Plahotniuc, Filat și Șor, principalii beneficiari ai fraudei bancare din R.Moldova, raport al Comisiei de anchetă
„R.Moldova are nevoie de un proces de lustrație a tuturor persoanelor din sistemul instituțiilor de stat și judecătorești care au facilitat frauda bancară în perioada 2013-2014, iar statul trebuie să confiște averile celor implicați în frauda bancară, asigurând restituirea resurselor. Peste un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar, în perioada 2013-2014, de care au profitat grupuri infracționale cu bilete de partid politic.Beneficiarii finali ai fraudei bancare sunt Vlad Plahtoniuc, Vlad Filat, Ilan Șor”. Sunt câteva concluzii ale raportului Comisiei privind frauda bancară din R.Moldova, prezentat și votat joi în Parlamentul de la Chișinău.
Președintele Comisie de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, Alexandru Slusari, declară că pregătirile unui atac regizat asupra Băncii de Economii a fost lansat, încă în anii 2011-2012, de Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon. În realizarea acestor planuri au fost implicate Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională pentru Piața Financiară, dar și judecători, scrie rfi.ro.
Totodată, Alexandru Slusari susține că beneficiarii finali ai fraudei bancare ar fi Vlad Plahtoniuc, Vlad Filat, Ilan Șor. Slusari s-a arătat indignat de faptul că Procuatura Generală, în perioada 2015-2019, practic a sabotat investigarea procesului devalizării sistemului bancar. În următoarele 60 de zile, Guvernul și Banca Națională a Moldovei urmează să examineze oportunitatea desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar.
Comisia de anchetă privind frauda bancară a venit cu mai multe recomandări printre care inițierea semnării acordurilor fiscale cu toate țările și zonele off-shore privind schimbul informațiilor fiscale, examinarea oportunității revizurii legii care a pus miliardul furat pe umerii cetățenilor. Comisia de anchetă propune, de asemenea, Parlamentului să solicite Procuraturii Generale examinarea cauzelor stagnării admise de către Procuratura Anticorupție, în perioada 2015 - 2019, în investigarea fraudei bancare.
De asemenea, în termen de 90 de zile, Ministerul Finanțelor va organiza un audit privind legalitatea repartizării creditelor de urgență către BNM pentru Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, în perioada 2014 - 2015.
Totodată, PG urmează să intensifice colaborarea cu serviciile speciale din alte țări privind recuperarea mijloace sustrase în urma jafului bancar, în special cu FBI, și să prezinte Parlamentului, în termen de 30 de zile, un raport privind investigarea devalizării sistemului bancar.
În același timp, Comisia de anchetă privind frauda bancară a propus revocarea viceguvernatorilor Băncii Naționale a Moldovei, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu.
Într-o declarație pentru presă, Ion Sturzu a menționat că până la finalizarea activității Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, atât el cât și viceguvernatorul BNM, Aureliu Cincilei, nu au fost invitați la audieri pentru a li se adresa întrebări și a li se oferi posibilitatea de a prezenta comisiei informațiile și argumentele deținute la acest subiect. De asemenea, susține Ion Sturzu, viceguvernatorul BNM, nu li s-a adus vreo acuzație, deși comisia a activat circa patru luni, timp în care BNM și-a manifestat toată deschiderea și a prezentat comisiei toate materialele solicitate.
„Cei voi viceguvernatori au fost numiți în funcție la 12 iulie 2013, când situația la cele trei bănci: Banca de Economii S.A., Banca Socială S.A. și Unibank S.A. era deja una extrem de gravă, iar în acea perioadă, inclusiv luna noiembrie 2014, nici unul dintre noi nu a patronat domeniul de supraveghere bancară”, mai spune Ion Sturzu.
Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Reduplica Moldova și investigării fraudei bancare a fost constituită, la 10 iunie 2019. Raportul Comisiei are 55 de pagini și urmează a fi remis Guvernului, Băncii Naționale a Moldovei, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate.
Materialul a fost realizat de RFI România.
Opiniile exprimate în rubrica de bloguri sunt asumate în totalitate de bloggeri şi nu reprezintă neapărat poziţia CIJM.
Comentarii