Mediu

Afacerea secretă Complexul hidroenergetic Dnestrovsk: Ucraina omoară Nistrul cu acordul Moldovei

Centrala hidroelectrică de acumulare Dnestrovsk

Ucraina dezvoltă de peste 30 de ani un complex hidroenergetic monstru pe Nistru, sfidând asigurarea cu apă potabilă a R. Moldova. Potentaţii de la Chişinău, momiţi cu energie electrică ieftină, pensiuni de vacanţă, cariere de pietriş şi granit din Ucraina, sunt complicii acestei afaceri dubioase. Guvernul Filat a fost cel care a lipsit, prin decizii secrete, în 2010, Moldova de dreptul de control asupra barajului de la Naslavcea, obiectiv strategic ce garantează accesul la apa din Nistrul superior, de unde vin 70% din apa Nistrului moldovenesc.

Vezi harta interactivă „Complexul hidroenergetic Dnestrovsk”

Complexul hidroenergetic nistrean sau Dnestrovsk a reprezentat din start o ditamai construcţie stalinistă, care a neglijat impactul asupra mediului. URSS a demarat construcţia acestei imense reţele hidroenergetice (vezi harta interactivă) cu amenajarea Bazinului principal, ridicarea Centralei hidroelectrice Dnestrovsk nr. 1 (ГЭС 1) şi a Barajului de la Naslavcea.

Nistrul în localitatea Naslavcea. Foto: Serviciul hidrometeorologic de stat

Lacul-tampon situat între cele două construcţii a avut pentru început rolul să diminueze pagubele ecologice, să asigure un debit constant pe teritoriul Moldovei şi să încălzească apa ieșită din Centrala hidroelectrică nr. 1. Însă inginerii ucraineni au transformat acest obiectiv într-un factor care înnămolește Nistrul moldovenesc.  

RSS Moldovenească a oferit în 1981circa 18 hectare pentru acest complex, echivalentul a 25 de stadioane de fotbal, teren care a revenit după 1991 sub suveranitatea R. Moldova.

Сum dispare apa din Nistru

Începând cu 1983, odată cu punerea în funcțiune a acestui ansamblu hidroenergetic, în forma lui inițială, Nistrul a început să piardă anual o cantitate enormă de apă. Exploatarea celor două bazine de la Novodnestrovsk – bazinul central şi lacul-tampon – a provocat pierderea anuală a circa 2 kilometri cubi, apă cât curge pe râul Prut în decursul unui an.  

Pagubele respective au fost înregistrate în paralel cu reducerea debitului de la 318 metri cubi pe secundă la 231 în decurs de zece ani. Şi asta în condiţiile în care Moldova face parte din categoria țărilor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice.  

„Ukrhidroenergo” a decis să ducă la capăt acest ansamblu faraonic

Cu toate acestea, întreprinderea de stat Ukrhidroenergo a decis să ducă la capăt acest ansamblu faraonic. Astfel, în 2002, a fost dată în exploatare Centrala hidroelectrică nr. 2 (ГЭС 2) instalată în barajul de la Naslavcea; în 2009, a fost inaugurată Centrala hidroelectrică de acumulare (ГАЭС), iar în 2012 – un bazin artificial cu capacitatea de 35 de milioane de metri cubi de apă ce acoperă o suprafață de 250 de hectare.

Centrala hidroelectrică de acumulare ia şi aruncă înapoi în Nistru în decurs de 24 de ore cât aproape volumul apei din lacul Ghidighici din apropierea Chișinăului. Doar în urma conectării a două generatoare la Centrala de acumulare, volumul anual al Nistrului a scăzut de la 10 kilometri cubi la 7 kilometri cubi, pierdere ce se apropie de cantitatea de apă ce curge pe Prut timp de un an.

Uсraina urmează să instaleze în total şapte generatoare la această centrală şi să construiască alte şase hidrocentrale în amonte.

