Mediu

Eroii uitați

observator.tv
  • Pe timp de pace, în cei 18 ani de la razboiul de de la Nistru, au plecat în lumea celor drepți peste 3500 de veterani, de zece ori mai mulți decât au murit în conflictul militar din 1992. De cele mai multe ori cauza morții este sănătatea șubrezită, agravată de rănile din timpul războiului și  afecțiunile psihice generate de sindromul post război, care, netratate, s-au acutizat cu timpul, dar și necazurile vieții sa izolarea socială. Eroii uitați se sting în singurătate sau în preajma celor mai apropiați.
  • Peste 3500 de veterani ai războiului de la Nistru au murit pe timp de pace  
  • Statul nu are programe de reabilitare post-război

Anual se sting din viață în jur de 30-40 de veterani, cu vârsta cuprinsă între 40 și 55 de ani, spune Eduard Maican, președintele Uniunii  Naționale a Veteranilor Războiului pentru Independență (UNVRI), precizând că numărul acesta este în creștere și depășește deja 15 la sută din contingentul celor care au luptat la Nistru. Potrivit lui, majoritatea participanților la război, deși sunt încă apți de muncă, au grave probleme de sănătate, care necesită a fi remediate, însă autoritățile nu au un program de reabilitare post-război, așa cum există în statele care s-au confruntat cu conflicte armate. „Lipsește un centru specializat în reabilitarea veteranilor de razboi, care i-ar aduce la normalitate în viață. Mai mult de jumătate dintre veterani nu a urmat niciodată tratament de reabilitare, deși legislația prevede că fiecare dintre cei care au luptat, odată la trei ani, beneficiază de tratament gratuit”, spune Maican. “Dacă e să luăm ritmul de acordare a biletelor de tratament balnear, apoi unui veteran îi vine rândul să meargă la un sanatoriu odată la 20 de ani, după legea care este astăzi”, precizează președintele UNVRI. 

Familiile celor decedați pe timp de pace  nu au dreptul la facilități 

În raionul Căușeni, satele căruia se învecinează cu zona unde, în 1992, s-au dat lupte grele, la război au participat 3860 de persoane, dintre care 54 - au murit, iar 21 - au fost grav rănite. De la război încoace au decedat peste 300 de veterani, ne spune Victor Bodeanu, președintele organizației teritoriale Căușeni a veteranilor războiului de la Nistru. „Sunt  veterani care au trecut de câteva ori reabilitarea, însă alții nu au urmat tratament niciodată. Cauza decesului pentru mulți survine în urma rănilor, dar și a multor altor probleme cu care se confrutnă  – lipsa unui loc de muncă, a condițiilor inadecvate de trai și altele”, spune Bodeanu. Potrivit lui, familiile veteranilor decedați pe timp de pace nu au nici un sprijin de la stat. „Am încercat cu greu să obținem în anii trecuți măcar câte o sută de lei din Fondul local de susținere a populației pentru familiile celor decedați pe timp de pace, spune Bodeanu, anul acesta însă nu li s-a acordat nimic”.

și la Orhei, în ultimii ani,  au decedat peste 50 din cei 800 de veterani, potrivit președintelui organizației teritoriale a veteranilor, Andrei Calcea. Până în prezent doar vreo 20 de veterani din satele raionului au urmat tratament sanatorial de reabilitare.

La Cocieri, pe timp de pace, au murit 130 de luptători

La Cocieri, localitate aflată în partea stângă a Nistrului, în timpul conflictului, a luptat împotriva separatiștilor aproape fiecare locuitor: de la copii până la bătrâni. Un grup a avut în sarcină să lichideze unitatea militară din apropierea satului. Nici unul din cei care trebuiau să ia cu asalt unitatea nu au fost informați că acolo sunt depozitate substanțe chimice și radioactive. Prețul acelui atac a fost mare. Unii au plătit cu viața, alții, la câțiva ani de la conflict, s-au ales cu grave probleme de sănătate. Până în prezent, peste 130 de participanți la lupte din Cocieri au murit. Majoritatea celor care au rămas în viață au leucemie, dar nu pot beneficia de nici una din facilitățile oferite de stat pentru veteranii războiului, deoarece nu au putut obține legitimație de participant la lupte, care le-ar garanta aceste drepturi. 

S-a stins din viață în așteptarea căruciorului

Anatol Cobâlaș din Florești a trecut prin două războaie: cel din Afganistan și cel de la Nistru. În luptele de la Coșnița a fost grav rănit, rămânând paralizat de ambele picioare, la doar 31 de ani. Fiica sa avea 12 ani, iar băiatul doar doi anișori. Din presă a tot aflat că i s-a dat ba un cărucior, ba un compiuter, dar n-a primit nimic. S-a stins din viață în 2000, la 39 de ani, fără să mai apuce să-și vadă copii puși pe picioarele lor. Soția sa Lida ne-a povestit că după moartea lui Anatol, statul nu a mai ajutat cu nimic familia sa. I s-a spus că nu mai are dreptul la facilități, pentru că soțul ei a murit după război. Faptul că moartea i-a fost cauzată de rănile din timpul războiului, pentru autorități, nu contează.

Morții nu mai au drepturi

Maria Lupașco cu feciorulFilip Lupașco a căzut în luptele de la Coșnița și a fost decorat post-mortem cu Ordinul „ștefan cel Mare”. Feciorul său mai mare avea atunci doi anișori, iar cel mic  – doar șase luni. Soția lui Filip spune că autoritățile își amintesc de ei doar atunci când sunt comemorați  eroii războiului de la Nistru, în rest, când au nevoie de ajutor – nimeni nu-i ia în seamă. Când a solicitat  indemnizația de 500 de lei de care beneficiază  cavalerii Ordinului ștefan cel Mare, i s-a spus că doar cei care trăiesc au dreptul la indemnizație, nu și cei care au murit. «Numai eu știu cum mi-am crescut feciorii  și prin ce am trecut după moartea soțului. Cu indemnizația foarte mică pe care o primim de la stat nu ne descurcăm. Tot timpul suntem în datorii. Facilitățile la serviciile comunale sunt mizere. Dacă în primii ani, dupa 92, aveam scutire în proporție de 50 la sută la serviciile comunale, acum, practic, la apă avem înlesniri 2 lei, la gaze în jur de 6-7 lei”,  spune Maria Lupașco. Împreună cu cei 2 feciori, care au crescut deja mari, locuiesc într-un bloc din Chișinău, la ultimul etaj, unde tavanul e în permanență mucegăit. A încercat să obțină de la Primăria Chișinău un lot de pământ pentru construcția unei case, apoi a solicitat un credit preferențial, conform unei hotărâri de guvern, dar, deși legea îi garantează aceste drepturi, așa și nu a mai obținut nimic. “Cu prima ocazie aș pleca din țară numai de rușine… . Mi s-a spus în față de multe ori că s-a uitat tot, conducerea se schimbă  și  banii hotărăsc totul”, spune cu lacrimi în ochi Maria Lupașco. În orașul Chișinău, o stradă poartă numele lui Filip Lupașco ... 

Veteran dus la cerșit

Valeriu IovuValeriu Iovu, din Bardar, Ialoveni, în 1992, când a fost mobilizat la război, avea 27 de ani. În luptele de la Coșnița, un obuz i-a răpit un picior. După război, nu și-a mai putut împlini visul de a-și ridica casă, pentru că nu a mai avut puteri și resurse. Pensia de invalid pe care o primea nu-i ajungea nici pentru medicamente.  Năpădit de griji și nevoi, a acceptat  propunerea unor țigani care, timp de trei ani, l-au dus să cerșească la Moscova, Sankt-Peterburg și în câteva orașe din Polonia. I-au promis bani mulți, dar s-a reîntors acasă doar cu sănătatea șubrezită. La scurt timp medicii i-au extirpat ambii rinichi. Câțiva ani la rând, în fiecare săptămână, a făcut naveta la Chișinău pentru dializă. Cheltuielile pe care le suporta pentru tratament și transport depășeau pensia de 600 de lei pe  pe care o primea de la stat. La ultima noastră întâlnire ne spunea cu tângă că ar vrea tare să-și ajute cele două fete, să le ridice o casă. Se resemnase cu atitidinea batjocoritoare a autorităților și nu mai încerca să solicte ajutor. Cu ajutorul oragnizației teritoriale a veteranilor războiului de la Nistru a reușit  să obțină creditul preferenția pentru reconstrucția casei. Acum doi ani, Valeriu Iovu a trecut în lumea celor drepți, fără să reușească să vadă casa pentru fiicele sale ridicată. 

Ilie Babuș din Răzeni, Ialoveni, care și-a pierdut în luptele de la Nistru ambele picioare, a trecut în lumea celor drepți fără să obțină creditul preferenția pentru construcția unei case. După moartea sa, familia a pierdut dreptul la un credit preferențial.

„Du-te la cei care ti-au trimis la război”

Mulți dintre veterani, afectați de boli, sărăcie și deznădejde, ajunși la disperare nu au mai avut puteri să trăiască. «Numai în ultimii zece ani, 20 de veteran ai acelui război și-au  pus capăt zilelor. 
Este o situație alarmantă», spune Eduard Maican. “E clar că nu de viață bună își iau zilele. Unii nu-și pot găsi de lucru. Pe alții îi leapădă familia. Cei mulți sunt ignorați de societate. Omul a apărat țara și acum se treuește să n-are nevoie nimeni de el». Cutremurător în acest sens este cazul lui unui vetarean din Căușeni, care a trecut prin două războaie: cel din Afganistan și cel de la Nistru. Cavaler al ordinului „ștefan cel Mare”, tată a doi copii și bărbat respectat în localitate, mult timp nu și-a găsit un loc stabil de muncă. Funcționarii la care se adresa îl trimeteau de la unul la altul. În una din zile un șef de la raion i-a aruncat obraznic în față: „Du-te și cere de lucru la cei care te-au trimis la război”.  Peste câteva zile a fost găsit mort. Un alt caz tragic este al unui veteran, cavaler al Ordinului „ștefan cel Mare”, care, fiind invalid, a fost dus de către traficanți la Moscova și impus să cerșească. Umilit și batjocorit, când s-a reîntors acasă, el și-a luat zilele, ne povestește Eduard Maican.

Nu pot obține legitmație de luptător 

Pavel Rotaru, președintele organizației teritoriale Ialoveni a UNVRI spune că familile veteranilor care s-au stins pe timp de pace nu mai au dreptul la indemnizații și compensarea anumitor cheltuieli, dar și facilitățile de care dispun veteranii care sunt în viață și locuiesc la sate sunt mizere de tot: 29 de lei în fiecare lună pentru lemne și cărbune și apă și altele care nici pe departe nu acoperă cheltuielile reale. „Noi, care am luptat pentru pământul nostru, suntem discriminați în raport cu veteranii altor războaie. De exemplu, mărimea scutirile la plata anumitor servicii de care beneficiem noi este în proporție de doar 25 la sută în raport cu ce primesc veteranii războiului din Avganistan”, spune Pavel Rotaru. Totuși, el este îngăduitor cu noua conducere a țării și speră că aceasta va  ajuta veteranii războiului de la Nistru. „Este clar că pentru 33 mii de veterani câți sunt acuma statul trebuie să aloce lunar o sumă foarte mare de bani și atunci când nu este de unde, e greu să acoperi toate necesitățile”. El, ca și mulți alți veterani, au solicitat Guvernului revizuirea sistemului de acordare a legitimațiilor de participant la lupte, astfel încât să dețină legimații, și, respectiv, să beneficieze de facilități, doar cei care au luptat pe câmpul de luptă. „Sunt foarte mulți care n-au luptat, dar au legitimații. Ei, având apartamente, au mai beneficiat de credite, însă cei care cu adevărta au luptat, nu au putut obține credite și se descurcă foarte greu”, spune Rotaru. Potrivit lui, numai în raionul Ialoveni, 116 participanți la luptele de la Nistru, până în prezent nu pot obține legitimațiile de luptător. 

Constituția Republicii Moldova prevede, în art. 47, dreptul fiecărui cetățean la un trai decent: 
1. Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare. 
2.Cetățenii au dreptul la asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrînețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor

În acest an, 2010, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția cu privire la drepturile invalizilor, la care a aderat în 2007. Prin acest act autoritățile și-au asumat angajamentul sa protejeze și să asigure respectarea tuturor drepturilor invalizilor și să le asigure condiții adecvate de trai. De asemenea, Constituția țării prevede dreptul fiecărui cetățean la un trai decent.

Persoanele care care consideră că drepturile lor la asistență socială și medicală le sunt lezate pot apela la următoarele instituții: 
Ministerul Muncii și Protecției Sociale — 26 93 01
Uniunea Națională a Veteranilor Războiului pentru Independență - 210035, 069119777 
Centrul de Asistenta Juridica pentru Persoane cu Disabilitati — 28 70 90
Centrul pentru Drepturile Omului – 23 48 00

Alocații sociale pentru cei cu nevoi speciale

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Valentina Buliga, susține că nu  există programe speciale pentru veteranii războiului de la Nistru și pentru familiile acestora, dar că se studiază situația fiecărei familii în parte, iar asistența va fi acordată în funcție de necesitățile și problemele pe care le are fiecare persoană.  “Avem un șir de acțiuni de asistență socială în cadrul cărora vor fi susținuți și veteranii războiului de la Nistru și familiile celor decedați, dacă aceștia se vor încadra în spectrul de  servicii și asistență socială. Chiar la 2 martie  din Fondul republican de susținere a populației au fost alocate  indemnizații  de 500 de lei pentru  427 de familii. Pentru viitor sunt câteva inițiative legislative de protecție socială în care se vor încadra și veteranii războiului. Ei merita toată stima și atenția noastră, dar trebuie să nu fugim de la  protecție socială centrată pe beneficiar, direcționată către cei care merită această protecție.”,a declarat Valentina Buliga.

Investigatia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliștii pentru drepturile omului”, desfășurată cu susținerea Ambasadei SUA în Moldova. 

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii