Justiție

Rezerva de Stat la cheremul unei guvernări “de taină”

http://www.europarl.europa.eu/

În anul 2008 Guvernul Greceanâi a continuat practica pe larg aplicată încă de cabinetul Tarlev de a secretiza alocări de fonduri de la buget contrar normelor legale. Dintr-o dare de seamă a Ministerului Finanțelor aflăm că în 2008 au fost secretizate cel puțin 5 hotărâri ale Executivului prin care s-au alocat milioane din Fondul de rezervă al Guvernului. În 2007 au fost secretizate 5 hotărâri de acest fel. 
Când și cum au fost adoptate ele nu se știe, deoarece zilele cu care acestea sunt datate rareori sunt zile de miercuri – când, de regulă, au loc ședințe de Guvern.

Ne uităm mai întâi pe hotărârile secrete din 2007. Ministerului de Externe i-au fost alocate cu titlu “confidențial” 3 milioane 300 mii de lei. Pentru un alt scop, de asemenea, confidențial, MAE a mai primit 365 de mii de lei. Ministerul de Interne a primit din fondul de rezervă 115 mii de  lei, iar Agenția Rezerve Materiale a Guvernului – 68 de mii de lei. 
și dacă pentru diplomație sau poliție am putea admite că există chestiuni ce nu pot fi deconspirate, pentru Ministerul Educației e mai greu de presupus. Anume ME a primit în 2008 cu titlu secret aproape 1 milion de lei (932 de mii de lei) din Fondul de rezervă. Alte 2mln 106 mii de lei au fost date Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, 730 mii de lei – Ministerului Apărării, 600 de mii de lei – Ministerului de Interne și o sumă deocamdată neindicată în evidența Ministerului Finanțelor - Concernului “Apele Moldovei”.    

 Banii publici trecuți la secret de  stat

Așa cum Legea cu privire la secretul de stat stipulează că pot fi secretizate doar hotărîrile ce se referă la securitatea statului, Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat, prin scrisori oficiale, primului ministru Zinaida Greceanîi și ministrului finanțelor, Mariana Durleșteanu, copiile hotarîrilor respective de Guvern și să ne spună pentru ce s-au folosit sursele respective și de ce au fost secretizate hotărîrile respective. Scrisorile primite nu conțin răspuns la această întrebare. Ministerul de Finanțe susține că “hotărîrile respective au caracter secret și copiile nu pot fi prezentate”.Mariana Durlișteanu doar ne-a asigurat că “mijloacele alocate au fost îndreptate la măsuri și acțiuni ce țin de interesul statului și a cetățenilor lui”. Rspunsul de la Aparatul Guvernului, care a parvenit cu întârziere e și mai plin de sen. Șeful Aparatului Guvernului, Mihail Popo,  susține că “toate actele la care faceți referire au fost date publicității în Monitorul Oficial al Republica Moldova, cu excepția acelor acte, care, conform articolului 3 al Legii privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, au fost comunicate numai instituțiilor interesate, motiv pentru care nu poate fi satisfăcută solicitarea privind prezentarea copiilor actelor respective” (!). În cazul dat este vorba de bani publici alocați unor instituții publice și cetățeanul este în drept să știe cum și pentru ce s-au cheltuit sumele respective. Ministerul Educației, solicitat să ne ofere hotorârea de Guvern prin care a fost alocata suma de aproape un milion de lei si sa ne explice pentru ce a fost utilizați acesti bani, nici nu a benevoit să ne răspundă.    


Ministerul Finanțelor șterge urmele     

Trebuie să spunem că am făcut aceste demersuri către Ministerul Finanțelor și guvern în luna februarie, când aveam în față o dare de seamă despre Fondul de Rezervă pentru primele 9 luni ale lui 2008, găsită pe saitul MF în luna ianuarie. După ce am făcut solicitările, descoperim, în luna martie, pe sait, o nouă dare de seamă, pe întreg anul 2008, dar din care lipsesc hotărârile secrete, deconspirarea cărora o solicitasem (!). În lipsa unei explicații oficiale, concluzionăm că Ministerul Finanțelor face o dublă secretizare: ascunde de public și faptul că asemenea hotărâri în general există. Ce interes ar avea, dacă secretizarea a fost legală?

Milioane secretizate - la constructii si educatie 

Legea cu privire la procesul bugetar prevede că banii din Fondul de Rezervă al Guvernului se alocă atunci când apar cheltuieli urgente, care nu au fost prevăzute la planificarea bugetului pe anul respectiv. Legea cu privire la secretul de stat spune că pot fi secretizate informații ce țin de securitatea statului. L-am întrebat pe juristul Eugen Râbca, expert în legislație de media, cât de justificată poate fi secretizarea alocărilor de fonduri din Rezerva Guvernului? “Presupun că și din domeniul învățământului pot fi secretizate anumite informații ce țin de securitatea statului, spune Eugen Râbca, dar e un lucru mult mai complicat, deoarece legea în vigoare interzice secretizarea informației privind starea reală de lucruri din domeniul învățământului, ecologiei, sănătății, agriculturii, comerțului și a ordinii de drept. Este cazul să presupun că anumite cheltuieli ce țin de instruirea persoanelor pentru Serviciul de Informații și Securitate ar putea fi secretizate, dar cred că nu ar fi vorba de o sumă de 1 milion de lei. Din păcate practica din RM a atestat cazuri în care secretizarea s-a făcut nelegal." Cât privește Ministerul Construcțiilor, juristul a presupus că edificarea unor obiecte ce țin de securitatea statului ar putea fi declarate secret de stat, dar de ce urgent și din rezerva de stat? 
"Când este vorba de sume mari ce se alocă în regim de urgență din Fondul de Rezervă al Guvernului oricine își poate pune întrebarea dacă aceste cheltuieli sunt cu adevărat justificate și dacă se utilizează cu adevărat în scopurile în care este vorba de secretul de stat. E în discuție aici o problemă ce ține de corupția care mai este răspândită în RM", este de părere Eugen Râbca.

Ce șanse ar fi ca aceste hotărâri să ajungă totuși la public?

Legea acum în vigoare prevede că unele informații pot fi secretizate pe un termen de 10 ani, iar cele trecute la “strict secret” – de 25 de ani. Desecretizarea se face la inițiativa instituțiilor publice, sau prin instanță, care însă, chiar dacă dă câștig de cauză părții ce a solicitat deconspirarea, nu poate decât să ceară instituției respective să facă publică informația. În acest punct jocul poate reîncepe.

De ce Vladimir Voronin și Zinaida Greceanâi călătoresc pe banii Fondului de rezervă al Guvernului?

O altă chestiune ce ridică semne de întrebare atunci când analizăm cine a primit bani din Fondul de rezervă este de ce plecările peste hotare ale președintelui Voronin și ale premierului Zinaida Greceanâi au fost achitate din acest fond, destinat cheltuielilor de urgență? Apropo, pentru inundațiile din 2008 din FR practic nu au fost alocați bani. Dacă există agenți economici care pot fi “scurși de bani”, iar premierul să înmâneze în numele lor chei de carton locatarilor, de ce să se “umble” la FR? Revenind la plecările președintelui și premirului, Ministerul Finanțelor ne răspunde că “aceasta a fost efectuată ca urmare a faptului că în bugetul Aparatului președintelui și Aparatului Guvernului mijloace în acest scop nu au fost aprobate”. “Se face abuz de Fondul de Rezervă”, ne-a spus un fost diplomat moldovean, pentru că atunci când se planifică bugetul, faptul că un președinte sau un prim ministru va avea plecări peste hotare se cunoaște, firește, și de regulă, bani pentru deplasări sunt prevăzuți în bugetele instituțiilor. Ar fi fost de înțeles dacă plecările de la sfârșitul anului ar fi fost achitate din rezerva de stat, cînd am putea crede că banii prevăzuți în acest scop s-au epuizat. Voronin însă și Greceanâi iau bani pentru deplasări din acest fond chiar de la începutul anului. 
Pe lista din 2007 descoperim că “Orășelul copilăriei” al Taisiei Voronin, sotia șefului statului, a primit (în 2007) 2 mln 700 de mii de lei pentru “acoperirea cheltuielilor în scopul susținerii activității de prestare a serviciilor copiilor orfani și celor din familii defavorizate”.  În 2008, Parlamentul a aprobat un proiect de lege privind scutirea de taxe a unui șir de centre sociale ce vor fi construite de către Asociația Obștească „Concordia.Proiecte Sociale”, prin care o favoriza direct pe soția președintelui Taisia Voronin.     

Localitățile conduse de comuniști favorizate la împărțirea banilor din Fodul de Rezerva

Cât privește localitățile care au primit subvenții în bani din Fondul de Rezervă al Guvernului, majoritatea sunt conduse de primari comuniști. Asta în condițiile în care și la împărțirea bugetului de stat raioanele cu mai mulți comunști au primit subvenții mai mari. La întrebarea pe ce criterii au fost selectate aceste localități Ministerul Finanțelor răspunde :”în baza adresărilor acestora, ținând cont de situația financiară a autorităților respective, importanța și stringența măsurilor solicitate pentru finanțare”.  
Inspectorii Curții de Conturi notează aproape în fiecare an în rapoartele  referitoare la utilizarea finanțelor publice că Fondul de Rezervă nu este folosit conform destinației – din el a fost finanțată “Caravela Culturii” și alte acțiuni “neurgente”. În raportul pe 2007 Curtea de Coonturi a remarcat din nou că “unele acțiuni finanțate în sumă de circa 2,5 mln de lei din FR nu corespund destinației acestuia”.  

Viorica Zaharia în colaborare cu 
Centrul de Investigații Jurnalistice 
www.investigatii.md 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii