Recenta vizită a premierului Pavel Filip la UE a stârnit mai multe controverse, atât la Bruxelles, cât și la Chișinău. Deși își dorește să ajungă de mult timp de la Bruxelles, Filip a reușit acest lucru abia la aproape două luni de la preluarea mandatului.

Și­-ar fi dorit să călătorească mult mai rapid acolo, însă oficialii UE au schimbat un pic modul de relaționare cu cei de la Chișinău. Întâi muncă și apoi întrevederi pentru bani! Chiar dacă a revenit apoi la Chișinău cu un mesaj triumfalist, cum că UE susține în continuare R. Moldova în parcursul european, Filip s­-a ferit să vorbească și despre urechelile pe care le­-a primit cu vârf și îndesat la Bruxelles. „Vizita la Bruxelles a reprezentat un prim pas în restabilirea încrederii instituţiilor europene. Moldova şi UE au viziuni comune de a implementa reforme, important e să fie păstrată dinamica pozitivă. A fost util să stabilesc contacte directe, iar Guvernul va lucra şi va veni cu fapte”, a spus Filip.

Un mesaj curajos, ținând cont că reformele de aici au debutat în binecunoscutul stil dual de la Chișinău, atunci când președintele CSJ, Mihai Poalelungi, a fost singurul candidat ce a trebuit reales apoi în această funcție. Chiar dacă Filip a discutat numai despre rezultatele și declarațiile de principiu pe care le-­a avut cu membrii Comisiei Europene, nu putem să trecem cu vederea clinciurile pe care Filip le­-a avut în Parlamentul European cu mai mulți eurodeputați.

Numai dacă stăm să ne întrebăm cum a discutat Filip cu europarlamentarul, Andi Cristea, președintele Delegației la Comisia parlamentară de Asociere UE-­Moldova, pentru care democrații de la Chișinău au sunat la București să se plângă de activitatea sa, în încercarea de a-­l schimba din această funcție, trebuie să ne imaginăm încordarea cu care s­-au purtat discuțiile. Totul pe relația socialistă de prietenie politică dintre PSD și PD. Oare cum îi poți cere ceva unui om pe care, în urmă cu o lună, ai încercat în stil sovietic să­-l schimbi printr­-un telefon?

Doi la mână, europarlamentarii din zona de dreapta nu au fost deloc convinși atunci când premierul Filip a răspuns la o serie de întrebări ce vizau „dezoligarhizarea” R. Moldova. Europarlamentarul Cristi Preda l-­a pus în mare dificultate pe Filip cu această întrebare, ulterior acesta clacând involuntar și spunând că „frauda din sistemul bancar al R. Moldova trebuie să continue”. Sigur, lui Filip i s­-a încurcat limba sub tirurile de întrebări acide, dar nu poți reveni la Chișinău să spui că totul a fost în regulă, că toată lumea te sprijină și se „restabilește încrederea”. La fel s-­a întâmplat și cu întrebările europarlamentarului Siegfried Mureșan, cel care s-­a declarat „dezamăgit” de fentarea a unor răspunsuri concrete de către premierului Filip privind acțiunile de reformă care încă nu se cristalizează la Chișinău.

Același tip de împachetare frumoasă a discuțiilor de la Bruxelles a avut loc și la revenirea în țară a delegației guvernamentale. Chiar dacă visteria statului e goală, miniștrii cabinetului Filip au încercat din nou să țină coada sus când a venit vorba de „asigurările” primite de la Bruxelles pentru banii ce vor veni la Chișinău. Ministrul Calmâc a făcut chiar o probă de aroganță maximă, atunci când a declarat nonșalant, la o televiziune de casă a guvernării, că a primit asigurări de la Bruxelles că UE va pune presiune pe București pentru deblocarea împrumutul promis de 150 de milioane de euro. Ministrul în cauză are probabil impresia că UE este un fel de URSS în care un simplu telefon de la „șefu`” rezolvă orice problemă în periferie.

Lucrurile nu stau deloc așa, iar dacă cabinetul Filip are impresia că poate trata cu Bucureștiul prin astfel de metode de presiune, se înșală amarnic. De altfel, atât poziția tranșantă a europarlamentarilor români, cât și cea a Bucureștiului, care nu a trimis până acum nici măcar un secretar de stat la Chișinău pentru o simplă vizită de lucru spune multe și despre „restabilirea încrederii” pe axa tradițională București-Chișinău. Încrederea UE și a partenerilor occidentali se recâștigă numai prin reforme, nu se restabilește numai prin declarații politice, se aude domnule Filip?