La sfârșitul lunii iulie curent expiră mandatul de șapte ani al celor patru membri ai Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale (BNM), numiți de Parlament în anul 2016. Învestiți cu funcția de „paznici ai sistemului bancar” de un legislativ condus de democrați, aceștia au reușit să adune indemnizații cu șase zero-uri în timpul activității în principala instituție bancară a țării. Retribuțiile acestora, care sunt stabilite în „interiorul familiei” cu o majoritate simplă de voturi, întrec scandaloasele salarii ale conducerii agențiilor de stat, totodată fiind de câteva ori mai mari decât cele ale primelor persoane în stat, respectiv și agitația în jurul acestor „poziții de aur” este una crescută. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat pentru Anticoruptie.md că de această dată nu va fi organizat un concurs public, iar candidaturile potențialilor membri sunt deja analizate în Parlament, ceea ce mărește în progresie geometrică și volumetrică suspansul. Totuși, Marian consideră inoportună vreo modificare la capitolul remunerare, atâta timp cât „paznicii leului moldovenesc” nu sunt plătiți din bugetul de stat, ci din sursele BNM.

 

Numiți prin concurs, „pupați” de destin

În data de 29 iulie, 2016, un Parlament cunoscut pentru „marea migrație a deputaților” sub aripa democrată a aprobat decizia de numire în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei a lui Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iașan și Vadim Enicov. Aceștia au fost selectați de către Comisia Juridică, Numiri și Imunități, în cadrul unui concurs la care au participat 11 aspiranți la funcție. Alegerea nu a fost tocmai una general acceptată, pentru că a reprezentat voința a 48 de deputați din cei 68 de aleși ai poporului prezenți în sală. Hotărârea a fost semnată de speakerul de atunci, Andrian Candu, iar raportul Comisiei - de colega sa de partid, Raisa Apolschii.

Noii membri s-au alăturat unui Consiliu din care mai făceau parte guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, care deținea și funcția de preşedinte al Consiliului de supraveghere și de președinte al Comitetului executiv, viceguvernatorul BNM, Aureliu Cincilei, care era și membru al Comitetului executiv și viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, membru al Comitetului executiv. Ultimii doi au fost protagoniștii unor scandaluri în dosarul „Frauda bancară”. Aceștia au fost reținuți de către procurorii anticorupție în dosarul fraudei bancare, pe 5 martie 2020, după ce au efectuat percheziții la sediul Băncii Naționale. Pe numele lui Cincilei nu a fost emis mandat de arest și nici acuzații nu i-au fost înaintate, în schimb Ion Sturzu, alături de fostul guvernator Dorin Drăguțanu, are calitatea de învinuit într-un dosar inițiat pentru spălare de bani, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Timp de șapte ani, membrii-salariați ai Băncii Naționale în Consiliul de supraveghere s-au schimbat de nenumărate ori, doar cei patru au rămas constant în funcții. Actualmente, din interiorul BNM sunt în consiliu guvernatorul Octavian Armașu și viceguvernatorii Vladimir Munteanu și Tatiana Ivanicichina.

Noua funcție a venit cu un șir de responsabilități pentru Dumitru Ursu, Valeriu Iașan, Vadim Enicov și Alexandru Pelin, dar și cu un bonus material important, și anume o indemnizație care atinge anual suma de peste un milion de lei. Remunerarea membrilor numiți de legislativ și care nu sunt salariați ai BNM depășește chiar retribuțiile viceguvernatorilor. Consiliul de supraveghere este cel care determină cuantumul indemnizațiilor lunare ale membrilor care nu sunt și membri ai Comitetului executiv, cu votul a cel puțin 2/3 din membrii numiți în funcție ai Consiliului de supraveghere. Indemnizația lunară se stabilește în mărime de până la 50% din valoarea medie a veniturilor medii lunare obținute la Banca Națională în ultimele 12 luni de către membrii Comitetului executiv, care dețin funcția respectivă nu mai puțin de 12 luni de la data stabilirii. Cuantumul indemnizațiilor lunare a fost stabilit prin Hotărârea Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei nr.12 din 23 noiembrie 2016. Hotărârea, de altfel, nu este publicată pe site-l oficial al BNM.

Dumitru Ursu

Pe parcursul anului 2022, Dumitru Ursu a avut venituri totale de peste 2 milioane de lei. Pe lângă pensia de peste 250 de mii de lei, Ursu a ridicat o indemnizație de peste 1 milion 120 de mii de lei  pentru funcția de membru în Consiliul de Supraveghere al BNM, un salariu brut de 120 de mii de lei, dar și o compensație pentru tichete de masa de 12 420 de lei la Liga Bancherilor, o remunerare de 11 mii de lei de la Academia de Studii Economice și o retribuție de 47 800 de lei de la Societatea de audit "Total Finance Service" SRL. Veniturile au fost rotunjite cu o serie de dobânzi și dividende, în sumă totală de aproape 562 de mii de lei.

Ursu deține trei terenuri agricole și unul intravilan, procurat în anul 2008, cu peste 400 de mii de lei. Tot în 2008, în baza unui contract de donație, a devenit proprietarul unei case de locuit de peste 147 de metri pătrați, dar deține și un apartament de 72 de metri pătrați cumpărat în anul 2016 cu 466 490 lei.

Totodată, Ursu declară depozite bancare de peste 3 milioane de lei. Împreună cu soția sa sunt acționari ai BC „Moldova Agroindbank" S.A., cu 0,12% și, respectiv, 0,05%. Cei doi mai dețin cote-părți în Societatea de audit "Total Finance Service" SRL și IMOM Moldcredit SRL, care oferă servicii financiare, de consultanță și audit.

Dumitru Ursu conduce o mașină BMW X5, pe care a cumpărat-o în anul 2019 cu aproape un million de lei.

În cerințele de eligibilitate pentru aspiranții la funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al BNM, la punctul f, este indicată condiția ca aceștia să nu exercite activități ce ar putea genera conflicte de interese în procesul de realizare a funcției, fără însă a fi detaliate toate situațiile care ar putea interveni.

Legea 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale stabilește la art. 2 - conflict de interese – situaţia în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii, la art. 12 - (1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în următoarele categorii: a) conflict de interese potenţial - situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real şi care se declară în condițiile art. 4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial; b) conflict de interese real - subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele fizice şi juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică - fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).

Așadar, faptul deținerii unei cote părți în societatea care este supusă controlului/reglementării de către autoritatea în care face parte aceeași persoană reprezintă cel puțin un conflict de interese potențial dacă nu real. La modul practic, persoanele urmau să-și vândă acțiunile în termen de 30 de zile din momentul numirii în această funcție. Tot conform Legii 133/2016, în cazul apariției situației de conflict, trebuie să fie informat conducătorul și seisizată Agenția Națională de Integritate (ANI).

În informația cu privire la acţionarii şi/sau grupurile de persoane care acţionează concertat şi care deţin cote substanţiale în capitalul social al băncii BC „Moldova Agroindbank" S.A. nu se regăsește numele lui Dumitru Ursu, deși în listă sunt trecute persoane care dețin mai puține acțiuni. Astfel, cu mai puțin de 0,17%, atât cât are la activ cumulativ familia Ursu, am identificat zeci de persoane sau entități juridice.

Valeriu Iașan

Valeriu Iașan a declarat pentru anul 2022 venituri de aproape 1 milion 400 de mii de lei. La pușculița familiei s-a adăugat și salariul soției sale, care a însumat  aproximativ 433 de mii de lei. Partea leului din veniturile lui Valeriu Iașan e reprezentată de indemnizațiile primite în calitate de membru al Consiliului de supraveghere al BNM, fiind vorba despre  suma de peste 908 mii lei.

Totodată, acesta a declarat dividende și indemnizatii în calitate de membru al Consiliului Corporației de Finanțare Rurală S.A., de peste 206 mii lei. Iașan a obținut și venituri din serviciile de consultanță pe care le oferă prin intermediul ÎI Iașan Valeriu, fiind vorba de 32 000 lei. În anul 2022, familia Iașan a vândut un teren cu destinație agricolă, încasând în urma tranzacției 228 mii lei.  

Valeriu Iașan deține în proprietate un teren agricol și unul intravilan, pe care l-a cumprat în anul 2007 cu aproape 450 de mii de lei. Tot în 2007, familia a intrat în casă nouă, una spațioasă, de 275 metri pătrați, valoarea cadastrală a căreia este de peste 1 milion 700 de mii de lei.

În anul 2021, Valeriu Iașan și-a procurat o mașină Mercedes S 350D, cu 1 milion 100 de mii de lei. Tot în același an, familia Iașan a contractat trei împrumuturi, unul scadent în anul curent, celelalte două – în 2026. Este vorba despre 400 de mii de lei și peste 23 de mii de euro.

Valeriu Iașan declară și 0,0002% cotă-parte din pachetul social al BC “Moldova Agroindbank ” SA, pe care-o deține soția sa, Liliana Iașan, director al Asociației medical-teritoriale Buiucani.

Familia Iașan a călătorit destul de mult în anul precedent. Astfel, au fost accesate servicii hoteliere și avia în sumă totală de peste 200 de mii de lei. Cele mai scumpe au fost vacanțele, pe care le-au organizat prin intermediul agenției de turism SC XAMAX SRL:  în luna august - peste 42 mii de lei și în luna ianuarie peste 35 de mii de lei

Soția lui Valeriu Iașan a deținut funcția de viceministru al Sănătăți în perioada ianuarie 2015 - octombrie 2017, fiind considerată unul dintre cei mai înstăriți funcționari din Guvernul Filip. Aceasta a fost invitată în echipă de Ruxanda Glavan, membră a Partidului Democrat ( ulterior a formațiunii „Pro Moldova” clădită pe ruinele PDM) și era responsabilă de procesul de elaborare a documentului de reformare a medicinei de familie. Cele două au lucrat cot la cot un an și șapte luni, iar după comasarea ministerului au plecat aproape în același timp, Iașan revenind în fotoliul de director al Asociației medical-teritoriale Buiucani. Aceasta a anunțat pe Facebook că revine în medicina primară pentru „a implementa și dezvolta noi servicii de calitate și de satisfacție pentru pacienți”.

Averea sa a fost obiectul unor suspiciuni, discutându-se în spațiul publc mai ales despre casa familiei de 275 metri pătrați, prețul de piață al căreia ar fi fost în realitate mai mare. Presa a comentat că veniturile familiei nu erau suficiente pentru a cumpăra în 2007 și casa, dar și terenul intravilan.

Abia în octombrie 2019, Autoritatea Națională de Integritate (ANI), atunci CNI, a finalizat verificările, dispunând încetarea procedurii de control. Totuși, atenția inspectorilor de integritate a fost axată mai mult pe omisiunile depistate decât pe verificarea neconcordanțelor între venituri și cheltuieli.

De altă parte, Valeriu Iașan a lucrat cu soțul Ruxandei Glavan, fostul viceguvernator al BNM, Aureliu Cincilei, cu o pauză de doi ani în care Cincilei a fost desemnat în calitate de președinte al Comitetului de conducere al BC „Moldindconbank” S.A. Asta, după ce la această bancă s-au constatat activități concertate a unui grup de persoane ce deținea o cotă de 63,89% din capitalul social al băncii, fără permisiunea BNM. 

Vadim Enicov

Și Vadim Enicov și-a rotunjit veniturile în anul 2022. Suma cea mai consistentă a fost, de asemenea, obținută de la Banca Națională, fiind vorba de peste 1 milion 120 de mii de lei. Pe lângă această retribuție, Enicov a încasat de la Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei peste 93 de mii de lei. În același timp, a oferit servicii de consultanță pentru care a fost plătit de Instituția Privată pentru Integritate Financiară Integral cu 12 mii de lei.

Vadim Enicov deține ½ cotă-parte dintr-un teren situat în intravilan, pe care le-a cumprat în anul 2011 cu aproape 420 de mii de lei, valoare de piață a bunului fiind de peste 1 milion de lei.

Tot în 2011 și-a cumpărat și casa, care are o suprafață de aproape 150 de metri pătrați și care l-a costat peste 1 milion 700 de mii de lei. Valoarea de piață a bunului indicată în Declarația pe venit este de aproape 5 milioane de lei.

Enicov declară două mașini, procurate în 2021, un Lexus ES300H și un Mini Cooper. Dubla achiziție pe patru roți l-a costat 335 de mii de lei.

 Acesta deține cote-părți/acțiuni în trei firme, două specializate în oferirea consultanței juridice sau financiare. Una dintre ele, Anticor, are însă o activitate total diferită, și anume producerea chimicalelor și tranzacțiile imobiliare. Enicov deține o cotă de participare de 25,05.

Pe 24 aprilie 2019, Vadim Enicov  s-a adresat în instanță cu o cerere de chemare în judecată împotriva S.A „Anticor”, solicitând încasarea prețului de răscumpărare a 10 715 acțiuni la prețul de 918 lei pentru o acțiune, în sumă totală de 9 836 370 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 4 891 504 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 25 000 lei.

Enicov a indicat că este acționar al S.A „Anticor” și că prin aprobarea statutului societății la adunarea generală extraordinară a acționarilor societății din 24 iunie 2016 au fost operate anumite modificări ce constituie limitări ale drepturilor acționarilor. Totodată, acesta nu este de acord cu prețul pentru o acțiune instituit de firmă – puțin peste 191 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 11 ianuarie 2021, acțiunea depusă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea de la S.A „Anticor” a sumei de 2 051 708,20 lei cu titlu de preț pentru răscumpărare a 10 715 acțiuni, la prețul de 191,48 lei. În rest, cerințele au fost respinse.

La 04 februarie 2021, Vadim Enicov a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău din 11 ianuarie 2021, solicitând casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei noi hotărârii privind admiterea integrală a acțiunii. Cererea sa a fost însă respinsă. În schimb, la acțiunea depusă de S.A „Anticor” în instanța de apel, s-a dispus casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și emiterea unei noi hotărâri - de respingere a acțiunii lui Vadim Enicov împotriva S.A „Anticor”.

Alexandru Pelin

Alexandru Pelin, cel de-al patrulea membru al Consiliului de Supraveghere al BNM, numit în 2016 de Parlament, este de departe cel mai „sărac” dintre colegii săi.

Indemnizația de la BNM a tras cel mai greu la cântar – peste 1 milion 120 de mii de lei, la care s-a adăugat pensia de peste 183 mii lei. Totodată, la venurile familiei s-a adăugat salariul soției în sumă totală de peste 168 de mii de lei, dar și pensia sa de peste 50 de mii de lei. Pe parcursul anului, Pelin a mai obținut 7500 de lei din darea în arendă a unui teren.

Familia Pelin deține  patru terenuri agricole primite în calitate de moștenire în anul 1997, dar și două apartamente, unul de 108 metri pătrați, iar altul – de 57. Acestea au fost procurate în anul 2018 și, respectiv, 2020. Prețul plătit pentru apartamentul mai mic îl depășește pe cel al apartametului cu suprafață mai mare cu peste 330 de mii de lei.

Alexandru Pelin conduce din 2019 o Dacia Logan, achiziționată la prețul de aproape 190 de mii de lei. Pelin declară un cont la BC „Moldova-Agroindbank"S.A., pe care păstrează puțin peste 670 de mii de lei.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat pentru Anticoruptie.md că în Parlament sunt deja analizate 8 candidaturi ale potențialilor membri ai Consiliului de Supraveghere al BNM, care vor fi gata să preia garda din 29 iule curent. În ceea ce privește remunerarea acestora, Marian consideră că nu este necesar de intervenit cu modificări, pentru că aceștia nu sunt plătiți din bugetul de stat, ci din sursele BNM.

„Nu vom face concurs, vom face numiri. Acum suntem la etapa selectării candidaților. Avem o listă mai extinsă, o să facem o analiză, dar e prematur să spunem nume. Analizăm vreo 7-8 persoane. BNM are buget  independent, nu se finanțează din bugetul de stat. Având în vedere  importanța crucială, e firesc ca cei care supraveghează un domeniu atât de important să fie remunerați potrivit. Eu înțeleg că este un salariu mult mai mare decât mediu, dar, cum spuneam, este vorba despre sursele proprii ale BNM”, a menționat Radu Marian.

De altă parte, juristul Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), Sergiu Bozianu, spune că organizarea unui concurs reprezintă mecanismul care asigură neadmiterea imixtiunii politicului în procedura de numire a unor persoane cu funcție de demnitate publică care, potrivit sarcinilor atribuției funcției, sunt obligate să se poziționeze în afara oricărei supuneri politice.

„Funcțiile membrilor Consiliului de supraveghere sunt de demnitate publică, iar conform art. 6 alin. (4) din legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, numirea se face prin concurs, dacă legea specială nu prevede altfel. Iar legea specială – Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei la art. 23 alin. (7) stabilește condiții pentru a CANDIDA, iar conform alin. (5) din același art. Comisia economie buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova trebuie să aprobe procedura de desfășurare a CONCURSULUI”, a explicat Bozianu.

 

Conform Raportului Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2022, pentru executarea atribuțiilor sale au fost convocate 10 ședințe ale Consiliului de supraveghere al BNM.

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.