Sănătate

Victimele industriei tutunului, fără şanse de protecţie

Foto: CIJM

Peste şase milioane de oameni mor anual din cauza consumului de tutun și a expunerii la fumul de ţigară. Asta înseamnă că la fiecare șase secunde în lume moare un om. În Moldova, deşi nu se cunoaşte cu exactitate numărul fumătorilor, fiecare a patra persoană alege să-şi trăiască viaţa în fum, potrivit statisticilor. De cele mai multe ori, cei care optează pentru consumul de tutun nici nu-şi dau seama de consecinţe. Dacă în Occident există mecanisme clare de luptă cu unul dintre cele mai mari vicii ale secolului XXI, Moldova refuză să asigure acelaşi nivel de protecţie cetăţenilor săi. Proiectul de lege privind controlul tutunului, care, odată adoptat, ar putea schimba radical situaţia, de mai bine de un an stă blocat în Parlament.

Mircea Grenic a început să fumeze de pe la 11-12 ani. Au fumat tatăl şi ceilalţi fraţi ai săi, unul dintre care deja nu mai este în viaţă anume din cauza ţigării. „Aşa era înainte. Minte nu aveam, nu ascultam de părinţi, ne-am luat după băieţii mai mari. Mergeam la discotecă sau la un film, mi se propunea o ţigară şi cum să refuzi…”, îşi aminteşte bărbatul originar din Drochia, internat de trei săptămâni în Secţia de chirurgie toracică şi abdominală a Institutului Oncologic. Pacientul suferea de cancer pulmonar în stadiul doi şi, după ce a fost operat şi i-a fost înlăturată tumoarea, medicii îi dau şanse de reabilitare de 70%. „Am avut gripă, tuse puternică şi ameţeli. Am făcut fluorografia, mi-au găsit pată pe plămâni, am trecut toate analizele şi am ajuns aici”, povesteşte fostul fumător, în vârstă de 67 de ani, adăugând că regretă, dar „înapoi nu mai întorci nimic, trebuie de răbdat tratamentul”.

Mircea are şi doi copii care fumează de mult timp. Îi roagă să se lase, degeaba: „E greu… Eu am lăsat şi până şi noaptea visez că fumez, că cer de la cineva o ţigară”. Și-a promis însă că nu va reveni la tutun nici în ruptul capului. „E o şmecherie de care regreţi toată viaţa. Ai luat ţigara în gură – gândeşte-te: ce poate să mi se întâmple mai departe? Gândeşte-te la sănătate, nu la ţigară. Pe cutie scrie: Fumatul ucide! şi trebuie de înţeles asta”, îi îndeamnă el pe cei mai tineri.

Valeriu Ceban (66 de ani) a ajuns la Institutul Oncologic cu cancer pulmonar în stadiul patru, depistat în timpul operației. Asta deşi el a încetat să fumeze cu 20 de ani înainte de debutul bolii. Potrivit medicilor, acest fapt demonstrează existenţa elementului radioactiv în tutun care favorizează apariţia bolii mai târziu în timp.

Valeriu a lucrat în industria tutunului şi a fumat vreo 15 ani, până au început problemele cu ficatul. „Pe timpuri, tutunul era plătit bine, îl cultivau peste tot. Acum s-a lepădat lumea de ocupaţia asta, foarte puţini cultivă. Nu aş spune că se fumează mai puţin, deşi e mai costisitor, chiar şi numai câte 8 lei pe pachet să dai şi deja sunt vreo 500 de lei pe lună. Cheltuială de bani aiurea”, susţine ferm pacientul operat recent.

Şi el a început să fumeze din şcoală, ascunzându-se de părinţi sau profesori şi fără a se gândi la consecinţe. „La ai mei le-am spus: luaţi seama! E un nărav urât, nu ajută la nimic, numai dăunează sănătăţii. Cum se zice – fum în sat, da-n gură nică”, conchide Valeriu.

Institutul Oncologic, Chişinău

Fumatul, declanşator al cancerului de plămâni

În secţia în care sunt internaţi Mircea şi Valeriu se află circa 30 de pacienţi care au suferit diferite intervenţii chirurgicale, inclusiv înlăturarea tumorii. Medicii spun că speranţa de viaţă după operaţie este de circa trei ani, mai scurtă decât în cazul altor tipuri de cancer, pentru că cel de plămâni este foarte agresiv. Unii revin la fumat chiar şi după operaţie.

„Fumatul este factorul-cheie ce provoacă acest tip de cancer, pulmonar, însă nu pot fi neglijate şi alte tipuri de cancer: a laringelui, a glandelor mamare şi ale altor organe afectate de substanţele nocive din ţigări. Cu cât mai devreme începe fumatul, cu atât mai mare este riscul de a dezvolta cancer”, explică Sergiu Brenişter, conferenţiar universitar şi cercetător ştiinţific superior la Laboratorul de chirurgie gastrică şi toracică. (VIDEO)

Fumatul duce nu numai la cancer, precizează specialistul, dar şi la tuberculoză, maladii cardiace, anomalii de dezvoltare a fătului. „Studiile referitoare la adicţia la nicotină arată că circa 10% din cei care fumează nu mai pot renunţa. Este o anomalie genetică, o insuficienţă de anumite enzime care îi face pe fumători dependenţi. De aceea, cel mai bine este de a nu începe”, adaugă doctorul.

„O altă problemă este că fumătorii nu îşi dăunează doar lor înşişi, ci şi celor din jur, în proporţie de 60%: părinţi, copii, persoana iubită. Ei se supun exact aceloraşi riscuri ca şi fumătorul”, mai spune Sergiu Brenişter, accentuând că, cu cât mai instabilă este situaţia în ţară, cu atât mai mult se va fuma, pentru că tutunul dă o senzaţie amăgitoare de protecţie împotriva stresului.

Holul Policlinicii Oncologice, plin de dimineață

Statisticile, deloc îmbucurătoare

Anual, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 850 de cazuri noi de cancer pulmonar. Holul Policlinicii Oncologice este plin de oameni de dimineață până seara. Zilnic, câte 20-30 de pacienți bat la uşile specialiştilor pentru a afla ce se întâmplă cu plămânii lor. Majoritatea sunt persoane care de ani buni nu se despart de ţigară şi au vârste cuprinse între 35-40 de ani, adică forţa de muncă a ţării.

„Cele mai dese simptome pe care le acuză pacienţii sunt tusea cu expectoraţii, uneori cu sânge, durerile în torace, uneori febră, slăbiciuni, vertije, scădere în greutate. Pentru a diagnostica tumoarea la plămâni, pacientul trece examenul radiologic – o radiografie de ansamblu. Apoi, dacă este necesar, urmează tomografia computerizată. Pentru confirmarea morfologică, este necesară bronhoscopia – examinarea tractului bronşic”, spune Valeriu Bîlba, oncolog-pneumolog, doctor în medicină.

Potrivit lui, situaţia este gravă. Tot mai mulţi tineri, elevi şi copii fumează, se îmbolnăvesc, nu toţi înţeleg că boala se dezvoltă pe parcurs şi poate apărea chiar şi după zece ani de la renunţare la fumat. Cei mai mulţi se adresează mult prea târziu. „Foarte multe depind de momentul în care pacientul vine la medic. Dacă tumoarea este depistată la stadiul 1 sau 2, atunci rezultatele tratamentului sunt satisfăcătoare. În stadiile 3 şi 4 pronosticurile sunt mult mai rezervate, aici discutăm despre câţiva ani sau doar câteva luni de viaţă. Din toţi pacienţii care s-au adresat anul trecut, doar 15% au fost depistaţi la stadiul 1 şi 2. Ceilalţi 85% – în stadiul 3 şi 4”, conchide medicul.

Valeriu Bîlba, oncolog-pneumolog, doctor în medicină

Judecata, mecanism eficient de control în Vest

Deocamdată, pentru victimele tutunului din Moldova, bisturiul rămâne unicul instrument de apărare. În Vestul Europei, Statele Unite ale Americii, Canada sau Australia, bolnavii de cancer sau familiile celor care au decedat dau în judecată companiile de tutun pentru că, la vremea când viitoarele victime se apucau de fumat, nu au fost informate despre urmările la care poate duce acest obicei. Companiile de tutun din SUA, spre exemplu, plătesc anual miliarde de dolari Guvernului şi cetăţenilor pentru faptul că acum zeci de ani promovau făţiş ţigările şi au contribuit la îmbolnăvirea de cancer a sute de mii de oameni.

Încă în 1980, un american şi familia sa s-au plâns pe faptul că producătorul de țigări știa, dar nu avertizase consumatorii, că fumatul cauzează cancer. 400 000 de dolari i-au fost acordatebărbatului drept despăgubire. În 2006, Curtea Supremă de Justiție din Florida emite o decizie pe un dosar intentat în baza plângerilor a circa 700 000 de fumători, prin care constată că companiile de tutun au vândut cu bună știință produse periculoase şi dăunătoare sănătăţii, dar că acest caz nu poate continua ca o acţiune colectivă. În schimb, instanța a decis că fiecare caz trebuie dovedit în mod individual, ceea ce a deschis calea pentru peste 8 000 de fumători să meargă în judecată şi să aibă câştig.

Anul trecut, un tribunal din Florida, SUA, a decis ca o americancă, văduva unui bărbat ce a murit de cancer pulmonar, să primească o despăgubire-record în valoare de 23,6 miliarde de dolari de la o companie producătoare de ţigări, susţinând că aceasta nu a informat corect privind pericolul dependenţei de nicotină şi că fumatul poate conduce la apariţia cancerului.

Moldova deocamdată nu cunoaşte vreun astfel de caz de judecată, asta deşi lupta cu fumatul are loc cu jumătăţi de măsură, iar un nou proiect de lege privind combaterea efectelor nocive ale tutunului se lasă aşteptat. „E o metodă de control practicată în multe state, însă la noi e dificil să dai în judecată pentru că timp de zeci de ani nu a existat o singură entitate – producătorul de ţigări, acesta s-a schimbat, vorbind în termeni juridici. Fumătorul poate să încerce, dar, din păcate, el nu va putea demonstra că timp de 25 de ani a fumat ţigări de la acelaşi producător”, precizează Ghenadie Ţurcanu, expert la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate.

„Informarea privind daunele tutunului e doar un şiretlic”

„Lumea spune că există suficientă informare despre daunele tutunului, de exemplu, pe pachetele de ţigări, de aceea e alegerea fiecăruia să fumeze sau nu. Dar noi uităm că tutunul e altceva decât pâinea, carnea sau dulciurile, chiar şi băuturile alcoolice – un produs alimentar ce poate fi consumat până la o anumită limită. Tutunul e nociv din start, el omoară, fie un gram sau 10 grame, de aceea abordarea „oamenii sunt informaţi” nu este corectă”, explică specialistul.

Potrivit lui, informarea pe care o vedem astăzi e ca moneda cu două feţe: când oamenii sunt informaţi că tutunul este nociv, ei sunt automat expuşi publicităţii la tutun. „Toată publicitatea legată de tutun e făcută pentru a mări consumul, întrucât ea nu este destinată celui care fumează de 25 de ani, ci pentru a antrena noi şi noi consumatori, în special tineri. Pe de-o parte, faci campanii de informare, dar în acelaşi timp faci publicitate la ţigări, angajezi tinere care ademenesc cumpărătorii din centrele comerciale sau oferă ţigări cadou. De multe ori vedem anunţuri despre festivaluri, evenimente sportive, de caritate, de educare a modului sănătos de viaţă, finanţate de giganţii industriei tutunului. Este lipsit de sens”, mai crede reprezentantul PAS.

Mai grav este impactul aşa-zisei informări asupra copiilor, „pentru că afişarea în vitrine îi obligă la nivel inconştient să cumpere, mai ales la casele supermarketurilor, unde ţigările stau alături de bomboane. Cercetările arată că cei mici asociază pachetele de ţigări cu ceva gustos”.

„Nu vom avea nicio schimbare fără o legislaţie eficientă”

Expertul accentuează că implementarea pachetului de legi privind controlul tutunului, elaborat acum doi ani, va permite acţionarea companiilor de tutun în judecată de către cetăţeni. Acesta conţine o serie de instrumente eficiente în lupta cu fumatul, începând cu majorarea accizelor, care ar face ţigările inaccesibile pentru unele pături ale populaţiei, în special minori şi săraci; interzicerea fumatului în spaţiile publice şi locurile de muncă închise; interzicerea totală a publicităţii (la locurile de comercializare, în interiorul revistelor etc.); tipărirea unor pictograme pe pachetele de ţigări în locul atenţionărilor de tip text (spre exemplu: „Cu preţul a 20 pachete de ţigări ai putea merge într-o călătorie”); interzicerea sponsorizării şi participării industriei tutunului la elaborarea politicilor publice ce ţin de controlul tutunului; consilierea psihologică şi alte servicii de renunţare la fumat.

Potrivit autorilor proiectului, implementarea acestor mecanisme va salva anual peste 40.000 de ani de viaţă la nivelul întregii populaţii. Deşi a fost votat în prima lectură de către Parlament încă la mijlocul anului 2014, documentul rămâne în aer, iar subiectul a iscat discuţii aprinse în societate. Totuşi, adoptarea pare inevitabilă.

În anul 2007, Moldova a ratificat Convenţia-cadru privind Controlul Tutunului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Documentul cuprinde o serie de recomandări legate de limitarea fumatului, inclusiv adoptarea pachetului de legi, protecţia populaţiei de efectele tutunului, acordarea asistenţei în renunţarea la fumat, informarea despre daune, interzicerea publicităţii şi creşterea taxelor pe tutun. Împreună cu Acordul de Asociere la UE, potrivit căruia Moldova trebuie să aprobe legislaţia în domeniul controlului tutunului fără niciun fel de derogării (permiterea sponsorizării, publicitatea şi fumatul în spaţii închise etc.), ambele documente pun presiune pe autorități să adopte pachetul de legi cât mai urgent.

Mai mult, la începutul primăverii, Parlamentul a ratificat semnarea unui acord prin care Banca Mondială oferă un credit de 30 de milioane de dolari pentru sistemul sănătăţii, una dintre condiţii fiind micşorarea cu 0,5% anual a ponderii consumatorilor de tutun printre persoanele adulte, ceea ce, potrivit experţilor, reprezintă un scop ambiţios şi dificil de realizat în condiţiile actuale.

„Există o balanţă între aspectele pozitive şi cele negative pe care le înregistrează Moldova la acest capitol: pozitiv este angajamentul, proiectul de lege; negativ este acelaşi nivel al ratei fumătorilor şi a prevalenţei fumatului de-a lungul anilor, de rând cu micşorarea preţurilor la ţigări, în timp ce ele ar trebui să crească. Soluţia este adoptarea legii. Fără legislaţie, vom avea un angajament continuu faţă de tratatul internaţional, dar fără un impact real în societate”, comentează Jarno Habicht reprezentantul OMS la Chişinău.

Expertul consideră că statul are un rol crucial pentru în susţinerea cetăţenilor săi, pentru a-i convinge să nu înceapă a fuma şi a-i ajuta să renunţe la ţigară. Chiar dacă e o alegere personală, „mi-ar plăcea să beneficiez de propriul meu drept de a trăi într-un mediu fără tutun. Au copii o alegere dacă părinţii lor fumează? Nu. Au lucrătorii din pub-uri, restaurante, cafenele alegerea de a fi sănătoşi? Ei vor să lucreze, să câştige un ban, dar sunt nevoiţi să stea opt sau zece ore în localuri unde clienţii fumează şi ei sunt expuşi fumatului pasiv. Poate că şi ei şi-ar dori să beneficieze de dreptul de a trăi într-un mediu fără fumat, însă nu au această alegere”, spune reprezentantul OMS.

„Avem mulţi parteneri alături de care susţinem Guvernul să persevereze în continuarea inițiativelor sale. Sper ca aleşii din Parlament să audă vocea poporului, pentru că dacă 9 din 10 moldoveni vor susţine iniţiativele legislative, guvernanţii ar putea auzi mai bine ce anume îşi doreşte populaţia şi aşa, în viitor, vom avea o Moldovă mai sănătoasă”, conchide Jarno Habicht.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii