La câteva luni de la finalizarea moratoriului asupra controalelor la agenții economici, valabil timp de șase luni, pe parcursul anului trecut, Executivul, la propunerea căruia a fost inițiat, nu a venit cu niciun fel de argumentare economică a beneficiilor eliminării controalelor pentru jumătate de an. Datele statistice arată că în perioada moratoriului s-a majorat numărul accidentelor la locul de muncă, față de aceeași perioadă a anului precedent, iar restanțele la salarii în diferite instituții de stat aproape că s-au dublat. Dacă pentru agenţii economici, sufocaţi de controalele deseori abuzive ale instituțiilor statului, moratoriul a fost o „gură de oxigen”, apoi pentru mulți salariați, ale căror drepturi au fost încălcate, căutarea dreptății a constituit o adevărată corvoadă.
Documentar video realizat de Iurie Varlan:
Moratoriul – o pregătire pentru amnistia de capital?
Experți independenți afirmă că moratoriul asupra controalelor, instituit de Executiv „drept o măsură de luptă cu economia tenebră”, nu a fost decât oferirea de timp și posibilitate anumitor agenți economici și oameni de afaceri, apropiați Puterii, să-și pregătească capitalul, dobândit în mod fraudulos, pentru amnistia fiscală și de capital ce se pregătea de actuala guvernare. „Nivelul amenzilor fiscale a crescut la nivel record în 2016, chiar înainte de această amnistie. Asta creează un motiv temeinic să intuim că unii agenți economici au știut din timp și s-au pregătit pentru amnistie. De fapt, era vorba de o cvaziamnistie fiscală, pentru că urmau să fie iertate penalitățile și amenzile. În plus, capitalul dobândit ilicit urma să fie amnistiat, un instrument total neprotrivit de luptă contra evaziunii fiscale”, susține expertul Adrian Lupușor, director al Centrului Expert-Grup. Initiativa legislativă privind amnistia de capital a fost calificată de experții din societatea civilă că ar putea duce la legalizarea actelor precedente de corupţie şi perpetuarea în funcţii publice a persoanelor corupte, prin faptul că instituţiile de resort nu vor putea verifica provenienţa activelor declarate.
Proiectele de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, aprobate în prima lectură, la scurt timp după încheierea moratoriului, cu o grabă fără precedent şi încălcarea normelor legale privind transparența în procesul decizional, au fost recent retrase de pe agenda Legislativului, la presiunea societății civile.
Într-o Notă de poziție pe marginea inițiativei legislative mai mulți experți din societatea civilă semnalau mai multe riscuri, printre care „creşterea şi mai puternică a evaziunii fiscale, prin creşterea beneficiilor evaziunii, scăderea costurilor evaziunii şi probabilităţi de depistare, deoarece beneficiarii amnistiei de capital nu vor putea fi investigaţi. Riscul de creştere a corupţiei şi spălării de bani prin interdicţia de a verifica provenienţa activelor declarate, riscul de imagine pentru sectorul bancar, deja şifonat după fraudele bancare şi cazurile de spălări de bani de proporţii şi cu rezonanță internaţională, dar şi riscul înrăutăţirii relaţiilor cu partenerii de dezvoltare, prin subminarea principiilor statului de drept, a eforturilor de asigurare a integrităţii în sectorul public şi reformare a sistemului bancar — condiţionalităţi-cheie ale suportului bugetar al principalilor parteneri de dezvoltare”.
Liber la fraudare
Calificat drept o măsură populistă, moratoriul ar fi avut ca scop, în opinia mai multor economiști, scutirea de controale a unui şir de întreprinderi suspectate de implicare în scheme ilicite. În lipsa unor calcule oficiale, analizele experților independenți arată că în perioada moratoriului, agenții economici, practic, au avut „libertate” să încalce legea.
„În cele șase luni au avut loc sute și mii de încălcări ale legislației fiscale, sanitare, securității alimentare, au fost fixate zeci și sute de cazuri de vânzări masive a mărfurilor falsificate, necontabilizate, însă toate structurile cu funcție de control nu și-au putut exercita funcțiile directe din cauza acestui moratoriu”, susține analistul economic Gheorghe Constandache. El crede că în această perioadă „s-a dat liber la ștergerea urmelor de către cei care comit evaziuni fiscale, contrabandă și falsificare de mărfuri și sunt protejați de diferite clanuri de la guvernare”. „Moratoriul a constituit un factor favorizant pentru agenții economici să desfășoare activități ilegale, în afara legii, fără a declara onest veniturile obținute, respectiv impozitele, ceea ce într-un final a condus la diminuarea veniturilor la buget. Toate serviciile, structurile de stat cu funcții de control, inclusiv fiecare ministru, prim-ministru și până la președintele Parlamentului cunosc despre existența contabilității duble la foarte mulți agenți economici. Aceștia cum plăteau tribut funcționarilor de stat așa au plătit și în timpul moratoriului”, susține expertul.
Legea și realitatea
Potrivit Legii privind moratoriul asupra controlului de stat, mai multe instituţii ale statului, printre care Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal, abilitate cu funcţii de control, nu puteau efectua nicio verificare a agenţilor economici din R. Moldova. Legea prevedea și câteva excepţii, ce vizau activitatea Băncii Naţionale, a Curţii de Conturi, a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare sau a organelor responsabile de gestionarea sistemului public de asigurări sociale. Totodată, în situaţii excepţionale, cu aprobarea Ministerului Economiei, instituţiile statului puteau verifica o anumită entitate, dacă primeau aviz pozitiv şi îşi motivau argumentat solicitarea.
„E vorba de controalele abuzive. Din 100 de dosare intentate, pe masa judecătorilor ajung doar 5%. Cei din afaceri sunt hărţuiţi de controale, dar sunt şi alţii”, motiva premierul Filip instituirea moratoriului. Moratoriul, potrivit premierului, vine să susţină reforma sistemului controalelor de stat şi va permite oamenilor de afaceri să activeze fără presiuni, până la intrarea în vigoare a modificărilor legislative promovate de Guvern. „Aceasta nu înseamnă o relaxare totală a mediului de afaceri, avem ca obiectiv crearea unui sistem previzibil şi transparent de efectuare a controalelor de stat. După ce vom definitiva mecanismul de efectuare a controalelor, vom verifica activitatea mediului de afaceri şi pe perioada moratoriului, având la bază reguli transparente şi previzibile”, argumenta Pavel Filip.
Realitatea însă a fost puţin diferită, pentru că, chiar şi în condiţiile interzicerii controalelor prin lege, unele instituţii au mai bătut la uşile agenţilor economici pentru a le verifica activitatea. Pe de altă parte, în multe cazuri însă, acolo unde angajații sesizau încălcări, organele de control nu au putut să ajungă.
„E moratoriu și nu pot controla, așa ni se spune de peste tot. Ne trimit în judecată, dar cum să te duci, când nu ai bani nici de pâine”
Efectele moratoriului le-au simțit la propriu angajații, cei care au fost nedreptățiți la locul de muncă. Apărători ai drepturilor omului s-au aratat alarmați: anul trecut au prevalat reclamațiile privind încălcarea dreptului la muncă, neachitarea salariilor, condițiile proaste la locul de muncă, insecuritatea și lipsa de reacții din partea autorităților statului. Multe plângeri legate de încălcarea drepturilor salariale, condițiile de muncă, ale salariaților au rămas nesoluționate. Cel mai des autoritățile au răspuns că nu pot iniția controale, pentru că „e moratoriu”.
E și cazul angajaților Asociației de locatari APP 5434 din sectorul Ciocana. Din cauza datoriilor consumatorilor către furnizorul de apă, Societatea Apă-Canal a blocat conturile asociației. În luna septembrie, angajații, care și așa sunt retribuiți mizer, nu-și luaseră salariile de cinci luni. Restanțele la salariu datau cu luna aprilie, când a fost instituit moratoriul asupra controalelor la agenții economici. „Ne-am adresat peste tot, am trimis vreo 20 de scrisori, am mers personal în audiență, am stat sub ușile demnitarilor, de la Primarie până la Președinție. E moratoriu și nu putem controla, așa ni se spune de peste tot. Și la Protecția Muncii am scris, dar și de acolo ni s-a dat răspuns că nu pot face nimic pentru că e moratoriu la controale și nu pot controla. Ne spun să mergem în judecată, acolo să ne apărăm drepturile, dar cum să te duci, când nu ai bani nici pentru pâine”, se tânguie inginerul Asociației, Ion Cojocaru. Muncitorul are 83 de ani, dar continuă să lucreze, pentru că pensia extrem de mică nu-i ajunge pentru un trai decent. El răsfoiește răspunsurile primite de la autorități și ne întreabă cine le poate apăra drepturile: „Noi nu vrem ceva ce nu ne aparține, să ne dea banii pentru ce am muncit, nici nu iau în calcul luna în care am umblat pe drumuri, pe la autorități, măcar pentru lunile muncite să ne dea banii, că noi și așa avem salarii mici, dar toți avem facturi de achitat, medicamente de cumpărat. Mulți au copii la întreținere, ce să le pună pe masă? Și noi cum să ne descurcăm până se achită aceste datorii? Cine apără angajații în astfel de situații?”, se întreabă inginerul de la Asociația de locatari nr.5434 din sectorul Ciocana al Capitalei.
Urmare a situației create, Asociația de locatari a inițiat un proces de judecată împotriva furnizorului de apă, cerând deblocarea contului bancar. Procesul ar putea dura luni în șir și asta ar putea amplifica și mai mult problema salariaților. Experții în Dreptul Muncii spun că situația angajaților Asociației de locatari din sectorul Ciocana nu e un caz singular. „Este nevoie de reglementat la nivel legislativ, astfel încât salariile să fie achitate dintr-un fond, care să nu poată fi blocat din cauza problemelor agentului economic cu justiția sau cu partenerii de afaceri”, spune expertul în Dreptul Muncii Eugen Covrig.
Reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii se apără și spun că au fost limitați în drepturi încă acum trei ani, prin adoptarea Legii privind activitatea de întreprinzător, care impune anunțarea agentului economic privind efectuarea controlului cu cinci zile înainte, iar moratoriul a ampificat și mai tare situația.„Moratoriu s-a răsfrâns și asupra Inspectoratului de Stat al Muncii. Nu am putut controla decât în situații foarte grave. În această perioadă am atestat cu 43 de accidente grave la locul de muncă mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2015. Și numărul controalelor în 2016 s-a înjumătățit față de 2015”, spune directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Dumitru Stăvilă.
În perioada moratoriului, și apărătorii drepturilor copilului au avertizat autoritățile că tot mai mulți copii sunt exploatați prin muncă, fiind angajați la negru sau contrar prevederilor normative, iar inspectorii muncii nu au pârghii eficiente pentru a combate acest fenomen. După 1 aprilie 2016, când a fost instituit moratoriul asupra controalelor, Inspecția Muncii nu a mai putut verifica dacă patronii angajează copii. Lipsa controalelor s-a făcut simțită: dacă în anii anterior inspectorii muncii depistau 300-400 de cazuri de angajare ilegală a copiilor, în prima jumătate a anului 2016, au fost depistate doar 50 astfel de cazuri. „Este foarte greu să depistezi încălcări, când trebuie să anunți agentul economic că vii să verifici întreprinderea. Așa ne impune legea”, spune Dumitru Stăvilă.
Prin semnarea Acordului de parteneriat cu Uniunea Europeană, autoritățile moldovenești s-au angajat să examineze fiecare cadru normativ prin prisma drepturilor copilului si să elimine, astfel, prevederile ce ar duce la încălcarea unor drepturi. Acest aspect însă a fost neglijat, bunăoară, la instituirea moratoriului asupra controalelor la agenții economici, susține directrul Centrului pentru documentarea drepturilor copilului, Cezar Gavriliuc: „Copiii sunt o forță de muncă foarte ieftină și este ușor de utilizat și de profitat, mai ales că în societatea noastră foarte multe legi nu se respectă, iar acolo unde legile nu se respectă, copiii sunt afectați în primul rând. Acest moratoriu, spre exemplu, are o influență foarte mare asupra drepturilor copilului. Atâta timp cât organele de stat nu controlează cum se implementează legile, cei care pot să abuzeze de copii, o fac mult mai simplu. Când Guvernul își propune să facă o acțiune, trebuie să evalueze cum aceasta influențează drepturile copilului. Cu siguranță, când a fost aprobat moratoriul nu s-a găndit la acest aspect” .
Au crescut restanțele la salarii
Reprezentanții Sindicatelor afirmă că au contestat din start ideea moratoriului, care „s-a dovedit a fi în contradictoriu cu prevederile mai multor convenții internaționale cu privire la dreptul muncii, ratificate de R. Moldova”. Vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc susține că din cauză că inspectorii muncii nu au avut dreptul să efectueze controale, a crescut numărul accidentelor grave de muncă, cu consecințe grave asupra sănătății muncitorilor, cu mai mult de 40, decât în perioada anului precedent. „Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova s-a opus moratoriului, pentru că aspectele ce țin de legislația muncii nu ar trebui să cadă sub incidența moratoriului. Inspectoratul Muncii trebuie să-și execute atribuțiile în orice timp, pentru că e vorba de securitatea muncii, sănătatea angajaților. În această perioadă s-au înrăutățit condițiile de muncă la mulți agenți economici”, precizează liderul sindical.
În prima jumătate a anului 2016, restanțele la salarii atinseseră o cotă alarmantă, generând proteste ale salariaților, iar în septembrie aproape că se dublaseră față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Sindicatelor. Cea mai grea situație se atestă și în prezent la Calea Ferată a Moldovei. Dacă în toamnă restanțele salariale, așa cum arăta o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, către muncitorii de la Calea Ferată, erau de patru-șase luni, la începutul anului 2017 acestea ajunseseră la peste 200 mln de lei. Într-o altă investigație arătam că și muncitorii de la Întreprinderea de Stat Mina de Piatră Mileștii Mici nu-și ridicaseră salariile restante de patru luni, iar până la sfârșitul anului situația nu s-a îmbunătățit. Mai mult, agentul economic nu transferase contribuțiile sociale și de sănătate, din care cauză unii muncitori nu puteau beneficia de asigurarea în sănătate, iar alții au pierdut ani de muncă la calcularea pensiei. Organele fiscale și de control dădeau nepuntincios din mâini.
„În prima jumătate a anului 2016 au fost lichidate restanțe la salarii de doar 1,9 milioane de lei, însă în general restanțele au crescut. Salariații au depus zeci de plângeri la organele de control, prin care sesizau despre încălcarea dreptului la muncă, însă controalele nu au fost autorizate, pentru că era moratoriu. La fel, echipele multidisciplinare au reacționat doar la 30 de plângeri în perioada moratoriului, ceea ce reprezintă un număr foarte mic din totalul cazurilor sesizate. Dacă Republica Moldova a ratificat convențiile OIM, este obligată să respecte prevederile acestora, mai ales cele ce țin de inspecția muncii în agricultură, condițiile de muncă, igiena muncii. Moratoriul nu trebuie să restricționeze activitatea inspectorilor muncii, pentru că ține de drepturile angajaților, securitatea la locul de muncă și multe altele”, a declarat Sergiu Sainciuc.
În octombrie 2016, după finalizarea moratoriului, Insectoratul Fiscal raporta, pentru nouă luni ale anului, colectarea a doar 1,7 milioane de lei din amenzi pentru munca „la negru” și achitarea salariului „în plic”, de două ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent. Instituția motiva rezultatele slabe prin aplicarea Legii privind moratoriul asupra controlului de stat. În cadrul controalelor respective au fost identificate 118 persoane care practică munca „la negru” și beneficiază de salarii „în plic”, suma estimată fiind de 1,75 milioane de lei.
Scăderea veniturilor la bugetul de stat
În statele cu economie de piață funcțională slăbirea presiunii controalelor asupra mediului de afaceri aduce beneficii, pe de o parte pentru actorii mediului de afaceri, iar pe de alta pentru stat, prin creșteri de venituri la bugetul public. În Moldova moratoriul a avut efect invers, susține analistul economic Gheorge Costandache, precizând că în perioada moratoriului s-au adunat mai puțini bani la Bugetul de stat, Parlamentul fiind nevoit să operaze rectificări în partea veniturilor planificate, cu 2,066 miliarde lei, ceea ce a reprezentat aproape 8% din volumul bugetului. Aceasta în situația în care, la prelungirea cu încă trei luni a perioadei moratoriului, premierul Filip declara că „există o evoluție bună a soluțiilor propuse pentru a însănătoși modul de funcționare al relației stat-mediu de afaceri” și că „având un mediu de afaceri favorabil, vom putea atrage investiţii, achita salarii, acumula impozite în bugetul de stat şi achita îndemnizaţiile sociale”.
Datele statistice, puse cap la cap, arată un trend negativ la mai multe capitole. Bunăoară, dacă până la începutul anului 2016 datoria fiscală a fost redusă de la câteva miliarde de lei la un miliard, atunci în prima jumătate a anului 2016 datoria fiscală aferentă serviciului fiscal s-a majorat cu 70% și a constituit peste 1,7 miliarde de lei. În perioada moratoriului și bugetul asigurărilor sociale și fondul de asigurări în medicină au avut deficit mare de lichidități.
Controale selective
Pe perioada moratoriului, controalele puteau fi efectuate doar dacă interveneau situaţii de pericol asupra vieţii, sănătăţii, ordinei publice, securităţii economice sau asupra mediului.
Reprezentanții mai multor agenți economici susțin că moratoriul asupra controalelor a fost selectiv. Nu au fost controlați doar cei apropiați de Putere, spune președintele Asociației fermierilor, Alexandru Sliusari, în timp ce foarte mulți agenți economici au fost controlați, au plătit amenzi, penalități. Presa a relatat cazurile mai multor agenți economici, luați în vizor de organele de control. „Au fost înainte de Paşte. Au verificat facturile, cecurile. Nu știam despre acest moratoriu. Ei au fost pe la piaţă şi au trecut şi pe la noi, la magazin, că suntem aproape de piaţă. Nu au fost abuzuri. Nu ne-au pus amenzi. La noi totul era în regulă”, precizează reprezentanta firmei „Aligocomex” SRL din Călăraşi, care „i-a primit” pe reprezentanţii Inspectoratului Fiscal, chiar în perioada moratoriului. Și alți agenți economici ne-au comunicat că au fost supuși unor controale ale Inspectoratului Ecologic de Stat, Inspectoratului Fiscal, altor organe de control.
Din nota informativă la proiectul Legii privind moratoriul asupra controlului de stat:
„Din datele statistice colectate de la instanțele judecătorești rezultă că agenții constatatori solicită destul de frecvent autorizarea perchezițiilor în procesele contravenționale. Astfel, în anul 2014, de către instanțele judecătorești au fost examinate aproximativ 1.314 solicitări de acest gen, iar în primele nouă luni ale anului 2015, numărul estimativ al solicitărilor a constituit 1.018. De remarcat că cifrele indicate nu reprezintă tabloul complet al numărului de percheziții autorizate de instanțele judecătorești, acesta ar putea fi și mai impunător. Instanțele judecătorești au practici neuniforme privind evidența documentelor respective. Astfel, unele instanțe au refuzat să prezinte informația solicitată, invocând caracterul confidențial al acesteia, altele nu au făcut distincția între numărul solicitărilor și al demersurilor admise (percheziții autorizate). Dar și în limita informațiilor disponibile se poate concluziona că organele de control fac uz de percheziții în volum substanțial”.
Fiscul își argumentează acțiunile
Reprezentanții Inspectoratului Fiscal de Stat recunosc că în timpul moratoriului s-au efectuat controale la mulți agenți economici. Acestea au vizat fraude sau alte încălcări grave și au fost efectuate, așa cum prevede legea, în baza ordonanţelor organelor de drept.
„Activitatea ilicită nu se încadrează în legea privind moratoriul asupra controlului de stat şi, prioritar, mai facem controale în baza riscurilor, dar riscurile cele mai mari sunt cele pe care le facem în baza ordonanţelor sau la solicitarea organelor de drept”, afirmă şefa adjunctă a IFPS, Elvira Pantea. Oficialul precizează că în timpul moratoriului controalele au fost înlocuite cu discuţii cu agenţii economici. „Această pârghie este mai eficientă şi aduce mai mulţi bani la venituri decât în urma controalelor. Acolo unde vedem că, la anumite etape, sunt riscuri în activitate, atenţionăm agentul economic şi verificăm ulterior dările de seamă să vedem dacă problemele au fost corectate. Până la urmă scopul nostru este ca agenții economici să achite contribuţiile la buget fără măsuri de constrângere”, susţine Elvira Pantea.
Începând cu 1 octombrie 2016, Serviciul Fiscal de Stat a revenit la planificarea și desfășurarea controalelor.
Legea moratoriul asupra controalelor de stat, afectată de coruptibilitate
Legea privind moratoriul asupra controlului de stat a fost adoptată în lectură finală în luna martie, după ce în februarie premierul Pavel Filip declara într-o şedinţă de Guvern că organele de control efectuează prea multe controale ale agenţilor economici şi admit abuzuri. Documentul a fost adoptat însă în mare grabă, fără respectarea transparenţei decizionale și consultarea opiniei pubice. Proiectul a fost înregistrat la 16 februarie şi a fost dezbătut în prima lectură la 25 februarie. Aceasta în condițiile în care cadrul normativ prevede un termen de 15 zile lucrătoare din momentul plasării proiectului pe site pentru consultarea opiniei publice. Societatea civilă, în special asociaţiile profesionale, nu au putut să-și expună părerea asupra proiectului, cu atât mai mult să vină cu analize economice, ce ar da plus valoare proiectului de document. Legea a fost adoptată fără expertiză economică, financiară, ştiinţifică şi ecologică, așa cum o cerea cadrul normativ.
O expertiză a Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care nu a fost luată în calcul la adoptarea legii, arată că documentul este afectat de coruptibilitate. „Normele fiind ambigue, pot fi uşor ocolite, pot apărea abuzuri, Ministerul Economiei având prea mare discreţie pentru a decide asupra controalelor. Și asta s-a și întâmplat: mai întâi a fost termenul de trei luni, apoi s-a mai prelungit cu încă trei luni. Noi am recomandat ca proiectul să fie analizat suplimentar şi consultat cu asociaţiile profesionale, dar nu s-a luat în calcul acest aspect”, susține experta Mariana Kalughin.
Din raportul de expertiză al CAPC:
„Potrivit autorului, implementarea acestui proiect nu necesită alocarea resurselor financiare suplimentare de la bugetul de stat. Totodată, în nota informativă, autorul insistă asupra faptului că, urmare a suspendării pentru trei luni a controalelor de stat, vor fi făcute economii de la bugetul de stat în partea ce ţine de cheltuielile aferente efectuării controalelor respective. Luând act de argumentele autorului, este de remarcat că proiectul nu conţine nicio estimare a acestor economii, nefiind clar dacă în acestea vor intra salariile angajaţilor organelor de control (salarii preconizate şi nevalorificate). În atare condiţii, constatăm proiectul ca unul nefundamentat economico-financiar. Or, este evident că suspendarea controalelor ar trebui să aducă la anumite modificări şi în statele de personal, sarcina de muncă a personalului reducându-se substanţial, dar şi la reducerea bugetelor alocate organelor abilitate cu funcţii de exercitare a controlului de stat”.
Experţii CAPC critică faptul că premierul a delegat Ministerul Justiţiei să se ocupe de elaborarea proiectului de lege. „Iniţiator este Guvernul, însă autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei. Astfel, instituţia şi-a depăşit competenţele. Ea poate elabora proiecte de acte normative în domeniul Justiţiei şi al drepturilor omului, nu altele”, precizează Mariana Kalughin.
Fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru economie buget și finanțe, acum expert economic în cadrul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, afirmă că ideea moratoriului ar fi fost una nobilă, pentru a susține agenții economici, dar că nu a funcționat pentru că, „deși există un întreg sistem de protejare a agenților economici contra abuzurilor, acest sistem nu funcționează”: „La noi, sistemul de control este atât de pervers, încât nu se ocupă de protecția consumatorilor, ci de colectarea mitei. Și pentru a preveni aceste abuzuri din partea autorităților, la noi a fost votată o lege privind reglementarea controlului de stat, care prevede că nu pot fi controlați agenții economici fără să aibă de la șef învoire. E nevoie de reglementat clar competența controlorilor. Cel mai mare abuz are loc atunci când funcțiile lor sunt vagi. De obicei, controlorii nu vin pentru a controla, ci pentru a colecta dijma de la agenții economici”.
În iunie 2016, Guvernul a decis reducerea numărului instituţiilor cu funcţii de control, din 33 de instituții de control existente, urmând să rămână 11. Guvernul își argumenta inițiativa prin faptul că „optimizarea numărului instituţiilor cu funcţii de control va diminua povara administrativă asupra mediului de afaceri și va elimina situațiile de abuz, pentru ca, ulterior, controalele de stat să devină un instrument de susținere a mediului de afaceri în direcția soluționării consecințelor negative a legislației fiscale”.
Reprezentanții asociațiilor oamenilor de afaceri sunt sceptici și nu cred că reducerea numărului organelor de control va avea un efect benefic asupra mediului de afaceri, atâta timp cât nu este reformat întregul sistem al organelor de control și cât integritatea în sistemul public nu este pusă în capul mesei. „Controalele au fost şi rămân o plagă în domeniul afacerilor, fiindcă nu întotdeauna sunt făcute pe dreptate, aşa cum dictează actele normative. De asta se folosesc unii inspectori lipsiţi de scrupule. Şi Fisc-ul, şi cei care controlează calitatea, şi poliţiştii de sector. Ei întotdeauna au profitat de chestia asta. Pe de altă parte, oamenii de afaceri nu sunt informați și nu știu cum să se apere de controale abuzive”, este de părere preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roșcovanu. Verificările, în opinia sa, îi afectează în special pe cei din businessul mic şi mijlociu. Moratoriul asupra controalelor ar fi fost bemefic, spune Roșcovanu, dacă era respectată sută la sută buchia legii.
Un singur oficial a criticat Legea moratoriului
Moratoriul asupra controalelor a afectat și instituțiile statului. Ministrul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a fost singurul oficial care a criticat inițiativa guvernanților, declarând că moratoriul a influenţat negativ activitatea Ministerului pe care îl conduce. El s-a arătat revoltat că, din cauza moratoriului, agenții economici care pe 24 aprilie 2016 au blocat câteva rute interurbane spre Chişinău, acolo unde avea loc un protest împotriva guvernării, au rămas nepedepsiți. „Noi am făcut o informaţie pe marginea acelor situaţii, pentru că, unde dai să verifici, te trezeşti cu plângeri. Telefonează şi spun că nu se poate de controlat, cu moratoriul ăsta. Noi, la acel caz, am făcut o investigaţie internă şi îi ştim pe transportatorii care au încălcat şi ne gândim cum să-i pedepsim. Moratoriul, cu siguranţă, a fost un impediment pentru a efectua controale, pentru că el este lege. Noi avem semnale clare de încălcări, dar nu putem face nimic. Aşteptăm să expire, pentru a demara toate controalele. Am o sumedenie de materiale cu încălcări. Toţi au înţeles că nu se poate de efectuat controale absolut deloc şi profită. Noi avem Agenţia Naţională de Transport Auto, care trebuie să verifice zilnic situaţia din teritoriu. Agenţii economici îşi permit acum mai multe lucruri, pentru că, dacă ceva nu le place, telefonează la Cancelaria de Stat şi se plâng”, a declarat ministrul în fața jurnaliștilor, citat de Ziarul de Gardă.
Cazul „La Soacra” – controale superficiale
Deflagrația produsă în mai 2015 în Cafeneaua „La Soacra” din Piața Centrală din Chişinău a scos în vileag hâdășia și ineficiența sistemului de controale efectuate de instituțiile statului. Localul fusese supus controalelor în perioada mai-august 2015, adică cu doar câteva luni înainte să aibă loc explozia, care a provocat moartea a patru persoane şi rănirea altor 13. În perioada verificărilor, în local erau deja instalate buteliile de gaz, doar că cei care au făcut controlul au „închis ochii” la neregulile depistate. Deocamdată, trei persoane, între care doi funcționari ai serviciilor de resort municipale și un responsabil al Detaşamentului de Salvatori şi Pompieri Centru, sunt cercetate în dosarul „La Soacra”, fiind plasate în arest la domiciliu. Administratoarea localului a fost condamnată în mai 2016, de către Judecătoria Centru a Capitalei, la patru ani şi o lună de închisoare, iar soţul acesteia, fondatorul firmei ce deţinea cafeneaua, se află în arest preventiv, urmând să ajungă şi el în faţa instanţei de judecată pentru încalcarea regulilor de securitate şi de protecţie a muncii.
După moratoriu – controale mai laxe
Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a emis la finalizarea perioadei de moratoriu asupra controalelor un ordin prin care a cerut autorităților administrative abilitate cu funcții de control să efectueze controale „la fața locului doar cu titlu de excepție”. Într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei se menționează că „organele de control, după perioada de moratoriu, urmează să decidă efectuarea controalelor de stat la fața locului, aplicând și în continuare aceleași criterii pentru efectuarea excepțională a controlului, prevăzute de Legea nr. 18 din martie 2016 privind moratoriul asupra controlului de stat. Astfel, ieșirea la fața locului a organului de control urmează să aibă loc doar dacă există un pericol iminent pentru viața şi sănătatea populației, pentru securitatea economică a statului şi pentru mediu, și doar dacă situațiile date nu pot fi remediate în afara unui control la fața locului”. O astfel de abordare, în opinia Ministerului Economiei, „va avea rolul unei etape tranzitorii perioadei moratoriului și va asigura în continuare un mediu favorabil pentru activitatea agenților economici, eliminând astfel riscul unei presiuni bruște și nejustificate asupra acestora”.
Drepturi în raport cu controlorii
Agenții economici, dar și angajații pot obține mai multă informație despre condiții, drepturi, dar și obligațiuni în timpul efectuării controalelor, accesând site-ul www.controale.gov.md.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: investigații de presă”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Opiniile exprimate în aceste materiale de investigație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung.
Comentarii