Toate sondajele de opinie efectuate în R.Moldova în ultimii ani plasează, de fiecare dată, medicii în fruntea celor mai corupţi. Şi nu întâmplător. În sistemul ocrotirii sănătăţii din republică corupţia înfloreşte nestingherit. Organele de drept îi prind în flagrant numai pe cei cu ocaua mică care obligă pacienţii sau rudele acestora să le dea câteva sute de lei. Marii rechini din domeniu, însă, care te lasă să mori de durere dacă nu le ungi buzunarul cu sute sau chiar mii de euro, sunt lăsaţi în pace.

 

Prost plătiţi, dar cu averi mari

 

Faptul că medicii sunt bugetarii aproape cei mai prost plătiţi din R.Moldova este un lucru ştiut. Unii părăsesc sistemul din această cauză şi umplu lumea pentru a câştiga bani mai mulţi. Alţii nu pot de bine şi aici. Trăiesc în nişte castele la care omul simplu nici nu visează şi se plimbă cu automobile luxoase care, cu siguranţă, n-au putut fi cumpărate din salariul de medic. Trebuie să menţionăm că o parte din vină aparţine şi pacienţilor care dau mită medicilor din proprie iniţiativă sau acceptă s-o facă atunci când sunt impuşi. Dacă nu au banii solicitaţi, aceştia nu ezită să vândă porcii sau vitele de pe lângă casă, numai ca „totul să fie bine”.

 

Bani şi produse alimentare

 

Cazurile investigate de noi, dar şi sondajele de opinie, scot la iveală faptul că cei mai corupţi medici sunt în instituţiile medicale republicane cum ar fi Centrul Mamei şi Copilului, Spitalul Clinic Republican, Institutul Oncologic, Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, Spitalul de Urgenţă din Chişinău etc. Cei mai „ieftini” medici, se pare, sunt în UTA Găgăuzia care se mulţumesc şi cu produse alimentare, dacă pacientul nu are bani. Odată cu introducerea sistemului de asigurări obligatorii de sănătate, oamenii mai trebuie să dea mită şi pentru îndreptarea pe care o scrie medicul de familie la una din instituţiile prestigioase din domeniu.

 

 Pacienţii vorbesc în anonimat

Atunci când nu sunt obligaţi să-şi dea numele, pacienţii care au dat mită medicilor nu se tem să spună cât, cui şi în ce condiţii a dat bani ca să se lecuiască. Vom prezenta în continuare cazuri în care medicii au cerut mită, fără a da numele pacienţilor, rudelor acestora sau medicilor. Asta pentru că unii pacienţi depind de medicii cărora le-au plătit ilegal, pentru că boala lor prevede consultaţii regulate, iar lucrătorii medicali nu au fost prinşi în flagrant şi nu ai cum să demonstrezi că au luat mită.

500 de lei pentru anestezie

La Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie din Chişinău aproape că nu există pacient care să nu dea mită. Deşi vin cu îndreptări ale medicilor de familie şi dispun de poliţă medicală, ceea ce presupune că toate serviciile medicale sunt asigurate din fondul asigurărilor medicale, lucrătorii medicali de acolo nu renunţă la tradiţia de a lua bani de la oricine şi pentru orice. În toamna anului trecut, o doamnă urma să fie operată la picior. Medicul anestezist s-a apropiat de femeie şi i-a spus că pentru a-i pune o injecţie înainte de operaţie „ca să nu simtă durerea” trebuie să-i dea 500 de lei. Pacienta nu avea bani la ea şi i-a spus că, mai spre seară, trebuie să-i vină fiul cu banii şi se rezolvă. Medicul a stat în acea zi la lucru până la nouă seara, adică peste program, numai să aştepte fiul femeii ca să-i dea banii.

200 de dolari pentru operaţie

O altă femeie de la ţară avea probleme mari la genunchi, astfel încât abia de se putea mişca. Urma şi ea să fie operată. Au aflat medicii că fiica acesteia tocmai se întorsese din Italia şi imediat i-au pus taxă – 200 dolari pentru operaţie. Femeia era pensionară, iar pensionarii sunt asiguraţi medical din bugetul de stat. Până nu le-a dat banii, nu a fost aşezată pe masa de operaţie.   

Bani grei pentru intervenţii chirurgicale

O doamnă din Chişinău afirmă că, acum doi ani, a plătit unui medic de la Spitalul de Urgenţă din capitală 5.500 de lei pentru o intervenţie chirurgicală la braţ. Dacă nu plătea aceşti bani, risca să rămână infirmă pe viaţă. Un bărbat domiciliat în capitală confirmă şi el faptul că medicii din R.Moldova sunt corupţi până în măduva oaselor. „În 2003, am plătit mită în valoare de 200 de dolari unui chirurg de la Spitalul Republican pentru o operaţie la plămâni”.

Medicii din Găgăuzia – cei mai „ieftini”

O altă doamnă de la Ungheni susţine că soţul ei avea nevoie urgent de o intervenţie chirurgicală. „Până nu am vândut porcul şi nu am dat bani la medic, nu i-au făcut nimic”. Unei tinere din Călăraşi, medicii nu i-au făcut operaţie până rudele acesteia nu i-au fericit pe aceştia cu bani. Buzunarele medicilor s-au umplut cu echivalentul costului unei vaci pe care părinţii fetei a trebuit s-o vândă. În UTA Găgăuzia s-ar părea că medicii sunt mai „ieftini”. Aceştia se mulţumesc şi cu unele produse alimentare pe care le creşte ţăranul pe lângă casă. Cel puţin aşa susţine un pacient care s-a operat în autonomia găgăuză.         

Umiliţi de medici

În acest an, o mămică a plătit pentru o operaţie la naştere, efectuată la Centrul Mamei şi Copilului din Chişinău, 150 de euro, plus câte 200 de lei pentru anestezist şi moaşă. „Am născut la Centrul Mamei şi Copilului. Medicul mi-a cerut bani. Am dat pensia părinţilor şi economiile pe care le-am strâns să cumpăr ceva pentru copil. I-am dat banii, dar i-am spus cât de greu i-am strâns şi medicul mi-a aruncat înapoi 50 de lei, zicându-mi că-mi întoarce să am de drum. Cât cinism şi câtă jignire...”, mărturiseşte o doamnă de la nordul republicii.

De râsul curcilor...

Medicii recurg şi la multe variante ridicole pentru a estorca bani de la pacienţi. De exemplu, un medic de la maternitatea din Călăraşi a reţinut buletinul de identitate al unei femei care născuse şi-i venise vremea să meargă acasă. Asta pentru ca să se asigure că femeia o să-i dea banii ceruţi pentru asistenţă la naştere. O persoană din Ungheni povesteşte că un vecin de-al ei s-a dus la spital să-i scoată ghipsul de la picior. Medicul i-a spus să vină a doua zi, că în acel moment se grăbea la o operaţie. Cum a văzut banii pe care i-a scos pacientul, operaţia a aşteptat, iar bărbatului i-a scos ghipsul. O altă femeie din Ungheni povesteşte că mama ei e pensionară şi a stat în spital. Până nu-i plătea surorii medicale pentru a-i face injecţii, aceasta nici nu se apuca. Spunea că nu găseşte vena. Cum îi dădea bani, cum o găsea imediat.

Medicii vând medicamente

Şi practica medicilor care vând medicamente este cunoscută. „Am avut o simplă alergie. Medicul mi-a propus un medicament cu 100 de lei, zicându-mi că nu se găseşte în farmacii. L-am crezut şi am cumpărat medicamentul. Apoi, m-am dus prin farmacii. Am constatat cu stupoare că acest medicament costă în farmacii între 15 şi 20 de lei”, spune o locuitoare a capitalei. Totodată, ca să obţii o foaie de boală în municipiul Chişinău sunt suficienţi 100 de lei şi o cutie de bomboane.

Cazuri tragice

„Medicul i-a cerut 2.000 de lei pentru o intervenţie chirurgicală. Nu avea de unde să-i dea şi l-a lăsat aşa până a murit”, afirmă o rudă apropiată al unui bărbat din centrul republicii. Şi o femeie a murit la naştere numai pentru faptul că medicii aşteptau ca soţul acesteia să aducă bani şi nu-i ofereau îngrijirea necesară. O persoană a decedat pentru că n-a fost operat în timp util la apendicită. Medicul a preferat să opereze mai întâi un pacient cu bani. „Sora mea suferea de cancer. Deşi ştiau că nu mai are şanse să trăiască, medicii ne-au cerut 600 de lei pentru medicamente „bune”. În aceeaşi zi, sora a decedat”, ne-a spus plină de durere o femeie. Un alt caz ni l-a relatat o rudă apropiată a unei femei care trebuia să nască. Aceasta a pierdut copilul din cauză că n-a plătit medicilor să-i facă operaţie prin cezariană în timp util.     

19 medici prinşi în flagrant

 

Cazurile relatate de noi sunt o picătură în mare în comparaţie cu ce se întâmplă zilnic în spitalele noastre. Cu toate acestea, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice (CCCEC) a prins în flagrant, în prima jumătate a acestui an, numai 19 lucrători medicali care au estorcat mită de la pacienţi sau rudele acestora. Poliţiştii au putut organiza flagrantul numai după ce au fost sesizaţi de persoane concrete. Din păcate, acestea sunt foarte puţine, fiindcă majoritatea preferă să dea bani medicilor, unii chiar împrumutând sume mari de bani, numai ca să scape de durere. Potrivit lui Eugen Viţu, şeful secţiei relaţii externe, protocol şi mass-media din cadrul CCCEC, de obicei, suma mitei descoperite variază între 300 de lei şi 500 de euro. Cel mai răsunător caz descoperit de CCCEC a fost cel al lui Sergiu Mâţu, şef adjunct al Centrului de Medicină Preventivă al municipiului Chişinău (CMPC).

 

Şi la sanepid e corupţie

 

Acesta a estorcat şi a primit mită în sumă de 90.000 de lei de la un agent economic pentru a nu împiedica transferul mijloacelor financiare din bugetul public naţional pe contul firmei, ce urma să execute lucrări de reparaţie în incinta clădirii CMPC. Deşi acesta se află în închisoare, judecata nu s-a pronunţat încă pe marginea acestui caz, deşi a trecut mai bine de jumătate de an de la prinderea lui Mâţu în flagrant. Şi Vasile Ţurcan, medic-şef al Centrului Medicină Preventivă al municipiului Bălţi, este cercetat penal după ce a fost reţinut în flagrant în timp ce primea mită în valoare de 15.000 de lei de la un om de afaceri pentru a perfecta şi elibera autorizaţia sanitară de funcţionare. Investigaţiile CCCEC au scos la iveală faptul că Ţurcan ar fi primit mită încă în şase cazuri de acest fel. 

 

Chirurgii – cei mai corupţi

 

Rezultatele unui sondaj făcut public, recent, de Transparency International Moldova arată că aproape 60 la sută din respondenţi consideră că în instituţiile de ocrotire a sănătăţii din R.Moldova se recurge la plăţi neoficiale întotdeauna, foarte des şi adesea. Cele mai corupte instituţii sunt, în opinia participanţilor la sondaj, spitalele, policlinicile, urgenţa/ambulanţa şi consiliile de atribuire a gradelor de invaliditate. Sondajul mai scoate la iveală faptul că cei mai corupţi medici sunt chirurgii, medicii de familie şi ginecologii. Pe parcursul a 12 luni în sistemul sănătăţii au fost acordate plăţi neoficiale în valoare de 153 mln. lei ($11,5 mln.), arată sondajul.

 

Ministerul nu sancţionează medicii corupţi  

 

Directorul executiv al TI, Lilia Carasciuc, a declarat, cu ocazia lansării sondajului, că fenomenul corupţiei în ocrotirea sănătăţii capătă proporţii internaţionale, subliniind că există multe dovezi ale fraudelor şi corupţiei – de la furturi şi estorcări mici până la abuzuri şi deturnări masive de fonduri bazate pe recompense angajatilor în diferite ţări ale lumii. În acelaşi timp, Ghenadie Ţurcanu, şef de direcţie din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale nu a putut da vreun exemplu de sancţionare a unui cadru medical pentru luare de mită, deşi la minister exista o “linie verde” şi o ladă specială, unde fiecare cetătean poate relata cazuri de corupţie în sistemul medical.

Raportul Global asupra corupţiei 2006, lansat de Transpareny International, atrage atenţia guvernelor ţărilor lumii asupra proporţiilor foarte mari pe care le-a căpătat corupţia în domeniul industriei farmaceutice şi a ocrotirii sănătăţii.