Justiție

Procuratura Generală sfidează Constituţia şi CSJ

LiveNews.MD

Mai mult de trei ani, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN) se zbat să dovedească o fraudă de proporţie, admisă de chiar cei care sunt plătiţi din banii publici să fie garantul respectării legii în stat. Procuratura Generală (PG) se străduieşte din răsputeri să acopere funcţionarii care elaborează hotărâri de Guvern în interes de grup şi procurorii care s-au căpătuit ilegal cu pensii şi indemnizaţii, prejudiciind bugetul cu sute de mii de lei.   

Ilegalităţi acoperite

Din aprilie 2003, când am semnalat despre fraudele admise la pensionarea unui grup de procurori, am tot bombardat autorităţile cu demersuri prin care solicitam verificarea legalităţii acordării pensiilor şi indemnizaţiilor procurorilor, precum şi constituţionalităţii unei hotărâri de guvern. Pe această cale, au fost sesizaţi şeful statului, preşedintele Legislativului, Comisia juridică a Parlamentului, liderii fracţiunilor parlamentare, Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi şi organele de drept. Toţi au tratat cu superficialitate cererea noastră, iar unii, între care şi liderii fracţiunilor parlamentare, chiar au ignorat-o. Problema pensiilor procurorilor, după cum am constat, se dorea a fi trecută cu vederea. Pentru că din răspunsurile primite de la Preşedinţie şi Comisia juridică a Parlamentului am dedus că puterea este interesată să acopere ilegalităţile comise de Guvern în complicitate cu fosta conducere a PG. Deşi în acest caz sunt evidente faptele de corupţie, demnitarii şi organele de drept şi de control pe care i-am sesizat continuă să se ocupe de treburile lor, fără să le pese de milioanele delapidate din bugetul statului.

Corupţia în procuratură

La 28 ianuarie 2002, Guvernul, condus de premierul Tralev, aprobă o hotărâre prin care operează modificări la Regulamentul „Cu privire la modul de stabilire şi plată a pensiilor pentru vechime în muncă colaboratorilor organelor procuraturii” din 5 martie 1998, cu scopul lărgirii categoriei de procurori care au dreptul să se pensioneze la vârsta de 50 de ani. Dacă anterior, la vârsta de 50 de ani, se puteau pensiona doar procurorii cu un stagiu de minim 12,5 ani de lucru doar în organele procuraturii, apoi, după intrarea în vigoare a hotărârii în cauză, de acest drept au putut beneficia şi procurorii care au lucrat în „organele de conducere ale sindicatelor, controlului popular, organizaţiilor social-politice, în calitate de funcţionar public în aparatul Preşedintelui republicii, Parlamentului, Guvernului, de primar, pretor, avocat, anchetator”. Adică, proiectul documentului a fost elaborat în birourile PG, în interesul unui anumit grup de persoane, a foştilor   nomenclaturişti, pe care partidul aflat la putere dorea, pe această cale, să-i mulţumească pentru contribuţie la alegerile din 2001. Drept urmare, un şir de procurori cu un stagiu foarte mic în organele procuraturii, aduşi în structurile respective de doar câţiva ani, au obţinut nemeritat pensii  şi indemnizaţii de zeci de mii de lei. Pentru acestea, din bugetul statului, după cum am aflat, ar fi fost alocată o sumă de peste 4 mil.de lei. După cum vedem, cei plătiţi să lucreze în interesul poporului şi-au creat legi pentru a-şi asigura propriul confort. La elaborarea hotărârii în cauză s-a mizat pe faptul că documentul va fi în vigoare doar o perioadă scurtă, timp în care mai mulţi angajaţi ai procuraturii, cu trecut în fosta nomenclatură, aveau să ridice pensii şi indemnizaţii, iar după intrarea în vigoare a Legii privind procuratura, îşi va pierde valabilitatea. Şi, deci, nimeni n-o să verifice dacă pensiile şi indemnizaţiile au fost ridicate legal. Este bine gândit, nu avem ce spune. Numai că pierdanţii în această afacere am fost noi, contribuabilii, deoarece procurorii care au ridicat ilegal pensii şi indemnizaţii au sărăcit bugetul de stat cu câteva milioane de lei.

Guvernul complice  

Toate acestea s-au făcut cu acordul tacit al Guvernului şi al Parlamentului, care ştiau cu bună seamă că documentul este neconstituţional, deoarece stabilirea pensiilor şi a categoriilor de beneficiari se face doar prin lege organică. Paradoxul este că pe nimeni nu a pus în gardă faptul că pensiile se acordă printr-o hotărâre de Guvern. Mai mult, unii dintre procurorii care au ridicat indemnizaţii la pensionare, au rămas să lucreze în organele procuraturii, deşi, potrivit legii, de asemenea indemnizaţii pot beneficia doar cei care, la atingerea vârstei de pensionare, se concediază din organele procuraturii. Pe de altă parte, o altă categorie de procurori au fost siliţi să plece din procuratură imediat după pensionare. Unii din ei au tot umblat prin instanţe, revendicându-şi dreptul la indemnizaţia unică la pensionare. 

Bani delapidaţi – da, vinovaţi – ba      

Totuşi insistenţele reporterilor CIN nu au fost chiar zădarnice. Până la urmă PG a  recunoscut că la stabilirea pensiilor au fost admise abuzuri şi că „banii vor fi întorşi bugetului de stat” (!).  După ce am solicitat PG să examineze informaţiile din investigaţiile noastre în baza art. 274 din Codul de procedură penală, care prevede începerea urmăririi penale, conducerea acestei instituţii ne-a confirmat că o comisie specială a verificat „legalitatea achitării indemnizaţiilor unice de concediere a procurorilor” şi a stabilit că „din cauza aplicării eronate a prevederilor legii cu privire la statutul judecătorului, pe parcursul anului 2002, de către comisia specializată a PG au fost admise supraplăţi şi achitări neîntemeiate la compartimentul dat în sumă totală de 70738,04 lei”. Dar, deşi, după cum se afirmă în răspunsul parvenit de la PG, „au fost întreprinse măsuri privind restituirea sumelor băneşti achitate neîntemeiat”, nu a fost posibil de „a aprecia gradul de vinovăţie al fiecărui  membru al comisiei”, din care cauză „la 13.05.2004 a fost emisă o rezoluţie de a nu porni urmărirea penală”. După cum vedem, încălcări sunt, dar vinovaţi – nu.  

Peregrinări prin instanţe de judecată 

Cum este şi firesc să procedăm, odată ce am aflat că s-au comis fraude în gestionarea banilor publici, am insistat să aflăm dacă banii delapidaţi au fost returnaţi statului şi numele celor care au fost obligaţi să restituie indemnizaţiile la pensie însuşite neîntemeiat. De aici mai departe ne-am împotmolit în hăţişul justiţiei moldoveneşti. Toate solicitările noastre au fost ignorate de PG. De aceea am fost nevoiţi să chemăm PG în judecată. Procesul, început în 2004, a sfârşit abia de curând, după ce CSJ a dat câştig de cauză reporterilor de la Centrul de Investigaţii Jurnalitice, obligând PG să furnizeze informaţiile privind „procurorii care, în anii 2002-2003, au ridicat ilegal pensii şi indemnizaţii şi au fost obligaţi să restituie bugetului de stat banii însuşiţi neîntemeiat; suma restituită până în prezent şi natura măsurilor luate pentru restituirea supraplăţilor în mărime de 70,7 mii de lei achitate neîntemeiat procurorilor sub formă de pensii şi indemnizaţii; mărimea prejudiciului cauzat statului ca urmare a aplicării prevederilor unei hotărâri de Guvern neconstituţionale, lista membrilor comisiei pentru stabilirea pensiilor lucrătorilor procuraturii şi a comisiei care a efectuat controlul legalităţii achitării indemnizaţiilor unice de pensionare a procurorilor”.

Cine achită despăgubirile?

Anterior, Curtea de Apel Chişinău a satisfăcut cererea jurnaliştilor în două rânduri, la 7 iunie 2005, şi la 9 martie 2006, obligînd PG să oferfe informaţia solicitată, însă, de fiecare dată, PG a atacat cu recurs deciziile instanţei, prelungind astfel perigrinările prin procese de judecată. În acest răstimp au avut loc peste 20 şedinţe de judecată, la care au participat judecători, procurori, grefieri, toţi fiind plătiţi din banii publici. Acum, când PG a fost pusă definitiv la zid, ne întrebăm de ce noi, contribuabilii, trebuie să achităm salariile şi cheltuielile pentru desfăşurarea proceselor de judecată, de vreme ce procurorii, în loc să ne furnizeze informaţiile, procedură care nu costă nimic, au întins cu bună ştiinţă procesul de judecată. Atât Curtea de Apel Chişinău, cât şi CSJ, nu au considerat de cuviinţă să aplice penalităţi pecuniare PG pentru faptul că a îngrădit accesul jurnaliştilor la informaţia de interes public,  împiedicându-i să-şi îndeplinească meseria, că a încălcat Constituţia şi legile ţării, dar şi dreptul cetăţeanului la informare.         

Procuratura sfidează hotărârea CSJ 

Surprinzător, dar, înainte să obţinem hotărârea redactată a CSJ, PG s-a grăbit să execute  decizia instanţei. Răspunsul PG însă sfidează nu numai decizia CSJ, care este irevocabilă, dar şi Constituţia şi legile ţării. Cu excepţia listei membrilor comisiei pentru stabilirea pensiilor şi hotărârea Curţii de Conturi privind rezultatele controlului la PG, aceasta ne oferă „lista procurorilor care au beneficiat de stabilirea pensiei pentru vechime în muncă la care în salariu mediu s-a inclus şi ajutorul material; lista procurorilor care au beneficiat de stabilirea la pensie a unei majorări  pentru merite deosebite faţă de stat şi copia ordinului procurorului general despre constituirea comisiei pentru stabilirea pensiilor”, adică nici pe departe ceea ce se regăseşte în cererea de informaţie, pe care este obligată să o satisfacă. (Toate aceste documente, precum şi hotărârile instanţelor de judecată pot fi găsite pe site-ul CIN www.investigatii.md).

Curtea de Conturi scoate la iveală fraudele  

Fraudele comise de procurori la achitarea pensiilor şi indemnizaţiilor transpar şi din hotărârea   Curţii de Conturi nr.33 din 28 mai 2004 „Privind rezultatele reviziei financiare efectuate la PG pe perioada anilor 2002-2003”. Astfel, potrivit hotărârii „şi după adoptarea Legii cu privire la Procuratură nr.118-XV din 14.03.03 au fost stabilite şi achitate neîntemeiat pensii la 13 persoane (!) în sumă de 19 mii de lei, cu includerea în salariu mediu a ajutoarelor materiale”, iar la 26 de persoane le-au fost „stabilite şi achitate alocaţii nominale pentru merite deosebite faţă de stat, care au dus la achitarea neîntemeiată în anul 2003 a pensiilor în sumă de 51,7 mii de lei”. Este vorba de suma de 70,7 mii de lei despre care anterior ne-a comunicat PG. Şi, deşi Curtea de Conturi cere în hotărârea sa de la conducerea PG, între altele, să „asigure, în conformitate cu legislaţia în vigoare, recuperarea sumelor pensiilor achitate neîntemeiat la 13 persoane în mărime de 19 mii de lei şi a alocaţiilor nominale pentru merite deosebite faţă de stat, achitate neîntemeiat la 26 de persoane în mărime de 51,7 mii de lei”şi, în timp de o lună, să informeze despre rezultatele executării deciziei, PG nu numai că nu a executat decizia CC, dar şi acum, după ce şi CSJ a obligat-o să facă acelaşi lucru, continuă să sfideze cu bună ştiinţă legea. Şi atunci nu putem, să nu ne întrebăm ce fel de garanţi ai respectării legii în stat pot fi unii dintre actualii procurori sunt mai degrabă slujitori ai partidului decât ai Femidei?        

Nu este greu să constatăm că deschiderea din ultimul timp a conducerii Parlamentului şi Guvernului către transparenţă în activitatea instituţiilor de stat şi accesului cetăţenilor la informaţia de interes public este doar de faţadă. Atitudinea autorităţilor, faptele concrete ale acestora probează contrariul. Exerciţiul dreptului la informaţie în Republica Moldova a reliefat deja câteva categorii de informaţii pe care autorităţile refuză cu înverşunare să le facă cunoscute opiniei publice şi care alcătuiesc un soi de zone gri ale vieţii publice. Printre acestea se numără politica cadrelor, gestionarea banilor publici, mărimea salariilor şi, mai nou, sursele direcţionate pentru plata pensiilor  unor categorii de foşti funcţionari sau angajaţi ai organelor de drept.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii