Mediu

Criza demografică vs educație de calitate

http://www.publika.md/

Numărul elevilor din Moldova a scăzut cu un sfert în ultimii 5 ani și din această cauză au fost închise 69 de școli. Desființarea școlilor mici va continua și în următorii ani, în cadrul unui proces de optimizare, promovat de Ministerul Educației. În prezent Moldova alocă 9% din PIB pentru educație, mai mult decât în țări ca SUA sau Canada.

Dacă în anul de învățamânt 2005-2006 în 1.558 de școli din republică învățau 519.027 de elevi, în anul de învățământ 2010-2011 în 1.489 de școli învață 396.488 de elevi, mai putin cu122.539 de elevi.

O școală cu 54 de elevi

Gheorghe VatamanuÎn școala din satul Ochiul Roș din Anenii Noi învață 54 de elevi, deși clădirea este prevăzută pentru un număr de zece ori mai mare. „În scurt timp școala va avea clase de doar 2-3 elevi, de aceea vom fi nevoiți să facem clase comune cu un singur profesor, lucru nedorit, dar și greu de realizat din cauza programului școlar care este diferit în funcție de clasă. În acest caz sunt indicate școlile de circumscripție. În raion avem 6 școli medii care urmează să fie închise din cauza numărului mic de copii”, spune Gheorghe Vataman, șeful Direcției Tineret și Sport din Anenii Noi.

Numărul elevilor din Anenii Noi scade în fiecare an cu aproximativ 600 de copii, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Dacă acest ritm se va menține, în 15 ani școlile din acest raion riscă să rămână fără niciun copil.

100.000 lei pentru reparații în 2010

școala din satul Ochiul Roș este cea mai impunătoare construcție din localitate, construită încă în timpul URSS din blocuri de piatră și cu ferestre mari. Are două nivele și mai multe săli de clasă, însă nu toate sunt pline de elevi.
Deși anul trecut școala a primit 100.000 de lei pentru reparația acoperișului și a două săli de clasă, instituția mai are nevoie de bani pentru reparații. Nu există apă curentă și grup sanitar în interiorul clădirii, iar sălile de clasă sunt încălzite de sobe de chirpici. Chiar și așa, elevii stau la lecții îmbrăcați, iar pe holuri căldura, și așa puțină, nu ajunge deloc.

Primarul satului Ochiul Roș, Anatol Scorța, spune că dintr-un grant de 20.000$, primăria a reușit să instaleze o conductă de apă până la școală și să se construiască 3,6 km de drum. Pentru a instala chiuvete și a construi un grup sanitar în interiorul școlii este din nou nevoie de bani. Copiii sunt nevoiți să folosescă veceul din curte, unde nu au posibilitate să-și spele mâinile.

Mai sunt tineri profesori care revin în sat

Serghei Iachimovici învață în ultimul an la universitatea pedagogică, dar deja muncește profesor la școala din sat. Serghei predă geografia și istoria, dar mai face suplimentar cu elevii antrenamente de fotbal. Totul pentru un salariu de 1500 lei. „Îmi place să lucrez cu copiii, deși elementar nu am o hartă potrivită pentru a preda istoria și geografia. Uneori desenez pe tablă harta ca să pot explica elevilor. Am cerut să mi se cumpere câteva hărți ca să pot lucra, dar mis-a răspuns că nu sunt bani”, povestește tânărul profesor.

Cheltuim mai mult pentru un elev din școli mici

Dacă acum cinci ani într-o școală din Moldova studiau în medie 333 de elevi, astăzi această cifră constituie 266 de elevi, iar numărul școlilor mici, cu mai puțin de 100 de copii, a crescut semnificativ.

„Indiferent dacă într-o clasă învață 5 sau 20 de elevi, pentru întreținerea clasei, energia termică și electrică se alocă aceiași bani. Astfel, pentru un copil dintr-o școală mică se cheltuie de două, trei sau chiar de patru ori mai mult decât pentru un elev dintr-o școală mare”, spune Victoria Catanoi, coordonator financiar în cadul proiectului Ministerului Educației de reformare a sistemului educațional.

Potrivit statisticilor, Republica Moldova alocă 9% din PIB pentru educație, mai mult decât în SUA sau Canada. Cu toate acestea, nu ne putem lăuda cu un sistem educațional comparabil cu cele din statele dezvoltate.

În satul Recea, Rîșcani funcționează una dintre primele școli de circumscripție

veceul scoliiÎn cadrul primei runde, experimentale, de optimizare a școlilor, în raionul Rîșcani a fost creată o școală de circumscripție. Din 2009, 62 de copii din satele Bulhac, Slobozia-Recea, Sverdiac, Aluniș, Cepăria și șumna merg la școala din satul Recea. După reformare, instituția s-a ales cu mai mulți copii și cu un buget mai mare. Unul dintre copiii care fac naveta în fiecare zi până la școala din Recea, Vadim Foroșevschi, a înregistrat și performanțe. El a ocupat locul I la olimpiada raională de infromatică pentru elevii claselor a VIII-a.

„Bugetul pentru un copil este de 5021 de lei pe an și este suficient pentru a le asigura transportul copiilor care vin din alte localități. Cheltuim 10.000 de lei lunar pentru transport. Cu toate acestea, am reușit și să economisim, astfel că am cumpărat mobilier și un boiler pentru a avea apă caldă pe timp de iarnă”, spune Jana Roman, directoarea liceului din Recea.

Soluția: școlile de circumscripție?

De când Ministerul Educației a anunțat începutul reformei, profesorii din școlile mici stau cu frică. „Am doi copii, soțul muncește cu ziua pe unde găsește de lucru. Banii pe care îi câștig sunt singura noastră sursă sigură de venit. Dacă rămân fără loc de muncă nu îmi imaginez cum ne vom descurca”, spune profesoara de limbă română din satul Ochiul Roș, Elmira Gațmaniuc. Nici directoarea școlii, Maia Blajenco, nu este mai liniștită. „Dacă se va închide școala, satul va pierde nu doar un loc de muncă pentru o parte dintre locuitorii, dar și singurul centru educațional și cultural din localitate”, spune ea.

De cealaltă parte, profesorii din instituțiile închise în favorea unei școli de circumscripție, afirmă că panica este neîntemeiată. Deși la Râșcani au fost închise trei școli mici, niciun profesor nu a rămas fără loc de muncă, iar clădirile școlilor închise au fost transformate în centre culturale pentru a nu permite degradrea lor. 
„În școala din Bulhac, Ludmila Sulea preda 3-4 discipline, deși este profesoară de matematică. Acum ea predă doar matematică la noi, în Recea. În aceste școli lucrau prin cumul mulți profesori de la noi, de aceea când au fost închise nimeni nu a rămas fără un loc de muncă”, explică Larisa Fediuc, director adjunct al liceului din Recea.

Sindicatul: Să fie păstrate cel puțin școlile primare

Președintele Sindicatului angajaților din învățământ, Dumitru Ivanov, nu este împotriva reformei, însă spune că va insista să nu fie inchise clasele primare. De asemenea, deși recunoaște că reforma implică și concedieri, liderul sindical afirmă că se va pronunța împotriva reducerilor masive. „Cei mai afectați vor fi probabil cei 22% de pensionari din rândul cadrelor didactice, care vor rămâne doar cu venitul din pensie. Cu toate acestea, trebuie să înțelegem un lucru, interesul copilului trebuie să fie mai presus de toate. Altă soluție nici noi nu vedem”, spune Dumitru Ivanov.

Banii urmează elevul”

În anul de învățământ 2011-2012 Ministerul Educației planifică să creeze școli de circumscripție în alte 9 raioane - Cantemir, Leova, Taraclia, ștefan-Vodă, Nisporeni, Călărași, Criuleni, Glodeni și Sângereni. De la anul viitor, în aceste școli va fi aplicată o nouă formă de finanțare, numită convențional „Banii urmează elevul”.

„Noua formă de finanțare s-a dovedit a fi mult mai eficientă, mai întâi pe hârtie apoi și în practică, în școlile de circumscripție din Căușeni și Rîșcani. Acesta înseamnă că banii alocați pentru fiecare elev sunt repartizați școlii în care copilul învață. Prin urmare, o școală cu mai mulți elevi, va avea și un buget mai mare. Se fac și unele economii, care pot fi folosite pentru eficientizarea procesului educațional”, precizează Victoria Catanoi, coordonator financiar în cadrul proiectului Ministerului Educației de reformare a sistemului educațional.

Profesorii au temerea că abandonul școlar va lua proporții

Dina RotaruTotuși, mulți dintre profesori spun că în localitățile unde vor fi desființate școlile mici abandonul școlar ar putea lua proporții. „Mulți copii din familiile afectate de sărăcie, cele dezorganizate sau copiii lăsați în grija rudelor pur și simplu nu vor merge la școală, spune Dina Rotaru, profesoară în gimnaziul din satul Bălășești, raionul Sângerei. Profesoara, care a avut ore și în satul vecin Sloveanca, unde școala urmează a fi reorganizată, spune că deseori copii vin cu ciubotele rupte sau îmbracati mai sărăcuț, iar când va trebui să meargă la o școală din altă localitate, acestor copii le va fi rușine să se duca așa și atunci ei vor renunța. Dina Rotaru consideră că orice reformă trebuie implementată ținând cont de necesitățile și specificul fiecărei localități. „De multe ori reformele sunt importate și nu întotdeauna se analizează minuțios fiecare aspect, felul cum pot reacționa oamenii de la noi, copii, în special, si, deaceea, nu prea avem refome în sistemul educațional despre care putem spune că au fost reușite”, susține Dina Rotaru. „și în cazul acestei reforme este necesar să se țină cont în special de interesele copiilor, trebuie să existe mecanisme de monitorizare, astfel încât să nu facem copiii să sufere și nici să se facă economii pe seama copiiior”, este de părere profesoara din satul Bălășești, Sângerei, Dina Rotaru.  

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii