care chipurile acesta locuiește nu există!

A treia verificare a vizat  buletinul A01091093, cu care au votat cetățeana Iuliana Marian, născută în 1990 și care domiciliază pe strada Ismail din Chișinău, și cetățeanul Oleg Bondari din satul Brănești, Orhei, născut în 1987. Iuliana Marian ne-a declarat că nu știe nimic despre faptul că cineva a votat cu același număr și serie de buletin ca al ei.

Am încercat să aflăm telefoanele de la domiciliu ale persoanelor nimerite în această situație (prin intermediul serviciului public cu plată 1189) pentru a conveni asupra unor întîlniri cu ele și aici tot am depistat un lucru straniu. Doar unul din fiecare „pereche” de cetățeni avea telefon la domiciliu, iar celălalt – nu. S-ar putea ca aceasta să fie doar o simplă coincidență, dar, dacă e așa, coincidența este una mult prea stranie.   

șirul stranietăților nu se termină aici. O altă categorie de fraudă depistată sînt persoanele care au votat în baza aceluiași număr de identificare, acesta fiind inclus în listele de votare în locul seriei și numărului de identitate. Un exemplu în acest sens este cazul doamnei Alexandra Maftiuc, o pensionară născută în anul 1918 și care a participat la votare la data de 5 aprilie în satul Volintiri din raionul ștefan Vodă. În dreptul numelui ei, în lista electorală este trecut nr. de identificare 2002034074934. Am introdus acest număr de identificare în baza de date a MDI și am descoperit că el aparține lui… Mararița Constantin Victor. Apare întrebarea logică: cine și cui a furat identitatea sau, mai bine zis, cine este vinovat de faptul că doi oameni s-au pomenit cu același număr de identificare?

În timpul investigației, am găsit în listele electorale zeci de persoane care au votat de cîteva ori cu același document. De exemplu  Victor Tacianov, născut în 1949, care locuiește în Chișinău pe strada N.Costin și care deține buletinul de identitate cu seria și numărul A01001427 figurează în trei liste de votare suplimentare. Soția sa, Nadejda Tacianov, a spus ca la 5 aprilie a mers la vot împreună cu soțul ei Victor Tacianov. „Sunt sigură că fișa de însoțire a buletinului de identitate a soțului nu putea să fie transmisă altei persoane. De altfel mi-a părut straniu că, deși locuim pe această adresă din anul 1981, soțul meu a votat pe lista suplimentară”, a precizat ea. 

La un moment dat ni s-a creat impresia că baza de date a MDI funcționează cu deficiențe și am crezut că poate toate buletinele de identitate sînt „cu probleme”. Am decis să facem un experiment și am introdus seria și numărul buletinului de identitate a unuia dintre noi și, surpriză, ni s-a comunicat că documentul nu e găsit. Dar, cînd am introdus codul de identificare, sistemul MDI ne-a oferit informația corectă despre posesorul buletinului. Deci, problema este nu pentru toate buletinele de identitate, ci doar pentru unele dintre ele.             

Cine a furat votul moldovenilor plecați peste hotare?

Următorul pas al investigației  a fost verificarea informațiilor  precum că în locul moldovenilor aflați peste hotare cineva a votat, astfel fiindu-le „furată” opțiunea. Pentru Moldova problema cetățenilor plecați peste hotare este una extrem de acută. Potrivit datelor care au fost date publicității de către Serviciul de grăniceri în ajunul alegerilor din 5 aprilie, peste hotare se aflau circa 600 mii de moldoveni, deși neoficial se vehiculează o cifră de circa un milion. În campania electorală, opoziția a cerut de mai multe ori autorităților să deschidă secții de votare suplimentare peste hotare, în special în țările în care Moldova nu are reprezentanțe diplomatice. Dar, aceste solicitări au rămas fără răspuns.

În cadrul investigației am depistat zeci de exemple cînd pentru persoane plecate peste hotare a votat altcineva. Spre exemplu, în satul Săieți din raionul Căușeni am găsit în listele electorale astfel de persoane plecate demult din țară, dar pentru care s-a votat, ca: Babin Vasile, Babin Serghei, Duminică Alexandru, Mustață Doina, Nimerenco Serghei, Nimerenco Nelea, Purice Olga, țurcan Iulia, șumleanschi Mihail. Pentru a avea o dovadă în plus că aceste persoane cu adevărat sunt plecate din țară și că semnătura pe care a pus-o cineva în liste în ziua votării nu este a lor, am solicitat o confirmare oficială de la primăria din localitate. „…Stau la evidență în s. Săieți, dar în prezent, inclusiv în Ziua Alegerilor (5 aprilie) nu se află și nu s-au aflat pe teritoriul satului” – se spune în Confirmarea oficială a primăriei din localitate, semnată de primarul V.Musteață.

Cazul Săieți este doar unul din mulțimea pe care le-am depistat. Spre exemplu, la secția nr.14 din satul Costești, raionul Ialoveni, figurează că au votat, deși demult sunt plecați din țară, astfel de persoane ca: Belousov Fiodor Ion, Gonța Victor Ion, Bortă Ion Vasile, Grigoriță Vladimir Fiodor, Mereacre Constantin Ion; la secția nr.18 din Hîncești – Bîcu Mihail Mihail, Cojocaru Irina Sergiu; la secția nr.17 din Hîncești – Bucoș Lidia Vasile, Dobrovolschi Silvia Grigore, Dobrovolschi Veaceslav Grigore, Spînu Igor Nicolae; în satul Negrea, raionul Hîncești – Cerlina Elena, Crețu Ivan, Florea Andrei; la secția nr.69 din satul Voinescu, raionul Hîncești – Bumbu Nina, Chiperi Marina, Chiperi Grigore, Roșca Mariana, Roșca Victoria, Rotaru Mihail etc.

Cu unele dintre aceste persoane și rudele lor am reușit să luăm legătura. Din start, trebuie să spunem că la investigarea acestui tip de fraude am simțit o teamă din partea celor cu care vorbeam. Se vedea că oamenii se tem să nu aibă probleme ulterior, ca urmare a declarațiilor făcute pentru presă. Spre exemplu, la secția nr.4 din Călărași printre votanți se numără Ghenadie Bolboceanu, despre care am aflat că de mai mulți ani este în Franța. Am reușit să discutăm cu tatăl lui Ghenadie, Isidor, care ne-a confirmat că fiul lui nu se află în Moldova și nici în ziua alegerilor nu s-a aflat. „În locul lui nu putea să voteze nimeni. Dacă el nu era, cum să voteze alții?”, ne-a întrebat el. La finalul discuției, dl. Isidor ne-a spus că înțelege că noi ziariștii ne facem munca, dar nu ar fi de dorit ca despre fiul său sau despre sine să se scrie. Dar, a adăugat el, rămîne la decizia noastră. Totodată, el nu ne-a explicat de ce se teme.

Un caz similar este cel al lui Vasile Untilă din satul Dîșcova, Orhei. El face studii în România și la data de 5 aprilie a votat în secția de votare deschisă pe teritoriul acestei țări. Dar cineva a reușit să voteze pentru el și în satul de baștină. Și pentru sora sa, Victoria Untilă, care se află în Italia, de asemenea a votat cineva în sat. L-am contactat pe Vasile Untilă și am aflat cu mirare că cineva din sat îl contactase pînă la noi. Tînărului i s-a spus că, din greșeală, un vecin a semnat în locul lui, dar i s-au dat asigurări că vecinul doar a semnat, nu a și votat. În același timp, semnătura „greșită” a vecinului așa și nu a fost tăiată din listă. Din discuția noastră am înțeles că dl. Vasile nu prea vrea să-și dea cu părerea despre cele întîmplate și că-l satisface explicația în doi peri cu semnătura „greșită” a vecinului. Ne-am dat seama că el pur și simplu își face griji pentru sine și apropiații săi, atunci cînd i-am solicitat coordonatele surorii sale ca să vedem dacă și pentru ea a semnat „din greșeală” vre-un vecin. Tînărul inițial ne-a spus că nu o putem găsi pe sora sa, deoarece e în drum spre Moldova (de parcă telefoane mobile nu ar fi), apoi a refuzat politicos să ne de-a numărul de la casa părintească, unde urma să ajungă sora în decurs de o zi, iar în final ne-a spus deschis că el poate vorbi, dar nu ar fi de dorit să fie deranjată și sora sa.                                                                  

Un alt caz este cel al Valentinei Danu, care „a votat” la secția nr. 2 din Călărași. Potrivit datelor opoziției, femeia s-ar afla în Italia de mult timp. Am reușit s-o găsim pe doamna Danu chiar la Călărași. Ea ne-a confirmat doar pe jumătate informația opoziției. S-a dovedit că într-adevăr merge uneori în Italia, unde are o fiică căsătorită și pe care o ajută de cîte ori este necesar, dar în ziua votării se afla în Moldova. Problema este că doamna Danu nu a putut merge la votare, iar cineva, crezînd probabil că este în Italia, a votat în locul ei.        

Interesant este și cazul președintelui raionului Căușeni, Ion Ciontoloi. Cînd a ajuns la secția de votare, acesta a văzut cu uimire că cineva a votat în locui fiicei sale. „Am rămas uimit, căci fiica mea se afla la București și nicidecum nu putea să voteze. Chiar dacă sînt președinte de raion, așa și nu am reușit să dau de capăt acestei situații”, a declarat Ion Ciontoloi.           

Am depistat și un caz cînd informația opoziției s-a dovedit a fi greșită. Domnul Alexandru Movilă din Hîncești într-adevăr s-a aflat în țară la ziua votării și a participat la alegeri la secția nr.18 din orașul său, pe cînd opoziția pretindea că este plecat din Moldova de mult timp și votul său a fost „furat”. Informația ne-a fost confirmată de fiica sa, Mariana.        

Morți în listele electorale

Una dintre cele mai discutate posibile fraude cu caracter electoral este prezența în liste a persoanelor demult decedate. Opoziția susține că comuniștii au introdus aceste persoane în liste și că ar fi folosit această situație în scop electoral. Comuniștii, desigur, neagă. Dar, recent, fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu, care a părăsit de curînd rîndurile Partidului Comuniștilor și care era unul din liderii acestei formațiuni înainte de scrutinul din 5 aprilie, a făcut o declarație care provoacă mai multe semne de întrebare.        

La o întîlnire cu bloggerii din Moldova el a declarat: „Au fost decedați care au votat la 5 aprilie? Da!”. După aceasta a adăugat: “Știm că au fost probleme cu listele electorale. Această problemă a fost identificată la alegerile din 2009, dar ea a fost prezentă și la alegerile din 2005. În rest, vreau să văd probe, care ar demonstra falsificarea alegerilor”, a spus Lupu.

Nicolae Raileanu, reprezentantul AMN la CEC, susține că formațiunea sa a depistat circa 800 de cazuri de includere a oamenilor morți în listele de votare.

Deoarece problema este destul de delicată și are un puternic aspect moral, am selectat la întîmplare două nume din cele vehiculate de opoziție și am demarat investigațiile de rigoare. Unul din aceste nume este al doamnei Pelagheia Codreanu din satul Cărpineni, raionul Hîncești. La alegerile parlamentare din 5 aprilie, în listele de votare la secția nr. 17 ea a figurat sub numărul 524. Am găsit contactele de la domiciliul unde a locuit doamna și am reușit să luăm legătura cu Nadia Macari, o persoană din sat care locuiește în imobilul respectiv la moment. Ea ne-a confirmat că într-adevăr doamna Pelagheia demult a decedat și ne-a spus că aceasta e toată informația pe care ne-o poate da, deoarece stă cu chirie în acea casă.

Apropo, la aceeași secție de votare în liste am depistat și alte persoane decedate ca, de exemplu, Ciuguleanu Maria, Butnaru Dumitru, Leancă Grigore, Secrieru ștefan, Tubca Gheorghe.

Cel de-al doilea nume verificat de noi a fost cel al Nadejdei Buruiană din satul Ciuciuleni, raionul Hîncești. Aici, situația s-a dovedit foarte confuză. La apelul nostru telefonic ne-a răspuns o doamnă pe care am întrebat-o dacă aici a locuit anterior decedata Nadejda Buruian. Întrebarea noastră nechibzuită, a provocat o reacție pe măsură a interlocutoarei: „A murit!? Cînd?”. Ulterior am aflat că, de fapt, fără să ne dăm seama am nimerit peste o întreagă dramă. Interlocutoarea noastră s-a dovedit a fi Maria Buruiană, care la moment locuiește cu soțul Nadejdei Buruiană. Din spusele sale, Nadejda Buruiană suferă de o gravă boală psihică și au fost nevoiți s-o ducă la Internatul din satul Bădiceni din raionul Soroca. „și eu, și soțul, suntem calici și de doi ani nu am mai mers la Internat, dar am lăsat vorbă acolo să ni se transmită dacă va muri Nadejda ca s-o aducem în sat, s-o îngropăm aici, căci e din acest sat”, ne-a spus femeia. S-a dovedit că, chiar și dacă figurează în liste, pentru săteni, Nadejda Buruiană demult este moartă și nimeni nici nu știe că-și trăiește sfîrșitul zilelor într-un internat din nordul țării. În cazul acestei presupuse fraude, ar trebui să se pronunțe organele competente: în care listă urmează să figureze Nadejda Buruian – la Bădiceni sau la Ciuciuleni? și, în general, are drept de vot această doamnă, care, după spusele Mariei Buruiană, suferă de o gravă boală psihică?

Votarea dublă și semnăturile false 

În timpul investigației noastre am descoperit o situație stranie. Unii și aceeași alegători figurau la o secție de votare în lista de bază, iar la altă secție – în cea suplimentară. Evident că nu puteam trece cu vederea această situație și am ales un caz aparte la investigarea căruia am purces. Este vorba despre cazul a 28 de persoane pe care le-am găsit figurînd atît în lista de bază din satul Tigheci, cît și în lista suplimentară din satul Cuporani. Ambele localități fac parte din primăria Tigheci și sunt situate în raionul Leova.

În una din zile, am vizitat aceste localități, care se află la circa o sută de km de capitala Chișinău. La intrare în Tigheci am început să întrebăm trecătorii unde trăiesc cele 28 de persoane pe care le depistasem în liste de două ori. Chiar dacă ele figurau în lista de bază la Tigheci, sătenii ne-au spus că toți sunt din Cuporani. În Cuporani, primul om întîlnit a fost chiar unul din cei pe care-i căutam – Veronica Fanaru. Cînd i-am spus cu ce scop am venit, a devenit pe dată serioasă. Ulterior am înțeles care-i cauza: ea a fost unul din lucrătorii electorali din Cuporani, delegată în această funcție de Partidul Comuniștilor. Doamna Veronica ne-a comunicat că ea a votat doar la Cuporani, dar, înainte de alegeri, a mers la Tigheci, unde stă la evidență, și a ridicat un carnet special în baza căruia a putut vota în satul în care locuiește.

Același lucru n-i l-a comunicat și Ioana Blanari, dar și domnul Ivan Bucurov, care, de asemenea, figurau în ambele liste. I-am întrebat pe toți interlocutorii noștri cum se face că semnătura lor figurează în două liste, precum că au participat la votare. Cele două doamne au spus că ele nu știu, dar și-au dat cu părerea că probabil cea de-a doua semnătură este cea depusă ca o confirmare că au luat carnetul ce le-a permis să voteze la Cuporani. Ivan Bucurov a declarat, însă, că el nu știe nimic despre cea de-a doua semnătură, deoarece el la Tigheci nu a semnat nimic. Totodată, interlocutorii noștri au fost unanimi în opinia că, dacă cineva s-a folosit de identitatea lor pentru a vota, ar trebui trași la răspundere.

Am înțeles că la Cuporani nimic nou nu mai putem afla din tema ce ne interesa și am hotărît să căutăm explicații la Tigheci. Am mers direct la casa primarului Ivan Para și, spre mirarea noastră, el nu s-a arătat uimit să ne vadă, dar nici prea încîntat de această vizită a noastră. Ne-am dat seama că cineva îl pusese deja la curent pe domnul primar că doi ziariști umblă prin satul lui și caută să dea de capăt unor posibile fraude electorale. Primarul a invitat-o să participe la discuție pe Aliona Guțol, care a fost vicepreședinta secției de votare nr.38 din Tigheci. Cele spuse de ei, de multe ori pe un ton ridicat și vădit ostil, s-au redus la următoarele – noi am acționat conform indicațiilor primite în timpul seminarelor de instruire a lucrătorilor electorali; cele 28 de persoane au votat la Cuporani, dar în lista de la Tigheci au semnat doar pentru că au primit carnețele de vot; nici un fel de încălcări nu au fost.

Cei doi erau cît p-aici să ne convingă că la Tigheci și Cuporani frauda nu a avut loc. Dar, la Chișinău, situația avea să ia cu totul altă turnură. Nicolae Raileanu ne-a explicat că, dacă semnăturile în lista de la Tigheci erau o confirmare a primirii carnețelelor de vot, alături de ele, într-o rubrică special prevăzută în acest sens, urma să fie adăugat ce înseamnă această semnătură. Am verificat și în majoritatea cazurilor nu erau nici un fel de inscripții, semnăturile figurînd astfel ca pentru persoane ce au primit buletine de vot.

șocul cel mare a venit mai tîrziu, cînd, din curiozitate, am decis să comparăm semnăturile uneia și aceleași persoane din două liste – acestea se deosebesc radical și chiar pentru un nespecialist este clar că au semnat oameni diferiți. Deținem aceste probe, de altfel ca și probe la toate afirmațiile și concluziile făcute pînă acum în această investigație, și suntem gata să le punem la dispoziția tuturor doritorilor. Deci, concluzia în acest caz este: La Tigheci și Cuporani frauda a avut loc! Apropo, un detaliu interesant: primarul Ivan Para ne-a comunicat că a schimbat integral componența organului electoral din sat. De ce oare a făcut-o, dacă totul a fost bine, după cum pretinde el?

Cine a „furat” opțiunea bolnavilor mintal?    

Cu grave încălcări s-a desfășurat votarea în diferite instituții din Moldova, unde sunt tratați bolnavii psihic. Spre exemplu, pe lista electorală în baza căreia s-a efectuat votarea la școala specială din orașul Orhei am identificat peste 200 de bolnavi mintal, care nici nu au putut semna măcar precum că au primit buletinul de vot. Alte cîteva zeci de bolnavi au introdus în liste semnături convenționale – cruciulițe, zigzaguri etc.

O situație similară am depistat și la Internatul din Bădiceni, Soroca. Andrei Palamari, care în alegerile din 5 aprilie a fost observator din partea unui partid politic și a fost prezent la votare în această instituție, ne-a spus că numai a scrutin democratic nu mirosea acolo. „Dădacele intrau cu copiii în cabina de vot și am observat că ele votau în locul lor, punînd ștampila în dreptul Partidului Comuniștilor. Din cîte știu eu, directorul Internatului este cu comuniștii și dădacilor din timp li s-a spus să voteze cu acest partid”, a spus el. Observatorul susține că, la intervenția sa și a altor observatori, s-a ajuns la o soluție de compromis: să nu intre nimeni cu copiii bolnavi în cabina de vot, ei să vină pe rînd, să-și spună opțiunea, iar cineva să o introducă în buletin în locul lor. Observatorul afirmă că, chiar dacă nu se asigura secretul votării, aceasta a fost unica soluție posibilă, „pentru că mulți bolnavi nici nu înțelegeau cei cu ei, stricau buletinele, neaplicînd corect ștampila”. „Unii dintre ei nu știau nici o denumire de partid, intrau acolo și cînd erau întrebați cu cine vor să voteze, spuneau ceea ce li s-a spus din coridor: secera și ciocanul”, a menționat Andrei Palamari. Potrivit spuselor sale, astfel au votat peste o sută de bolnavi.                        

Votare fără acte de identitate și fără a avea drept de vot  

În timpul investigației, am depistat sute de cetățeni care au figurat în listele electorale fără nici un act de identitate, ceea ce contravine Codului Electoral. Spre exemplu, la secția nr. 10 din orașul Ungheni am depistat peste 70 de asemenea persoane. Printre aceștia se numără: Babiuc Maria, Poliscaia Maria, Ciobanu Silvia, Alcaz Tatiana, Melinte Aurelia, șișcanu Alexandru, Sîrbu Raisa etc. Multe dintre ele au primit chiar și buletin de vot și au votat.

Doamna Abrahamyan Heghush, născută la 11.05.1976, care nu este cetățeană a Republicii Moldova, dar care domiciliază în orășelul Durlești pe strada Cartușa, în genere a votat cu permisul de ședere pe teritoriul țării cu seria și numărul CR7801137. Ea nu avea drept de vot, dar, oricum, lucrătorii electorali i-au eliberat buletin.

La Glodeni, în listele electorale au fost incluse și au votat persoane care încă nu au împlinit vîrsta de 18 ani. Spre exemplu, la secția de votare nr. 4 din acest oraș astfel au votat Gavăză Andrieș și Gavăză Sergiu. Primul este născut în 1991, iar cel de-al doilea în 1993, iar în lista electorală au figurat cu numerele 801 și, respectiv, 804.

Procese verbale „dispărute”

În șirul stranietăților și devierilor de la regulile democratice se înscrie și dispariția mai multor procese verbale ale secțiilor de votare. Nicolae Raileanu susține că, spre exemplu, din 69 de secții de votare deschise la Hîncești, în nici o urnă de vot nu a fost depistat procesul verbal. „Acest proces verbal se întocmește și se pune în urna de vot, împreună cu buletinele de vot, după închiderea secției de votare. În baza lui se poate de verificat dacă coincide numărul de alegători care au primit buletine de vot cu numărul de buletine din urnă. La Hîncești, în nici una din urne acest proces verbal nu era. Acum eu pot pune întrebarea: dar oare nu au fost schimbate urnele de vot?”, întreabă el. Această întrebare nu este lipsită de sens. Or, opoziția a găsit printre materialele transmise la CEC din teritorii și liste ale alegătorilor ce datează cu alegerile din 6 martie 2005. O astfel de listă a venit de la secția de votare Nr. 17 și ne-a fost pusă la dispoziție și nouă.             

De ce nu au reacționat observatorii?

Reprezentantul unui partid ne-a mărturisit, sub protecția anonimatului, că mai mulți observatori au fost „cumpărați” de alți concurenți electorali. „Unora l-i s-a dat de la o mie pînă la o mie jumătate de lei și li s-a spus că acuș va veni o persoană să voteze, care, chipurile, a uitat documentele, dar tare vrea să-și exercite dreptul de a vota. Observatorii nu știau cine anume va veni. Și cînd veneau mai multe persoane de acest fel și votau, nu aveau ce face. Trebuiau să tacă, căci au luat banii. Vedeau că se dădeau cîte trei buletine, dar trebuiau să tacă. Alți observatori pur și simplu au fost îmbătați”, ne-a mărturisit sursa.

Proporțiile fraudei

Opoziția susține că au fost circa zece tipuri de fraude masive în alegeri. Potrivit lui Oleg Bodrug, reprezentantul Partidului Liberal, printre acestea se numără: necoincidența numărului de alegători care au primit buletinul de vot cu numărul de semnături pe listele electorale; votarea fără acte de identitate prevăzute de legislație; includerea în listele electorale a persoanelor decedate și votarea pentru ele; votarea pentru alte persoane; semnături identice pentru diferite persoane; multipla votare; votarea de către o persoană în baza mai multor acte de identitate; același act de identitate pentru mai multe persoane etc.           

La moment, este greu de estimat care au fost proporțiile fraudei și în ce măsură a fost afectat rezultatul alegerilor. Totuși, unele concluzii pot fi făcute. Nicolae Răileanu afirmă că AMN a verificat circa 27% din listele electorale și a găsit peste 6500 de fraude majore. „Pe cele minore nici nu le-am luat în calcul. Frauda din ce am verificat noi este de cam 15%”, afirmă el. Oleg Bodrug susține că PL a verificat cam 20% din listele electorale, iar 10-15% s-au dovedit a fi fraude. Datele PLDM sunt de aceeași natură.   

Reprezentantul Partidului Comuniștilor la CEC, Sergiu Sîrbu, ne-a declarat că formațiunea de guvernămînt a investigat mai multe cazuri despre „așa numitele fraude”. „Nici un caz în care se spune că ar fi votat de mai multe ori aceleași persoană sau că în locul celor decedați ar fi votat altcineva nu s-au adeverit”, a precizat Sîrbu.

De ce Curtea Constituțională a ignorat probele opoziției 

Opoziția a prezentat toate dovezile sale privind fraudarea alegerilor la Curtea Constituțională. Dar, contrar așteptărilor, instanța nici nu le-a examinat și, cu votul a cinci din cei șase judecători, a validat rezultatele alegerilor. Judecătorul Victor Pușcaș, care a avut o opinie separată, ne-a mărturisit în ce a constat ea.            

„Nu mi-am expus opinia asupra corectitudinii validării mandatelor de deputat. Am atras atenția asupra procedurilor pe care urma CC să le îndeplinească. S-a primit în așa fel că nu a fost examinată nici o contestație în care se vorbea despre fraudele electorale. Deși CC s-a expus în avizul său că ele nu au influențat rezultatele alegerilor. E greu să ne imaginăm că acele contestații care au venit la CC la ora 10 dimineața au fost examinate pînă la ora 14.00 - a fost o abordare absolut formală. Eu am expus opinia că trebuie cineva în Republica Moldova să dea răspuns la aceste întrebări. Poate trebuia să o facă CEC, instanțele judecătorești sau CC. Aceste trei instanțe sînt responsabile în stat pentru alegeri, deși fiecare își are funcțiile sale. Dar aceasta nu s-a făcut. De aceea, am avut o opinie separată”, a declarat el.

Judecătorul afirmă că „au fost semnale foarte serioase” privind corectitudinea alegerilor. „Eu am participat la validarea alegerilor din 2001 și 2005. Așa semnale serioase nu au mai fost. De aceea, ele trebuiau elucidate. Printre altele, CC avea dreptul să folosească în acest scop alte zece zile, deoarece CEC a prezentat un nou raport privind rezultatele alegerilor. Trebuiau verificate toate contestațiile”, a conchis Victor Pușcaș.

Președintele Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, a acceptat să discute cu noi la acest subiect delicat. El nici nu a ascuns că CC nu s-a uitat prin dovezile opoziției, dar a spus că acest lucru se explică ușor prin norma legală în vigoare. Potrivit spuselor sale, „ceea ce a prezentat opoziția la Curte este maculatură, dar nu probe”. Dumitru Pulbere a declarat că „nu ține de competența CC să meargă prin sate și să verifice listele alegătorilor”. El susține că opoziția trebuia să documenteze fiecare presupusă fraudă în timpul campaniei electorale, să se adreseze birourilor electorale, CEC, instanțelor de judecată, să fixeze încălcările în procesele verbale, să dispună de deciziile instanțelor abilitate pe marginea presupuselor fraude. „Dacă ar fi prezentat la noi aceste decizii, procese verbale etc., acestea deja ar fi fost probe și noi le-am fi examinat, dar așa hîrtiile pe care ni le-au adus nu pot fi considerate probe”, a declarat el.       

Au fost sau nu răsplătite de către guvernare anumite persoane pentru „contribuția” în alegeri?

În timpul investigației noastre am depistat și niște aspecte curioase și destul de interesante. Spre exemplu, ministrul dezvoltării informaționale, Pavel Buceațchi, imediat după alegeri a fost decorat de către președintele Vladimir Voronin cu medalia „Gloria muncii”. Neoficial, se vorbește că astfel ministrul ar fi fost „recompensat” pentru „contribuția” MDI în alegeri, deși motivul oficial, desigur, e altul.

Mark Tkaciuk, șeful staff-ului electoral al Partidului Comuniștilor, după alegeri a fost decorat cu „Ordinul de onoare”. 

Deputatul comunist Anatolie Zagorodnii, care este responsabil din partea PCRM de raionul Hîncești (unde am depistat mai multe fraude, despre care am scris mai sus), a fost ales președintele comisiei juridice pentru numiri și imunități a Parlamentului.

Potrivit datelor opoziției, mai mulți primari comuniști, membri ai CEC și judecătorii Curții Constituționale au primit cadou de la președintele Vladimir Voronin ceasuri elvețiene foarte scumpe (potrivit unor date, aceste valorează fiecare circa 3 mii de euro, iar alte informații arată că 400 euro). Dumitru Pulbere a confirmat că judecătorii CC au primit astfel de ceasuri de la șeful statului, dar s-a arătat indignat de faptul că se consideră că acestea ar fi o răsplată pentru că judecătorii CC au validat rezultatele alegerilor, neglijînd dovezile prezentate de opoziție.               

„Se încalcă orice normă de etică și morală! Da, într-adevăr am primit ceasuri. Dar acesta a fost un moment solemn, nu contează persoana concretă care se află în funcția de președinte, este totuși șeful statului, care se întîlnește, își ia rămas bun de la toate organele statale și, dacă face simbolic un cadou, un album, o carte, chiar și același ceas, ce noi trebuie să ne coborîm pînă la aceea ca să spunem că CC face careva favor unui partid politic? Noi ce suntem copii de la grădiniță? Oare acesta a fost motivul? Aceste acțiuni ale șefului statului au fost după validare. Ce cineva consideră că șeful statului ne-a spus: dacă voi nu validați, nu vă dau ceas? Este asta ceva serios?”, a declarat președintele CC.

Victor Pușcaș, judecător la Curtea Constituțională, ne-a mărturisit că, atunci cînd a fost  invitat la președintele Vladimir Voronin, „a simțit că e vorba de altceva” și nu s-a dus. „Peste un timp mi s-a adus un ceas la serviciu. Inițial nu înțelegeam care-i costul ceasului, căci conform legii judecătorul poate primi cadouri, suvenire dar nu mai mult decît un salariu minim. Dacă  se înmînează cadouri legate de serviciu mai scumpe decît este indicat în lege, atunci el este obligat să transmită aceste cadouri  administrației. Cînd am aflat că valoarea acestui cadou este de 400 euro, l-am prezentat administrației. Dar au refuzat să-l primească, deși judecătorul, cu atît mai mult cel constituțional, nu are dreptul să primească cadouri”, a menționat el.

Indiferent de declarațiile contradictorii ale opoziției, guvernării comuniste și ale reprezentanților diferitor structuri de stat, este clar că în alegerile din 5 aprilie au avut loc grave încălcări, care nu pot fi trecute cu vederea. Dacă nu vor fi elucidate și nu vor fi tratate ca atare, Moldova riscă să-și consolideze imaginea de stat în care democrația șchiopătează serios și în care se testează diverse tehnologii electorale „murdare”.

Această investigația a fost realizată cu suportul Asociației daneze pentru jurnalism de investigație 
P.S.: Doritorii de a prelua această investigație, sînt rugați să contacteze autorii, în cazul în care vor avea nevoie de fotografii.