Sănătate

EPIGONI AI UNUI POPOR DEPORTAT
Victimele regimului comunist, reabilitate doar pe hârtie

www.ziaristionline.ro

 

Membrii Asociatiei DeportatilorDe aproape 20 de ani, statul Republica Moldova este nesincer în raport cu cei care au fost condamnați și deportați pe nedrept de către puterea sovietică. Or, nici până astăzi nu există o instituție la Chișinău care să spună cu exactitate câte persoane au avut de suferit de pe urma regimului totalitar comunist și câte au fost reabilitate. Mai mult, experții atrag atenția că, în ultimi ani, dosarele din arhivele păstrate la Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Afacerilor Interne, în baza cărora au fost „judecați” mii de basarabeni, dispar sau se subțiază.

Prin Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, adoptată în 1992, parlamentul a condamnat aceste crime „săvârșite de organele de stat administrative, judiciare și extrajudiciare în perioada regimului totalitar, cu încălcarea gravă a normelor de drept și morale”. Același document stabilea că reabilitarea se efectuează de către MAI, Procuratura Generală și instanțele judecătorești, primele două fiind obligate să examineze toate dosarele, inclusiv asupra cărora nu au fost depuse cereri de reabilitare. În ceea ce privește repunerea în drepturi, situația este mult mai confuză. Legea prevede că „persoanele supuse represiunilor și ulterior reabilitate sunt reintegrate în drepturile politice, sociale și civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice”. Or, după 18 ani de la adoptarea legii este greu de spus în ce măsură guvernul a asigurat această prevedere, inclusiv în ceea ce privește restituirea averilor naționalizate.

Mai multe valuri de deportări

Între 1930 și 1951 au existat mai multe valuri de deportări, pe diferite categorii: în 1930 au fost deportații 1.832 de „culaci” din RASSM; în noaptea din 12 spre 13 iunie 1941 – 19.109 persoane (4.862 familii) din rândurile „elementelor social-periculoase” din RSSM; în 1945 au fost deportați 1.207 (529 familii) de „nemți”; în perioada 1946-1949 au fost deportați cei care au făcut serviciul militar în armata germană, „vlasovții”, polițiștii, jandarmii și „alți complici ai regimului antisovietic”, în total 2.482 de persoane (dosarele acestora se păstrează la locul deportării, în regiunea Irkutsk); în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 au fost încărcate în trenuri 12.167 de familii de „culaci, moșieri, negustori și sectanți activi”; la 1 aprilie 1951 au fost deportați 2.617 de „sectanți” (723 familii) din raioanele de nord ale RM (iehoviști, baptiști etc.). Potrivit calculelor noastre, au fost deportați, în total mai mult de 74 mii de oameni. Iurie Burcă, vicepreședintele Comisiei pentru reabilitarea victimelor represiunilor politice din cadrul MAI, susține că, conform legii, instituția este responsabilă doar de reabilitarea a 12.167 de familii, adică de valul numit „Iug-Sud”, din 1949, și că aproximativ 98% dintre cei deportați au primit deja certificate de reabilitare. Potrivit profesorului universitar Ion șișcanu, ar fi vorba de peste 40 mii de persoane.

SIS-ul se face că nu știe

Copii basarabeni deportatiDacă MAI se ocupă numai de deportările din 1949, unde sunt celelalte dosare și cine reabilitează persoanele care figurează în ele? De asemenea, cine reabilitează persoanele condamnate politic de NKVD, KGB, procuratură și organele extrajudiciare („dvoici”, „troici”, „troici speciale”, „consfătuiri speciale” etc.), tribunalele militare și instanțele judecătorești la împușcare sau deportate între valurile la care face referire MAI?

Potrivit unui comunicat recent emis de SIS, în depozitele speciale de aici se află la păstrare 23.485 de dosare ale persoanelor condamnate politic. În alt context, SIS afirmă că au fost reabilitate 28.984 de persoane din 23.242 de dosare aflate în depozitul special pe care îl administrează. Totodată, ar fi rămas de examinat 736 de dosare în care nu se știe câte persoane figurează. Dacă însumăm ultimele cifre de la SIS, obținem 23.978 sau cu aproape 550 de dosare mai mult decât declara recent instituția. Prin urmare, numărul dosarelor și al persoanelor care așteaptă să fie reabilitate este cu mult mai mare.

Potrivit lui Mihai Tașcă, secretarul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar, cele peste 23 de mii de dosare la care face referire SIS aparținând persoanelor supuse represiunilor politice, se referă la cei care au fost judecați, în mare parte de tribunalele militare, nu și de organele extrajudiciare. Istoricul mai spune că o parte din aceste dosare, câteva mii, se află la MAI, iar alta la SIS.

Procesul de reabilitare continuă și astăzi

Din 1989 și până în prezent, Procuratura Generală a reabilitat 54.839 persoane, declarându-le victime ale regimului comunist. Doar în ultimii cinci ani, instituția a examinat 2865 cereri de reabilitare și a întocmit 2880 de certificate în privința a 4550 de persoane. În cele 54 de mii de reabilitați sunt incluși și 4.808 de basarabeni care și-au făcut dreptate la Curtea Supremă de Justiție, după ce procurorii le-au dat cerere de refuz. Chiar dacă legea mai spune că MAI și Procuratura examinează cauzele de reabilitate „la cerere sau din oficiu”, instituțiile statului nu s-au grăbit să scoată de pe polițe toate cazurile de condamnări ilegale.

Din 2005 până în prezent, la refuzurile procurorilor, Curtea Supremă de Justiție a reabilitat 532 de persoane „condamnate ilegal de organele judiciare pentru comiterea infracțiunilor contrarevoluționare”. Dintre acestea: 251 au fost condamnate „pentru agitație și propagandă antisovietică”, 131 „pentru trădare de patrie”, 30 „pentru spionaj”; 58 „pentru stabilirea relațiilor în scopuri contrarevoluționare cu un stat străin sau cu reprezentanții lui”; 17 „pentru neachitarea impozitelor și neîndeplinirea planului de predare a pâinii la stat”; 25 „pentru acțiuni împotriva clasei muncitorești și mișcării revoluționare în cadrul exercitării unei funcții secrete în timpul orânduirii țariste sau guvernelor contrarevoluționare din perioada războiului civil” etc.

Persoanele deportate de regimul totalitar în perioada sovietică au dreptul la reabilitare, restabilirea proprietăților confiscate și la obținerea prejudiciului moral pentru suferințele cauzate. Persoanele deportate sau persecutate politic în perioada regimului totalitar au dreptul de acces la propiile dosare din arhivele Securității, MAI, Procuraturii Generale etc. 
Organizații care acordă asistență juridică persoanelor deportate: 
Centrul pentru reabilitarea victimelor torturii “Memoria”: 794933; Asociația persoanelor deportate; Asociația “Promolex” 449626, 450024; Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului 222618, 227344, 227598   

În afară de cei condamnați politic, din noiembrie 1994 Procuratura Generală a fost abilitată să reabiliteze copiii persoanelor condamnate sau deportate, indiferent dacă s-au născut aici sau în locul de detenție și indiferent că au fost deportați împreună cu părinții sau nu. Din această categorie, în ultimii cinci ani au fost reabilitate aproape 500 de persoane.

În 1995-1996, SIS a distrus peste 500 de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice

Basarabence in Siberia 1950Mihai Tașcă declară că SIS, prin două procese-verbale, nr. A/326 din 05.07.1995 și A/305 din 17.06.1996, a distrus peste 500 de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice. Actualmente, la cererea vreunei rude a persoanelor care a figurat în dosarul distrus de a vedea materialele în baza cărora au fost împușcate sau duse în Siberia, SIS răspunde că nu există informații. „Păstrarea în continuare a acestor dosare într-o instituție militarizată, cum este SIS, fără o evidență strictă, un control din partea societății civile, acces liber la ele, este riscantă. Nimeni nu poate garanta că nu vor mai apărea asemenea distrugeri de dosare precum cele din 1995 și 1996”, menționează istoricul.

Legea din 1992 mai spune că cele două instituții abilitate cu reabilitarea sunt obligate să publice periodic în mass-media listele persoanelor reabilitate, cu indicarea principalelor date biografice, a acuzațiilor pentru care au fost supuse represiunilor și a temeiului reabilitării. Lucru care nu s-a întâmplat niciodată în cei 18 ani. Totodată, Legea mai prevede că cei care au participat la anchetarea persoanelor supuse represiunilor politice, precum și lucrătorii organelor administrative sovietice și de partid care intenționat au falsificat materialele din respectivele dosare poartă răspundere penală. R. Moldova este deocamdată departe de prima condamnare de acest fel…

Investigatia a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnaliștii pentru drepturile omului”, derulată cu susținerea Ambasadei SUA în Moldova

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii