Justiție

Un primar condamnat penal continuă să conducă satul

Primarul satului Păpăuţi, raionul Rezina, a fost condamnat de instanţa de judecată la amendă şi privat de dreptul de a ocupa funcţii de conducere în administraţia publică pe un termen de 5 ani pentru abuz în serviciu, infracţiune prevăzută de art. 327 (al. 1) al Codului Penal. Deşi decizia instanţei a intrat în vigoare încă în luna mai curent, primarul Leonid Bălan, refuză să execute hotârărea judecăţii şi continuă nestingherit să gestioneze treburile publice. Executorul judiciar nicidecum nu reuşeşte să pună în aplicare hotărârea instanţei, iar autorităţile administraţiei centrale dau din umeri: legislaţia nu prevede modalităţi de revocare a primarilor aflaţi în astfel de situaţii, cu toate că, la moment, în Moldova, sunt mai multe cazuri de acest fel.

Afaceri cu cisterne 

Procesul de judecată în care a fost condamnat primarul Leonid Bălan a afost generat de un  litigiu mai vechi între asociaţii CAP „Hlinaia” din satul Păpăuţi. În  procesul de privatizare a averii CAP „Hlinaia” din s. Păpăuţi interesele celor 163 de coasociaţi le-a reprezentat preşedintele cooperativei Leonid Balan. Peste puţin timp gospodăria s-a destrămat, ţăranii încercând să-şi lucreze singuri terenurile sau arendându-le altor lideri. Retrăgându-se din cooperativă, oamenii au încercat să-şi ia, alături de terenuri, şi cotele valorice de avere, dar s-a dovedit că o parte din aceasta nu mai este, iar altă parte, într-un mod misterios, a nimerit pe mâini străine. Scandalul cel mare a izbucnit  în mai 2004 când, ziua în amiaza mare, din gospodăria au fost demontate şi luate opt cisterne pentru combustibil, de diferite capacităţi, care intrau în patrimoniul prevăzut pentru comercializare în scopul acoperirii datoriilor salariale ale foştilor angajaţi ai CAP „Hlinaia”. Oamenii imediat au alergat la Leonid Balan după bani, dar acesta le-a declarat că cisternele au fost furate, ştie cine-s făptaşii şi că deja a depus o cerere la poliţie ca hoţii să fie traşi la răspundere. În cadrul anchetei pe acest caz L.Balan a mai concretizat că  după ce s-a adresat la poliţie, lucrătorii de la SRL „LPCV” Rezina, director Anatolie Cucerenco, care au demontat şi luat cisternele, au venit la dânsul, i-au propus 9400 lei pentru bunurile furate, (în cooperativă ele fusese estimate la 2125 lei), dar dânsul le-a declarat că nu va retrage demersul de la poliţie.

Potrivit lui Anatol Cucerenco lucrurile s-au întâmplat altfel. Leonid Balan de mai multe ori i+a propus să cumpere cele opt cisterne şi în cele din urmă s.au înţeles la preţul de 800 dolari. După ce i-a dat lui L.Balan 800 de ruble pmr (100 dolari) avans, A.Cucerenco a trimis oamenii săi, cu camioane şi macara, să ridice cisternele. A două zi însă L.Balan i-a telefonat şi i-a spus să aducă cisternele înapoi, deoarece au apărut probleme. Apoi i-a telefonat comisarul de poliţie şi i-a spus despre cererea depusă de Balan. În aceeaşi zi au venit mai mulţi oameni din Păpăuţi şi l-au rugat să nu-i dea banii pentru cisterne lui Balan, că acestea le aparţin, de fapt, lor. Ulterior în sat a fost convocată o adunare, unde în prezenţa martorilor A.Cucerenco le-a dat oamenilor 800 de dolari, după cum convenise cu L.Balan. Din câte am înţeles eu, Balan nu avea de când să împartă banii pentru cisterne cu oamenii din sat, a mai menţionat în cadrul anchetei A.Cucerenco. A.Cuzuioc, A.Gorodcov, M.Pascari, angajaţi ai SRL „LPCV”, au confirmat întocmai mărturiile lui A.Cucerenco, mai precizând că, potrivit înţelegerii dintre L.Balan şi A.Cucerenco, în ziua demontării şi ridicării cisternelor, teritoriul brigăzii de tractoare trebuia să fie absolut pustiu, cum s-a şi întâmplat. Cisternele au fost ridicate ziua, în mod deschis, conform înţelegerii dintre cei doi conducători, dar nu furate, au afirmat angajaţii.

Păpăuţeanul Andrei Covali afirma la judecată că a aflat despre demontarea cisternelor de la paznicul brigăzii de tractoare V.Şumilă, care fisese preîntâmpinat despre aceasta de L.Balan. În timp ce macaraua încărca cisternele, l-am văzut prin apropiere pe primarul Balan care s-a oprit nu departe de brigadă, un timp a urmărit cum merg lucrurile, apoi a plecat. I-am propus consilierul local M. Mihalaş să ridice problema la şedinţa consiliului, unde Balan a spus că nu ştie nimic şi că dânsul s-a adresat la poliţie să caute cine le-a furat. Aproximativ peste o săptămână au venit în sat doi oameni din Rezina şi au împărţit oamenilor 800 dolari, din care mi-a revenit şi mie 600 de lei, a spus martorul Covali, concretizând că în opinia lui preţul real al cisternelor era mult mai mare decât cel trecut în actele gospodăriei. Paznicul brigăzii de tractoare V.Şumilă în ziua de pomină fusese plecat la Râbniţa, în locul lui l-a serviciu rămânând soţia, care, după câteva ore, a plecat acasă. Ulterior, la judecată Maria Şumilă spunea că spre seară, când a revenit la brigadă, cisternele nu mai erau. Iar V.Şumilă adăuga că, aflându-se în drum spre casă, a întâlnit maşinile cu cisterne şi seara l-a contactat pe L.Balan, dar acela i-a răspuns scurt: „eu ştiu unde-s cisternele”.

Analizând toate probele şi depoziţiile martorilor pe cazul dat, instanţa de fond a ajuns la concluzia că, folosind situaţia de serviciu în interes personal, Leonid Balan a săvârşit o infracţiune culpabilă de pedeapsă conform art. 327, al.1 al CP al RM. Curtea de Apel a admis, dar din alte motive, apelul înaintat de Leonid Balan şi, rejudecând cauza cu înstrăinarea cisternelor, a confirmat sentinţa emisă de judecătoria Rezina.

Privatizare cu năbădăi

Deşi au trecut circa opt ani de la privatizare, mai mulţi păpăuţeni nici până astăzi nu ştiu cu certitudine ce li s-a cuvenit din patrimoniul CAP”Hlinaia”, fiind de părerea că o mare parte din averea gospodăriei a fost înstrăinată frauduos de liderul de atunci al acesteia L.Balan, tot el şi preşedintele comisiei de privatizare. Ţăranii susţin că  în acea perioadă nimeni nu i-a informat despre principiile de privatizarea a patrimoniului gospodăriei agricole, cum decurge procesul privatizării, nu le-a explicat drepturile coproprietarilor etc.

Ulterior, verificând plângerile păpăuţenilor, organele de control au stabilit că, la concursurile de distribuire a patrimoniului CAP”Hilnaia” cota valorică a 163 de cotaşi, interesele cărora le reprezenta L.Balan, n-au fost luate la evidenţă contabilă şi pe acestea şi n-au fost încheiate contracte de arendă cu proprietarii. Astfel s-au creat condiţii favorabile pentru înstrăinarea frauduoasă a cotelor valorice. În actul reviziei activităţii economico-financiare tematice a CAP”Hlinaia” în perioada 2000-2006 se menţionează în această ordine de idei că „Leonid Balan, fără acordul coproprietarilor, unipersonal a atribuit bunurile agricole în natură deţinătorilor de cote părţi valorice”. Astfel, mulţi păpăuţeni s-au pomenit în situaţia că au rămas, de fapt, fără cote valorice.

Andrei Gârlea, liderul GŢ”Gârlea Andrei P.” ne-a spus în această ordine de idei: Suprafaţa de pământ pe care gospodăria noastră o arendează de la ţăranii din Păpăuţi a ajuns la circa 400 de hectare. Oamenii îmi dase pământul, dar nu şi mijloacele tehnice, încăperile necesare pentru o organizare normală a procesului de producţie. Începând cu a.2003 oamenii au început a cere ca fostul lider L.Balan să le elibereze şi cotele valorice. Dar acesta, sub diferite pretexte, îi trata cu refuz. La o adunare a cotaşilor din septembrie 2004 a fost formată o comisie care urma să primească de la L.Balan cotele valorice ale 313 foşti coasociaţi ai CAP „Hlinaia”. Mai întâi L.Balan, care era deja primar al satului, a cerut  să i se prezinte contractele de arendă  cu noii lideri. Dar când aceste i-au fost aduse, dânsul i-a dat indicaţie secretarului primăriei să nu le înregistreze. Mai multe documente legate de repartizarea averii fostei cooperative au fost falsificate. Certificatele de proprietate eliberate pe numele păpăuţenilor S.Vudvud, S.Bulgag. I Jolobceastâi ş.a. au fost perfectate peste … trei ani după încheierea procesului de privatizare şi semnate nu de reprezentanţii Agenţiei de Privatizare, cum prevedea Legea, ci de preşedintele raionului Rezina V.Ciorici, a menţionat A. Gârlea, precizând că deţine mai multe probe care demonstrează abuzurile săvârşite de L.Balan şi că acesta până acum nu a fost tras la răspundere pentru că este susţinut masiv de conducerea raionului şi alte persoane suspuse.

Fiecare interpretează lege cum îi convine

La începutul lunii august 2008 Oficiul de Executare Rezina a primit spre executare decizia Curţii de Apel, inclusiv pentru a iniţia procedura de revocarea a lui Leonid Balan din funcţia de primar. Făcând trimitere la decizia instanţei şi bazându-se pe art.5 al.4 al Legii privind statutul alesului local. şi art.28 al.2 al Legii privind administraţia publică locală, şeful Oficiului, Aurel Corcescu s-a adresat în judecătoria Rezina cu un demers în care solicita instanţa să devalideze mandatul de primar al s. Păpăuţi eliberat pe numele lui Leonid Balan.

Examinând cererea Oficiului de Executare, judecata a scos-o de pe rol pe motiv că a fost depusă de o persoană neîmputernicită, explicând totodată solicitantului, că procedura de revocare a primarului, conform Legii privind alesului local „se iniţiază de către Direcţia teritorială control administrativ a Ministerului Administraţiei Publice Locale (Art.8, al.3 al Legii privind statutul alesului local).

Atunci A. Corcescu adresează un demers oficial Ministerului Administraţiei Publice Locale, precizând că Direcţia teritorială Orhei a lăsat fără răspuns scrisoarea Oficiului de Executare la această temă. Viceministrul Sergiu Tatarov nominalizează în răspunsul său cazurile în care primarul trebuie să fie revocat din funcţie şi precizează că structurile Ministerului APL iniţiază procedurile de revocare a aleşilor locali numai în două cazuri (!?): cele prevăzute de art.28, alin.2 lit.b) (încălcare a Constituţiei, a altor legi ori a intereselor colectivităţii locale, precum şi participare la acţiunile unor organe anticonstituţionale, fapt confirmat prin hotărâre judecătorească definitivă) a Legii privind administraţia publică locală şi de art.5, alin.(4) lit.a) (incompatibilitate a funcţiei) a Legii privind alesul local. Viceministrul mai precizează că „judecătoria Rezina a interpretat eronat normele legii referitor la iniţierea revocării primarului”.

Solicitată să ne spună cum ar putea fi soluţionată problema de la Păpăuţi Corina Borzin, colaborator la Direcţia juridică şi relaţii cu publicul a Comisie Electorale Centrale a remarcat că în republică mai există asemenea cazuri, dar legislaţia nu prevede un mecanism concret de revocare forţată a mandatului alesului local în cazul că acesta nu-l depune de bună voie. Ne-am adresat la Parlament cu această problemă, dar încă nu am primit un răspuns, a precizat C.Borzin.

Şi dacă judecata nu este în drept să revendice mandatul primarului condamnat, structurile Ministerului APL şi Departamentului de Executare a deciziilor judecătoreşti – de asemenea, cine trebuie să facă acest lucru? Şi apoi, cine a decis că Ministerul APl iniţiază procedurile de revocare a aleşilor locali numai în două cazuri din cele stipulate în legislaţie? Cine atunci trebuie să îndeplinească celelalte prevederi?

Câţiva jurişti cu care am discutat asupra cazului dat au fost de părerea că revocarea primarului de Păpăuţi ţine de competenţa Ministerul APL, ori este vorba despre o infracţiune pedepsită conform normelor legale, dar şi pentru „încălcarea intereselor colectivităţii locale”. Pur şi simplu la noi fiecare interpretează legile aşa cum îi convine, mai ales când vine vorba de persoane cu pile în structurile Puterii.

Între timp L.Balan continuă, în calitate de primar, să gestioneze treburile satului Păpăuţi, inclusiv finanţele publice, emite şi semnează acte. Deşi judecata l-a privat de aceste drepturi …

Tudor Iaşcenco

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Jurnaliştii împotriva corupţiei”, implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul Programului Consolidarea Capacităţilor de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului şi administrat de USAID în cadrul Programului Preliminar pe Ţară (PPŢ) pentru Moldova, componenta II. Programul CCMSCM este implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic din partea IREX.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii