Justiție

Interesul poartă fesul sau cum demnitarii care isi ascund interesele si pretind la un mandat de deputat

La adoptarea în lectură finală a Legii cu privire la conflictul de interese, la 15 februarie 2008, Parlamentul nu a ținut cont de recomandările organizațiilor naționale și internaționale, inclusiv de obiecțiile Consiliului Europei. Experții străini, dar și cei locali sunt de părerea că, în actuala formulă, legea nu corespunde nici pe departe standardelor europene, riscând să rămână un act formal și ineficient. Cazurile de conflict de interese descrise mai jos demonstrează o dată în plus că experții au avut dreptate – în R. Moldova, demnitarii care își ascund interesele pretind la un mandat de deputat sau sunt promovați în funcție, iar organele de drept se fac că plouă.

Cazul Panciuc

La 29 septembrie 2008, primarul municipiului Bălți, Vasili Panciuc, a semnat dispoziția nr.96 “cu privire la numirea dnei Svetlana Terioșchina” în funcția de director al Întreprinderii Municipale “Hotelul Bălți” (VEZI DOCUMENTUL) . În document se spune că “Serviciul resurse umane urmează să întocmească contractul individual de muncă încheiat între primarul mun. Bălți și Svetlana Terioșchina”. În scurt timp, Panciuc și Terioșchina și-au pus semnăturile pe contract. Nu este prima dispoziție de angajare semnată de primarul de Bălți, însă, dacă am fi fost în Occident, dispoziția nr.96 “cu privire la numirea dnei Svetlana Terioșchina” ar fi fost ultimul document semnat de edilul local. De ce? Numele de domnișoară al Svetlanei este Panciuc, iar tatăl ei nu este altcineva decât primarul mun. Bălți.

Potrivit juriștilor de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Vasili Panciuc a încălcat flagrant prevederile Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției și ale Legii cu privire la conflictul de interese (ambele în vigoare de la mijlocul anului 2008 – n.r.). De exemplu, sub incidența Legii cu privire la prevenirea și combaterea corupției cade și “participarea cu drept de vot sau de decizie la examinarea și soluționarea problemelor ce vizează interesele lor personale sau interesele persoanelor cu care se află în raporturi de rudenie”. Mai mult, legea prevede că pentru a exclude conflictul de interese, autoritățile publice trebuie să stabilească „exigențe speciale, restricții și interdicții, criterii de angajare, de numire și de promovare în funcție”.

Solicitat de noi, Vasili Panciuc a declarat că nu crede că dispoziția cu privire la numirea fiicei sale în funcția de director al Hotelul „Bălți” este ilegală. „Ea a activat timp de șase ani la Hotelul „Bălți”, fiind recomandată în această funcție de fostul director”, afirmă primarul, menționând că Svetlana este un specialist care își face bine munca. „Directorul ÎM „Hotelul Bălți” este în subordinea unui viceprimar. Deci, nu e subalterna mea…”, a mai spus primarul.

Deși a trecut mai bine de jumătate de an de la numirea cu bucluc, organele de drept nu s-au autosesizat…

Cazul Voronin-I

În Legea bugetului de stat pentru anul 2009 a fost inclus următorul articol: „în bugetul Ministerului Educației și Tineretului, pentru susținerea financiară a activității de prestare a serviciilor pentru copiii orfani și cei din familiile defavorizate, desfășurate de Asociația Obștească „Orășelul copilăriei”, în sumă de 2,8 milioane lei”. Legea a fost adoptată de Parlament și ulterior promulgată de președintele R. Moldova, Vladimir Voronin.

Răsfoind Legea bugetului, vom observa că doar câteva organizații obștești din R. Moldova primesc ajutor de la stat, însă în sumă de doar câteva sute de mii de lei, nu de milioane ca "Orășelul Copilăriei". De ce? Asociația Obștească "Orășelul Copilăriei", înregistrată în 2003, este patronată de soția președintelui în exercițiu Taisia Voronina, fapt pe care prima doamnă nu-l ascunde… Nu este pentru prima dată când această organizație beneficiază de bani publici. De exemplu, în 2007 Ministerul Finanțelor a alocat din fondul de rezervă al Guvernului pentru “Orășelul Copilăriei” 2,7 milioane lei. În 2005 și 2006 asociația patronată de Taisia Voronina a primit câte 700 mii lei.

Experții consideră că este imoral ca din bugetul public să fie alocați bani pentru activitățile unor asociații patronate sau apropiate familiei prezidențiale. „Probabil, litera legii a fost respectată, nu însă și principiile morale, de care, din păcate, nu prea se ține cont în R. Moldova. În Occident, societatea ar fi penalizat politicienii pentru asemenea fapte. Nu exclud că sub presiunea opiniei publice vinovații și-ar fi dat demisia. La noi însă, cetățenii tac și înghit”, a spus juristul Victor Panțâru.

Cazul Voronin-II

În noiembrie 2005, deputații au decis să aloce circa 19 milioane lei pentru „finanțarea investițiilor capitale” în clădirea din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 154. Anume la această adresă se află Președinția R. Moldova. Teoretic, Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului ar fi trebuit să anunțe licitații publice pentru fiecare lucrare în parte. Însă instituția a decis să contracteze o singură firmă pentru efectuarea „lucrărilor de reconstrucție a sălii de ședințe (etajul IV), bibliotecii (etajul VI) și schimbarea lustrei principale din hol (etajul I) amplasate în clădirea nr. 154 din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt”. Anunțul despre organizarea concursului a fost publicat pe data de 1 iunie 2006 în Buletinul Achiziții Publice, așa cum prevede legislația R. Moldova. În cursa pentru circa 17 milioane de lei s-au inclus trei firme de construcții – SRL „Invent-BG”, SRL „Mapgeogrup” și SRL „Moldconstruct Market” (firmă al cărei economist este nimeni altul decât fiul președintelui Republicii Moldova - Oleg Voronin (VEZI DOCUMENTUL). Coincidență sau nu, dar anume oferta ultimei companii a fost declarată câștigătoare.

Până aici funcționarii de la Guvern au acționat, la prima vedere, legal. Însă Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului a călcat strâmb atunci când a decis să transfere în contul bancar al „Moldconstruct Market” încă (atenție!) circa 5 milioane lei, pentru reconstrucția cantinei din palatul prezidențial. Contrar prevederilor legale, nu a fost anunțată o nouă licitație publică. Pur și simplu, contractul inițial de peste 17 milioane lei a fost majorat în mod abuziv cu 28,5%. Curtea de Conturi, în raportul său asupra reviziei financiare efectuate la Aparatul Guvernului și la unele instituții subordonate acestuia în perioada 2005-2006, a scris negru pe alb că în acest caz a fost încălcat flagrant art. 25 alin. (5) din Legea achiziției de mărfuri, lucrări și servicii pentru necesitățile statului și pct.123 din Regulamentul cu privire la achizițiile publice de lucrări. Legislația R. Moldova interzicea „modificarea oricărui element al contractului încheiat și introducerea unor elemente noi, dacă asemenea acțiuni sunt de natură să schimbe condițiile ofertei, care au constituit temei pentru selectarea ei, și să majoreze valoarea acesteia”. Încălcarea a fost adusă la cunoștința Guvernului, Parlamentului și președintelui. Ce a urmat? Nimic!

Juristul Viorel Furdui ne-a declarat că în condițiile Legii achiziției de mărfuri, lucrări și servicii pentru necesitățile statului, abrogată în 2007, întotdeauna câștiga „favoritul”. „Legea a fost de calitate proastă, fiind des criticată de experți, dar și de organismele internaționale. Documentul nu conținea noțiunea de „conflict de interese” și, prin urmare, nu prevedea vreo restricție în acest sens. Principalul criteriu de selecție a câștigătorului licitației era prețul și condițiile oferite. Organizatorii licitațiilor aveau posibilitatea să aranjeze lucrurile în modul care le convenea, iar cine „trebuia” obținea banii publici”, afirmă Viorel Furdui.

Cazul Stoicov

La alegerile parlamentare din 2009, deputatul Iurie Stoicov, la fel ca și ceilalți candidați la funcția de parlamentar, și-a făcut publică averea. În declarația sa (VEZI DOCUMENTUL) cu privire la venituri și proprietăți el a indicat că deține 144 de acțiuni la compania „Nirom Roz” din orașul Călărași. Anterior, la alegerile parlamentare din 2001 și 2005, Stoicov nu și-a declarat hârtiile de valoare, prin urmare am bănuit că deputatul le-a achiziționat de curând. Pentru a afla de cât timp Iurie Stoicov este printre acționarii „Nirom Roz”, am făcut o solicitare oficială la Camera Înregistrării de Stat. Însă, surpriză, pe acte unicul asociat al întreprinderii este Nicolae Rozembac(VEZI DOCUMENTUL).

De ce ne-au intrigat hârtiile de valoare ale lui Stoicov? Răsfoind Raportul anual pentru anul 2007 al Oficiului Executiv al Fondului de Investiții Sociale din Moldova (FISM), am descoperit că „numărul maxim de contracte câștigat de un singur contractor este 16 („Nirom Roz” SRL, or. Călărași (drum) – din 29 de participări)” (VEZI DOCUMENTUL) . De fapt, în perioada 1999-2009, „Nirom Roz” a câștigat în total 29 de licitații publice în cadrul subproiectelor co-finanțate de FISM, executând lucrări de reparație sau construcție a drumurilor în tot atâtea localități. Întrebat de noi câte milioane de lei a câștigat în final „Nirom Roz”, FISM ne-a spus că doar „comunitățile beneficiare dețin aceste date”.

Pe Iurie Stoicov l-am găsit la staful electoral al PCRM din Călărași. Deputatul ne-a declarat că deține 144 de acțiuni la „Nirom Roz” încă de la mijlocul anilor 90. „Eu am investit bonurile patrimoniale în această companie, însă niciodată nu am primit dividende. Știu doar că întreprinderea și-a schimbat denumirea din „Plai” în „Nirom Roz”. La fel, am auzit că ar avea datorii la stat”, a mai spus Stoicov, menționând că habar nu are că „Nirom Roz” este campioana licitațiilor publice organizate în cadrul subproiectelor co-finanțate de FISM.

Solicitat de noi, Nicolae Rozembac a declarat că Iurie Stoicov este acționar la compania pe care o conduce „de sute de ani”, ezitând să dea alte detalii. Când am mai insistat, Rozembac ne-a închis telefonul.

Juristul Victor Panțâru afirmă că pe parcursul exercitării mandatului compania în care un deputat are cote-părți sau acțiuni ar trebui să se abțină de a accesa bani publici. „De data asta, este un conflict de interese indirect. Nu este moral ca firma în care este implicat un deputat sau funcționar să participe la licitații publice”, a mai spus Panțâru.

Cazul Baldovici

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Consfirmgrup” (firma care reconstruiește sediul Parlamentului pentru 250 milioane de lei – n.r.) a fost înregistrată la 30 iunie 2005, fondatori fiind Vladimir Baldovici, actualul ministru al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, și soția sa Violeta (70%), Lilia Druță (20%) și Aneta Roșca (10%). Pe atunci, actualul ministru în exercițiu ocupa funcția de director al companiei „Stayer” și era în drept să fondeze zeci de SRL-uri. În iulie 2007, Baldovici a fost numit într-o funcție publică – director general al Agenției Construcții și Dezvoltare a Teritoriului. Dacă în acel an R. Moldova ar fi avut o lege privind conflictul de interese, demnitarul era obligat să declare că noul său post este incompatibil cu calitatea de fondator al unei firme de construcție. Însă, Baldovici a tăcut. Mai mult, în luna noiembrie 2007, „Consfirmgrup” a încheiat un contract avantajos cu Întreprinderea de Stat „Serviciu Asistență Beneficiari la Obiectele Sociale”, obligându-se să construiască două blocuri de locuințe pentru bugetari.

La 31 martie 2008, Vladimir Baldovici a fost numit în funcția de ministru al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului în Guvernul Grecianîi, deținând la acel moment, potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, împreună cu soția sa, 70% din capitalul social al „Consfirmgrup”. Zece zile mai târziu, soții Baldovici s-au retras din rândul fondatorilor, cedând cota-parte de 70% Anetei Roșca. Însă, la 14 august 2008, componența asociaților SRL „Consfirmgrup” este iarăși modificată – Vladimir Baldovici (80%) și Lilia Druță (20%).

La 14 aprilie a.c., Aparatul Parlamentului R. Moldova a anunțat în „Buletinul Achizițiilor Publice” că organizează o licitație pentru „efectuarea lucrărilor de reparație capitală a clădirii din bd. Ștefan cel Mare, nr. 105”. Trei zile mai târziu presa scria că edificiul Parlamentului ar putea fi transmis în gestiunea Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului pentru perioada efectuării reparației capitale. În aceeași zi, pe 17 aprilie, potrivit Camerei Înregistrării de Stat (VEZI DOCUMENTUL), ministrul Baldovici „părăsește” firma, cedând cota-parte din capitalul social al „Consfirmgrup” lui Alexandr Guțu (40%) și lui Andrei Roșca (40%). Pentru a nu fi învinuit de conflict de interese direct, Vladimir Baldovici a decis să cedeze cota sa parte. Însă, pe cât timp? Nu cumva ministrul va reveni la cârma firmei după finalizarea lucrărilor sau după ce presa va da uitării acest subiect, așa cum s-a întâmplat și în 2008?

Experții independenți afirmă că dacă în Occident un ministru ar fi procedat ca Vladimir Baldovici, atunci acesta și-ar fi dat imediat demisia pentru a nu prejudicia imaginea instituției pe care o conduce. „Interesele nu se schimbă peste noapte”, ne-a declarat Lilia Carașciuc, președinta Transparency International-Moldova, adăugând: „R. Moldova a ratificat și s-a obligat să respecte un șir de documente internaționale, inclusiv Convenția ONU împotriva corupția, care stipulează că relația veche a unui funcționar cu o companie este conflict de interese. Prin urmare, ministrul Baldovici rămâne în conflict de interese cu „Consfirmgrup” și după renunțarea la cota-parte”.

După ce la 4 iunie a.c., suplimentul anticorupție OBIECTIV a scos în vileag interesele lui Vladimir Baldovici, Asociația Presei Independente (API) a cerut Procuraturii Generale să se pronunțe dacă în acțiunile ministrului există elemente constitutive ale unor infracțiuni. Câteva zile mai târziu, Parlamentul a aprobat noua componență a Guvernului, Baldovici păstrându-și fotoliul. La 10 iulie a.c., Procuratura Generală ne-a informat că dovezile prezentate mai sus „nu și-au găsit confirmarea”. Atât. Printr-o solicitare suplimentară, API a cerut detalii despre investigațiile procuraturii pe cazul Baldovici, însă, deși s-au scurs mai bine de două săptămâni, nu am mai primit nici un răspuns…

Investigație realizată în cadrul proiectului „Monitorizarea listelor electorale pentru alegerile parlamentare anticipate 2009”, finanțat de Fundația Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția finanțatorului.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii