Apărătorii drepturilor omului din R. Moldova: Discursul de ură este tot mai frecvent
Experții constată că în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a înțelegerii de către cetățeni a ceea ce înseamnă drepturile omului.
Accesul la un proces echitabil, la servicii de calitate pentru toți cetățenii, eliminarea torturii, discursului de ură și a discriminării anumitor categorii de populație, dar și combaterea impunității, ar trebuie să stea în capul mesei în rândul priorităților pentru instituțiile statului în anul care tocmai a început, consideră mai mulți experți și apărători ai drepturilor omului cu care am discutat.
Coordonatoarea Oficiului ONU pentru drepturile omului, Olesea Perean, susține că toate politicile statului trebuie să fie elaborate prin prisma drepturilor omului, astfel încât cetățeanul să înțeleagă că are drepturi concrete de care poate face uz și că în caz de încălcare a acestora, el le poate revendica:
„Pentru a asigura toate drepturile este important să fie asigurat dreptul la un proces echitabil și dreptul titularilor de drepturi de a obține remedii într-un proces de judecată. Iar pentru drepturile sociale și economice ar fi important ca autorițățile să înceapă a integra dimensiunea bazată pe drepturi în procesul de elaborare a tuturor politicilor care țin de drepturile economice și sociale. De exemplu, politicile de asigurare a serviciilor sociale nu ar trebui să fie centrate pe abordarea bazată pe caritate, ci pe abordarea bazată pe drepturi, ca oamenii să știe că ei au dreptul la protecție socială”.
Eliminarea torturii, a relelor tratamente în instituțiile statului și apărarea demnității umane, dar și combaterea impunității în raport cu abuzatorii, cei care încalcă legea, sunt lacune care rămân din an în an și asupra cărora trebuie să se aplece instituțiile statului, dar și organizațiile cu experiență din societatea civilă, afirmă un alt expert - Dumitru Rusu de la Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM):
„Nimeni nu poate fi supus torturii, relelor tratamente și tratamentului inuman sau degradant. Prin urmare, nu există nicio excepție în care statul poate fi justificat în expunerea cetățenilor la tratamente inumane sau degradante”.
În anul 2018 s-a reușit, urmare a eforturilor depuse de IDOM timp de mai mulți ani, repunerea în drepturi a persoanelor cu dizabilități mintale, prin eliminarea capacității de exercițiu, care, anterior, limita drepturile acestor persoane. Ceea ce ar trebui să se facă acum, în opinia apărătorului, este crearea de mecanisme și proceduri practice de asistență pentru această categorie de persoane, ca să poată să-și exercite, la modul practic drepturile, cum ar fi bunăoară, dreptul informat la vot, la servicii sau în justiție:
„La zi avem aceleași probleme pe care le-am avut și cu câțiva ani în urmă, mai ales în ce privește beneficiarul care este într-o instituție și se confruntă cu aceleași probleme: violență, neglijență, lipsa garanțiilor, care sunt recunoscute și, în mod normal, ar trebui să fie”.
În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a înțelegerii de către cetățeni a ceea ce înseamnă drepturile omului, asta datorându-se sensibilizării în acest sens, urmare și a ratificării de către Republica Moldova a mai multor convenții internaționale importante, spune Dumitru Sliusanrenco de la Asociația Promo-Lex.
Expertul precizează însă este important să fie asigurate toate standardele prevăzute de convențiile internaționale: „Nu este suficient doar să cunoaștem despre drepturile omului, dar trebuie să existe parteneriate, acestea trebuie să fie autoritățile, forțele politice, biserica și cultele religioase. Biserica trebuie să fie acel element care ne unește, nu ne dezbină. Din păcate, în ultimii ani observăm o întețire a discursului de ură, discriminare, intoleranță, acțiuni ce ne dezbină, nu ne unește, și se bazează pe dogme religioase. Discursul de ură este tot mai frecvent.
Acum suntem la o cotitură în care fie ne învățăm să implementăm acele standarde obligatorii internaționale, fie vom rămâne în această stare de criză, în care ne găsim acum. Este necesar nu doar să scriem legi, ci să le respectăm și să le implementăm”.
Republica Moldova este membră a comunității Organizației Națiunilor Unite din anul 1992, când s-a angajat să respecte Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Articolul a fost difuzat la Radio Europa Liberă.
Opiniile exprimate în rubrica de bloguri sunt asumate în totalitate de bloggeri şi nu reprezintă neapărat poziţia CIJM.
Comentarii