Complexul se află într-o regiune de calcar şi ghips

Toate aceste construcţii sunt ridicate pe o zonă calcaroasă care absoarbe apa din lacurile de acumulare şi ar putea să înghită în orice moment şi complexul. De pildă, în 11 ianuarie 1998, în satul Dankivţi, raionul Hotin, unde a apărut, la ora 3 dimineaţa, un crater enorm. Potrivit datelor Institutului de Geofizică al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, construcţia şi exploatarea Centralei Hidroelectrice de Acumulare intensifică activitatea seismică locală de la 6 la 7 grade pe scara Richter.

Pentru a efectua lucrările de lărgire a bazinului-tampon pe malul drept al Nistrului, Ukrhidroenergo are nevoie să folosească 19,22 hectare din teritoriul Moldovei, un teren aflat mai sus de barajul Naslavcea. Guvernul de la Kiev a înaintat Chișinăului pe 25 august curent un proiect de Acord privind asigurarea funcționării Complexului hidroenergetic nistrean pentru a obţine în arendă terenul dorit.

Ucraina cere în folosinţă 19 hectare

Partea ucraineană solicită ca reţeaua hidroenergetică modificată să funcționeze în continuare după regulile de exploatare din 1987. Şi pentru o exploatare „normală”, Chişinăul trebuie să transmită, pentru 49 de ani, un teren de 19,22 hectare. Valabilitatea Acordului privind funcţionarea complexului să fie 99 de ani cu o prelungire automată pentru acelaşi termen.

Totodată, Kievul a ignorat cerinţele Chișinăului formulate în protocolul din 2013 ale acestui acord privind funcţionarea Complexului nistrean, în special solicitările cu privire la debitul de 250 de metri cubi pe secundă.

Arenda acestui spaţiu, în opinia experţilor moldoveni, va duce inevitabil la pierderea în totalitate a posibilității Moldovei de a interveni în reglementarea scurgerii Nistrului pe teritoriul Moldovei. Cu toate acestea, potrivit lui Andrei Ursache, fost şef adjunct al Direcţiei resurse naturale şi biodiversitate de la Ministerul Ecologiei, în timpul şedinţei din 15 octombrie curent a grupului de experţi în problema acestui acord, responsabilii de la Ministerul Economiei insistă că proiectul trebuie semnat în versiunea sa din 2017. „Dacă nu puteţi face acest lucru, vom găsi oameni care îl vor face”, a reprodus Ursache replica unui şef de la Ministerul Economiei, fără a da numele acestuia.

Fluctuațiile nivelurilor de apă la Naslavcea nu trebuie să depăşească 50 de centimetri, însă acest tabel arată că apa se ridică în unele zile cu 3 metri

Încălcările şi tertipurile Ucrainei

Relevăm că Ukrhidroenergo a construit, în ultimii 15 ani, Centrala hidroelectrică nr. 2 pe barajul de la Naslavcea (2002), Centrala hidroelectrică de acumulare (2009) şi a modificat funcțiile lacului-tampon fără să adopte noi reguli de exploatare a complexului, reguli ajustate la noua structură a reţelei și la schimbările climatice. „Funcţionarea acestei reţele hidroenergetice uriaşe după regulile sovietice convine doar energeticienilor şi piscicultorilor din regiunea Cernăuţi. Aceştia au uzurpat dreptul să dispună de regimul de evacuare a apei din complex în scopurile lor meschine”, explică cercetătorul Parcului Natural Naţional «Тузловские лиманы» din regiunea Odesa, Ivan Rusev.

Doctorul în biologie Ilya Trombiţki, președintele Asociației Internaționale „Eco-Tiras” din Chişinău, susţine că toate aceste acţiuni contravin Acordului semnat în 1994 între Guvernul R. Moldova și cel al Ucrainei, care interzic construcţiile pe ecosistemele acvatice transfrontaliere fără acordul statelor vecine.

Acest tabel demonstrează că Ukrhidroenergo deversează apa la Naslavcea doar în orele de vârf

Deşi insistă pe rămânerea în vigoare a regulilor de exploatare din 1987, Ukrhidroenergo nu le respectă nici măcar pe acestea. Astfel, fluctuațiile nivelului apei de lângă baraj nu trebuie să depășească 50 de centimetri, în timp ce observațiile demonstrează că nivelul apei din râu fluctuează uneori până la trei metri.

Centrul hidrometeorologic din Ucraina ascunde nivelul de apă la Moghiliov-Podolsk

Conform acelorași reguli, Ukrhidroenergo este obligată să asigure un debit constant de cel puţin 120 de metri cubi pe secundă, însă înregistrările Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova arată că la punctul Naslavcea există scurgere doar în orele de vârf. Şi mai grav este faptul că, potrivit directorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Moldova, Valeriu Cazac, autoritățile moldovenești nu pot fi sigure nici măcar de această cantitate. Stația hidrologică din Moghiliov-Podolsk nu funcționează din 2015, în condiţiile în care cele din amonte şi din aval lucrează.

Tariful verde, lozul energeticienilor

Potrivit lui Ilya Trombițki, la luarea deciziilor privind regimul debitului domină dorința energeticienilor de a păstra un cât mai înalt nivel de apă în bazinul-tampon, lărgit considerabil, ceea ce le permite să dea cât mai multă energie electrică. Complexul hidroenergetic nistrean produce şi desface energie electrică la tarif verde pentru care statul ucrainean plăteşte de trei ori mai mult decât pentru tariful obișnuit.

„Iată de ce aleargă autorităţile să construiască aceste hidrocentrale pe Nistru”, ne-a explicat Petro Ploşceanski, cercetător ştiinţific la Parcul Naţional „Canionul Nistrean”.

Conform programului de dezvoltare a hidroenergiei din Ucraina, extinderea Complexului nistrean va permite să acopere cererea de consum de energie electrică în orele de vârf în întregul sistem energetic al Ucrainei şi să îmbunătăţească fluxul de energie cu sistemele energetice ale statelor vecine.

Nistrul este o groapă de gunoi publică

Cele şase hidrocentrale ce urmează să fie construite vor prezenta un pericol considerabil pentru cei care locuiesc pe malurile fluviului. „Nistrul este o groapă de gunoi publică. Din cele 17 localităţi din regiunea Ternopol, doar două au staţii de epurare. Celelalte 15 îşi aruncă apele reziduale direct în Nistru. Imaginaţi-vă ce se va întâmpla în cazul în care aceeaşi apă va fi folosită de cele şase hidrocentrale!… Ce va rămâne din ea?”, se întreabă directorul Parcului Naţional „Canionul Nistrean”, Mihail Şkilniuk.

Ukrhidroenergo: „Noi știm cine face politica în Moldova”

Igor Sirota, directorul general al Ukrhidroenergo

Vorbind despre problemele ecologice ale Moldovei, Vasyl Kotko, preşedintele Asociaţiei Energetice din Ucraina, a declarat în august curent în cadrul unei adunări a comunităţii energetice că „fiecare trebuie să reprezinte interesele sale. Noi, ucrainenii, reprezentăm interesele noastre. Şi dacă Moldova are probleme, să şi le rezolve!”, a indicat el.

Igor Sirota, directorul general al Ukrhidroenergo, a acuzat fără ocolişuri partea moldovenească de faptul că ar face jocul Kremlinului. „Ei [moldovenii] vor 120 de metri cubi de apă în fiecare secundă. În decursul primăverii, da, sunt 300, 400, 500, 600 de metri cubi pe secundă, însă în decursul verii, nu! Mai mult, subiectul cu partea moldovenească trebuie închis! Ce face partea moldovenească? Vă voi arăta articole din anii 90, din Federaţia Rusă. Noi ştim cine face politică acolo! Ei [moldovenii] sunt împotriva hidroenergiei”, a ripostat Sirota.

Wikileaks: Moldova a obţinut energie ieftină în schimbul Complexului nistrean

Potrivit Wikileaks, în 2003, grănicerii moldoveni au intrat pe teritoriul Complexului hidroenergetic, au alungat muncitorii și au instalat un post. În plus, Moldova a solicitat 20% din veniturile complexului.

Drept reacţie, fostul ambasador al Ucrainei la Chișinău, Serghei Pirojkov, a făcut în 2007 declarații dure la adresa Chișinăului, respingând acuzaţiile că Ucraina a violat teritoriul suveran al R. Moldova. El a accentuat că, în pofida speculațiilor, Moldova nu a revendicat niciodată proprietatea asupra Complexului hidroenergetic nistrean.

„Energo-Partner” Kft „a mâncat” comisionul

Mai mult, în documentul Departamentului de Stat al SUA, se subliniază că Pirojkov a legat recunoașterea drepturilor privind proprietățile moldovenești în Ucraina, negocierile la prețurile energiei electrice și participarea Ucrainei la soluționarea diferendului transnistrean de problema Complexului Dnestrovsk. „La 20 mai 2008, în timpul vizitei vicepremierului Igor Dodon la Kiev, acesta a negociat cu oficialii ucraineni livrarea și prețul la energia electrică. Moldova importa atunci din Ucraina 70% din energia electrică, la prețul 0,04 USD pentru un KWh. Prețul pentru R. Moldova era mult mai mic decât cel pentru consumatorii ucraineni, 0,062 USD. Moldova a fost de acord cu cererile Kievului privind majorarea treptată a prețurilor până în iulie 2009”, se menţionează în acelaşi document.  

În 2008, se menţionează cu aplomb în aceeaşi notă a Departamentului de Stat al SUA, că părţile ucraineană şi moldovenească au ajuns la un compromis: „În schimbul recunoașterii de către Chișinău a proprietății întregi asupra Complexului hidroenergetic nistrean, Kievul recunoaște, la rândul său, 60 de întreprinderi moldovenești pe teritoriul Ucrainei și cade de acord să furnizeze energie electrică ieftină până în iunie 2009”. Această energie a ajuns, până la urmă, la fel de scumpă ca înainte, la consumatorii moldoveni prin „Energo-Partner” Kft.

În februarie 2010, a fost stabilit temeiul juridic pentru cedarea barajului de la Naslavcea către Ucraina. Fostul premier al Moldovei, Vlad Filat, şi omologul său de la Kiev, Iulia Timoşenko, au semnat un protocol secret cu privire la recunoașterea întreprinderilor şi altor proprietăți ucrainene de pe teritoriul R. Moldova care s-au aflat la 1 decembrie 1990 în evidenţa ministerelor de subordonare unional-republicană.

Potrivit lui Mihail Doruc, şef al Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietății Publice din Moldova, Ucraina a revendicat partea moldovenească a barajului de la Naslavcea, în baza protocolului din 2010, pe care este instalată Centrala hidroelectrică nr. 2. Precizăm că acest teritoriu este deja îngrădit de către autoritățile ucrainene.

Ukrhidroenergo a construit un gard pe malul drept al Nistrului ce îngrădeşte şase hectare. În plus, partea ucraineană a blocat drumurile de acces în zona îngrădită pe malul drept. Foto: Ilie Gulca

Cât despre o eventuală anchetă pe marginea acestui caz, Procuratura Generală a R. Moldova susţine că doar monitorizează problema funcţionării complexului, dar nu a deschis niciun dosar.

Avocaţii Ucrainei la Chişinău

Negocierile privind funcţionarea Complexului Dnestrovsk au fost apanajul Agenţiei „Apele Moldovei”, în fruntea căreia s-a aflat Mihail Pencov. Acesta ar fi luat decizii care au defavorizat R. Moldova în problema funcţionării Complexului hidroenergetic nistrean, în principal în cazul semnării Acordului privind protejarea bazinului Nistrului. Fostul şef al „Apelor Moldovei” ne-a spus că „a fost rugat” să plece din funcţie, dar a refuzat să comenteze acuzaţiile precum că ar fi lucrat contra Moldovei.

Un reprezentant al Ministerului Economiei și Infrastructurii al Moldovei, sub anonimat, a formulat obiecţii la adresa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE) că nu s-ar fi implicat activ în procesul de obţinere a sprijinului partenerilor de dezvoltare în problema Nistrului.

Ca reacţie, ambasadorul cu misiuni speciale din cadrul MAEIE, Ion Stăvilă, fost ambasador la Kiev, a adoptat o poziţie de avocat al Ucrainei, invocând sprijinul acesteia în soluţionarea conflictului transnistrean, chiar şi cu preţul Nistrului, care moare, recunoaşte el.

Această investigație a fost realizată cu suportul rețelei jurnaliștilor de investigație n-vestigate.net și coordonată de partenerul local - RISE Moldova.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii