Sănătate

Romania, taramul fagaduintei pentru medicii basarabeni

www.tvmania.ro

 

In timp ce medicii din Romania viseaza la o cariera in Occident, cei din Republica Moldova isi vad visul implinit atunci cand ajung sa profeseze in clinicile de peste Prut. Au facut facultatea sau doctoratul in Romania si au preferat sa ramana acolo, unii ajungand numarul 1 in domeniul pe care il profeseaza, fiind cunoscuti si apreciati nu doar in tara, ci si peste hotare. De la medici primari pana la cardiologi, legisti, chirurgi etc., nu exista, practic, niciun domeniu al medicinii in care concetatenii nostri sa nu se fi incadrat. In Romania, un medic castiga dublu sau chiar mai mult fata de cei care activeaza in Republica Moldova, iar conditiile de munca si asistenta pe care spitalele o primesc de la stat este mult mai mare, spun medicii care au activat candva in tara noastra.

Potrivit datelor Ministerului Sanatatii, in institutiile medicale din Republica Moldova sunt in prezent circa 900 de locuri vacante.

Doctorul inimilor

Pe Grigore Tinica, seful Clinicii de cardiochirurgie din Iasi, il cunoaste o Romanie intreaga. Ne-a dat intalnire la clinica sa din cartierul Copou, unde  am stat de vorba pret de vreo ora. In biroul sau, toti peretii sunt plini de icoane - sunt de la fostii pacienti, care se roaga de sanatatea celui care i-a salvat.
In zece ani, la Institutul de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu”, condus in prezent de domnia sa, s-au efectuat peste 5 mii  de operatii, dintre care jumatate au fost pe cord deschis. O interventie de acest gen dureaza intre 10 si 12 ore.

„Secretul longevitatii consta in a fi impacat cu tine insuti. Cea mai in varsta pacienta pe care am operat-o a fost o femeie de o suta de ani, care a trait inca trei ani dupa interventia chirurgicala. Era o doamna foarte linistita, care n-a pizmuit si n-a urat niciodata pe nimeni”, ne spune dr. Tinica.
Originar din Cusmirca, raionul Soldanesti, a venit in Romania pentru un curs postuniversitar, cu gandul de a implementa cele studiate acasa, la Chisinau, dar s-a retinut aici pentru mai multa vreme. Cel care i-a semnat foaia de parcurs a fost chiar ministrul Sanatatii de atunci, Gheorge Ghidirim. Intr-o pauza de la o sedinta extrem de importanta, Ghidirim i-a semnat, tinand pe genunchi, cererea lui de a pleca la studii in Romania. Doctorul Tinica isi aminteste des de acest episod si spune ca de atunci, viata sa a luat o alta intorsatura.

Doctorul TinicaRecunoaste ca, pana acum un, an nu s-a gandit niciodata sa revina acasa, la Chisinau. Situatia politica nu ii oferea niciun motiv pentru optimism.
Acum  s-ar intoarce, dar cu o singura conditie – sa-i fie pusa la dispozitie o sectie cu conditii cel putin la nivelul celor pe care le are in Romania. S-a stabilit la Iasi in 1998, dupa ce a castigat concursul pentru sef de Sectie Chirurgie cardiovasculara de la Centrul de cardiologie.
“Am construit aceasta sectie, practic, de la zero, ca sa ajungem astazi una dintre cele mai bune institutii medicale din Romania. Aici s-a facut prima operatie pe cord deschis, la 8 mai 2000, dupa care au urmat altele - in numar de 5.000, peste 60 de transplanturi renale cu rezultate imediate si tardive foarte bune, zeci de operatii cardiovasculare si congenitale extrem de complexe”, spune Gr. Tinica.

De-a lungul anilor a avut mai multe specializari in SUA, Austria, Germania, Belgia, Ungaria, unde a avut posibilitatea sa lucreze, dar a preferat sa se intoarca in Iasi, pentru ca si-a dorit sa dezvolte o sectie de chirurgie cardiovasculara la nivelul celor europene. Totusi, a mentinut legatura cu Occidentul – in prezent este profesor asociat la o universitate de medicina din SUA.  

Bariera lingvistica a fost greu de depasit

Neurochirurgul Ion Streltov a fost primul medic strain care a venit la Spitalul de neurochirurgie. Nu credea nicio clipa ca va ramane sa activeze in spitalul iesean. Initial a venit doar pentru sustinerea doctoratului, deoarece in Republica Moldova nu exista pe atunci un profesor in neurochirurgie care sa-i fie indrumator de doctorat.

Colegii din Clinica de neurochirurgie Iasi l-au primit diferit – unii cu interes, altii cu scepticism, deoarece nu credeau ca va reusi sa faca o teza intr-un domeniu atat de complex.

Pentru dr. Streltov cel mai mare impediment in calea integrarii l-a constituit dificultatile de exprimare, asta deoarece nu prea stapanea romana, facuse chiar si facultatea in limba rusa. 

„Celor care au facut facultatea aici, le este mult mai usor sa se adapteze”

Spre deosebire de profesorul Tinica, Ion Streltov nu ar reveni la Chisinau. Recunoaste ca ii este teama de a o lua de la capat – cariera, colegi, prieteni. Tot ce a obtinut aici  se datoreaza muncii si dorintei de a izbuti.

„Daca la Chisinau  medicul este angajat dupa ce scrie o cerere pe numele medicului-sef, aici orice functie este scoasa la un concurs la care pot participa medici din intreaga tara, iar postul il obtine cel mai bun”, spune dr. Streltov. 

Sute de medici basarabeni muncesc in Romania

   Numai in judetul Iasi muncesc in prezent peste 70 de medici basarabeni. In intreaga tara numarul acestora e de ordinul sutelor. Majoritatea au venit incoace in ultimii 10-15 ani. Singura problema a fost cea legata de cetatenie. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, aici puteau munci doar medici din spatiul UE.

„Toti medicii care muncesc in spitalele iesene si-au redobandit cetatenia, dovada o constituie faptul ca, in ultimul deceniu, niciunul nu a abandonat profesia. Mai mult. Unii chiar au plecat peste hotare, avand acolo oferte mult mai bune. Cat timp vor fi diferente in ceea ce priveste salarizarea, tot mai multi medici basarabeni vor incerca sa ramana in Romania sau sa plece in spatiul european. Cunosc foarte multi studenti din Republica Moldova cu cetatenie romana care au plecat si lucreaza in spatiul european”, ne-a spus Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.  

Potrivit afirmatiilor lui Astarastoae, in judetul Iasi deficitul de cadre medicale este cam in jur de 25 la suta, iar in Romania, in general, constituie aproximativ 40 la suta. Conform standardelor Uniunii Europene, Romania are astazi un necesar de peste 150 de mii de medici. In UE, un medic are un numar de acte medicale bine stabilit, pe care nu poate sa-l depaseasca. Astfel, un chirurg, de exemplu, nu are voie sa faca mai mult de doua interventii chirurgicale pe zi. Prin urmare, tarile de unde europenii absorb  medici sunt Romania si Bulgaria. In ultimii cinci ani, din Romania au plecat peste 5 mii de medici din 41 de mii de medici activi. In aceste conditii, spitalele din  Romania au cautat sa-si acopere golurile din statele de personal angajand medici din Republica Moldova.

In Romania, un medic rezident anul I castiga un pic mai putin de 200 de euro, in timp ce in Iordania salariul acestuia constituie 4 mii de dolari, in Israel – 3,5 mii de dolari, iar in tarile Uniunii Europene – de la 1200 pana la 1400 de euro.

Medicii de top aflati in piscul carierei sale castiga in Romania in jur de 800-900 de euro, pe cand in strainatate castigul acestora ajunge lunar la minimum 7 mii de euro. In tara noastra, medicii au cele mai mici salarii din Europa.

Acasa, in Republica Moldova, nu are cine trata bolnavii

   In institutiile medicale din tara noastra se atesta in prezent peste 900 de locuri vacante. Principalele cauze ale acestui fenomen sunt salarizarea proasta si, ca urmare, migratia in strainatate a medicilor si asistentilor medicali. Numarul medicilor descreste cu zecile in fiecare an. Absolventii facultatilor de medicina nu se grabesc sa completeze locurile vacante, iar eforturile autoritatilor de a solutiona aceasta problema nu prea dau rezultate.

In prezent, la 10 mii de locuitori din mediul rural revin doar 16 medici, de doua ori mai putin decat in tarile Uniunii Europene.
Situatia se agraveaza mai ales in zona de sud a republicii, unde se atesta cel mai mare deficit de cadre medicale. In unele raioane, un medic este nevoit sa deserveasca un numar de 7-8 mii de cetateni.

In anul curent au absolvit USMF „N. Testemitanu” circa 740 de tineri, dintre care 130 sunt cetateni straini. Un simplu calcul  arata ca locurile vacante nu ar fi acoperite nici chiar daca toti absolventii ar accepta sa se incadreze in campul muncii. Criza oricum ar ramane, pentru ca cererea este de cateva ori mai mare.
Practica anilor precedenti demonstreaza ca doar un numar nesemnificativ de absolventi accepta sa se angajeze in campul muncii in institutiile medicale din tara.
Dupa 9 ani de studii la USMF, unde metodele si tehnicile de instruire se modernizeaza in fiecare an, tinerii medici sunt invitati sa se angajeze in niste conditii precare, or, e stiut, in unele institutii medicale din tara lipsesc conditiile elementare de activitate, utilajele sunt invechite moral si fizic, iar majoritatea edificiilor necesita reparatii. Potrivit datelor Ministerului Sanatatii, gradul de uzura al utilajului medical din unele institutii depaseste 80 %.

In 2007, guvernul Tarlev a hotarat sa rezolve problema deficitului de cadre medicale cu care se confrunta satele moldovenesti prin acordarea de facilitati tinerilor specialisti. Astfel, medicii care decid sa mearga la tara dupa facultate sunt in drept sa primeasca de la autoritatile locale o locuinta pe perioada activitatii sau cel putin sa fie scutiti de plata chiriei, dar, in acelasi timp, pot beneficia de o indemnizatie in valoare de 30 000 de lei, platita in transe timp de 3 ani. Se pare insa ca aceste masuri nu prea dau roade. 

Investigatia a fost realizata in cadrul Proiectului “Jurnalism de investigatie transfrontalier”, realizat de Centrul de Investigatii Jurnalistice cu suportul Fundatiei Soros-Moldova, in cadrul Programului Est Parteneriat fara frontiere   

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii