Organele de drept din Republica Moldova au lansat linii telefoninice dedicate, numite linii verzi sau de încredere, și îi îndeamnă pe cetățeni să comunice cazuri de corupție, să dezvăluie abuzurile și practicile ilegale admise de funcționarii public, aleșii locali sau demnitarii de la conducerea entităților publice. La nivel oficial, autoritățile afirmă că mizează și pe rolul mass-media în acest sens, realitatea arată însă că anchetele jurnaliștilor de investigație despre schemele de corupție, abuzuri, cheltuirea frauduloasă a banilor publici sunt trecute cu vedere de cei care sunt obligați să întreprindă măsuri. Bunăoară, la Rezina, jurnaliștii de investigație rămân singuri în lupta cu cei care încalcă legea, abuzează de funcții și gestionează la bunul lor plac banul public.

Milioane de lei, bani publici, pentru o stație de epurare care nu funcționează

În februarie 2016, în ancheta „Firme şi afaceri secrete la Rezina”, reporterii scoteau la iveală că trei firme, administrate de aceeași persoană, sunt preferatele autorităților din raionul Rezina în materie de achiziții publice. Fiecare al doilea contract încheiat în domeniul reparaţiilor şi construcţiilor, în perioada septembrie  2013 – aprilie 2015, a fost atribuit uneia din cele trei firme unde în calitate de administrator sau fondator apare Liviu Jitari: Litarcom, AVI Borș șo Capillati, chiar dacă lucrările prevăzute în toate aceste contracte nu au fost îndeplinite în termenii stabiliţi, dar şi cu mari deficienţe la capitolul calitate. De exemplu, la licitaţia din 11 decembrie 2013 pentru selectarea antreprenorului care urma să construiască Staţia de epurare din Rezina, din cinci agenţi economici încrişi, grupul de lucru al Primăriei Rezina a apreciat cu cel mai mare număr de puncte oferta propusă de Polimer Gaz Construcţii SRL, care se angaja să efectueze lucrările prevăzute în caietul de sarcini în trei luni contra sumei de 13,15 milioane de lei.

Administratorul Litarcom SRL, Liviu Jitari, a contestat decizia Primăriei la Agenţia Achiziţii Publice (AAP) sub pretextul că oferta Litarcom SRL ar fi mai avantajoasă din punct de vedere financiar şi că grupul de lucru nu ar fi estimat corect „sistemul calităţii pentru executarea lucrării”. Agenţia Achiziții Publice a anulat rezultatele licitaţiei şi a obligat Primăria să repete procedura. În februarie 2014, învingătoarea licitaţia a fost desemnată Litarcom SRL, care a dat asigurări că va efectua lucrările contra sumei de 12,6 milioane de lei în cinci luni. Banii publici au fost deja cheltuiți, însă staţia nici azi nu funcţionează.

Dosar penal în cazul construcției unui havuz

Şi havuzul construit de SRL Capillati în vara lui 2015, sub peretele clădirii Primăriei Rezina, în cadrul unui proiect camuflat sub lucrări de amenajare a scuarului din or. Rezina, str. 27 August, n-a rezistat nici trei ani. Costul proiectului constituie 642 de mii de lei. Specialiștii unei întreprinderi din Chişinău, specializate în construcţia de piscine, havuzuri, băi etc. au estimat că echipamentul unui asemenea havuz ar putea fi procurat cu maximum 4.300 de euro, iar lucrările de construcţie a cadei ar costa circa 3.000 de euro. Adică „opera” administraţiei raionului şi SRL Capillati valora cel mult 160.000 de lei, de patru ori mai puțin decât au cheltuit în realitate autoritățile.

Peste câteva luni de la finisarea lucrărilor administraţia raionului „s-a spălat” de havuz, transferându-l la balanţa primăriei, specialiștii căreia, în primăvara anului 2019, au constatat că „suprafaţa cadei havuzului este deteriorată, teracota de pe fundal este ridicată cu tot cu beton, ceea ce a cauzat dezermetizarea lui şi apa se scurge în încăperea staţiei de pompare din clădirea primăriei”. Deoarece perioada de garanţie a obiectului încă nu expirase, administraţia SRL Capillati a fost solicitată să repare havuzul. După publicarea anchetei nu a urmat nicio reacție din partea autorităților. Abia recent, după mai multe sesizări a organelor de drept, am aflat că pe cazul construcției havuzului a fost intentat dosar penal.

Afaceri de milioane, tăinuite de administrația raionului

Într-un alt articol publicat în octombrie 2017, jurnaliștii arătau că zeci de milioane de lei din bugetul local și național au fost investiți, în ultimii ani, în construcţia şi reparaţia mai multor școli, gădinițe, apeducte și sisteme de canalizare din raionul Rezina. Multe din aceste lucrări s-au făcut în condiții de netransparență, cu firme selectate în mod discreționar, iar în unele cazuri lucrările nu au mai fost finalizate. Astfel, președinta de atunci a raionului Rezina, Eleonora Graur, a inițiat și realizat fără implicarea și aprobarea Consiliului Raional proiectul „Lucrări de eficientizare a energiei termice în şcolile de circumscripţie din raionul Rezina”. În perioada 2014-2017, Consiliul Raional Rezina a alocat instituţiilor de educaţie din raion, pentru lucrări de conservare a energiei termice prin instalarea de uşi şi ferestre din tâmplărie PVC, peste 3,2 milioane de lei, în calitate de contribuţii la proiectele finanţate de diferiţi investitori, inclusiv Fondul de Investiţii Sociale. Preşedinta raionului asigura atunci redacţia săptămânalului CUVÂNTUL că toate sumele alocate prin deciziile Consiliului Raional au fost transferate instituţiilor de educaţie respective şi utilizate conform destinaţiei. Administrațiile unor școli ne-au declarat însă că nu au primit sumele respective, iar lucrările nu au fost executate.

De exemplu, Galina Platon, directoarea Liceului Teoretic „Ioan Sârbu” din Ignăţei, ne-a răspuns că nu a primit cei peste 580 de mii de lei alocaţi de Consiliul Raional. „Tâmplăria la liceul nostru a fost schimbată prin anii 2010-2011, când era alt director. Iar în 2016, când Consiliul Raional ne-a alocat 580 de mii de lei, după cum ni s-a spus, din cauza condiţiilor financiare precare din țară, Guvernul n-a permis achiziţiile publice. Astfel, banii n-au fost valorificaţi şi au fost luaţi de Consiliul Raional”, scria Galina Platon. La fel s-a întâmplat și în cazul Gimnaziului Solonceni.

Ulterior, jurnaliștii au stabilit că o parte din aceste instituții figurau în lista de beneficiari ai proiectului „Lucrări de eficientizare a energiei termice în şcolile de circumscripţie din raionul Rezina”. O situație anecdotică a fost constatată la școala-grădiniță din satul Tarasova, comuna Solonceni. La primărie jurnaliștii au găsit un set cu documente care confirmă că în anul 2011 la școala din Tarasova au fost schimbate ușile și ferestrele. Într-un răspuns oficial remis în adresa redacției, primarul comunei, Valeriu Palii ne informa că, începând cu 2015, Primăria Solonceni, proprietara clădirii școlii-grădinițe Tarasova, nu a contractat niciun fel de lucrări la această instituție pe motiv că a lipsit necesitatea acestora. „Administrația școlii nu a sesizat Primăria despre necesitatea schimbării ușilor, ferestrelor, acoperișului, pentru că acestea au fost schimbate în cadrul unui proiect în valoare de 480,8 mii de lei finanţat de FISM în anul 2011”.

Conform datelor Consiliului Raional Rezina însă, în perioada respectivă, aceleași uși și ferestre au mai fost schimbate de două ori: în 2015 de către firma Altcom-Impex SRL, cheltuindu-se în acest scop 118 mii de lei și în 2016, cu alți 510,6 mii de lei obținuți de CR Rezina de la Guvern în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării. Întrebată cum au fost cheltuiţi banii de la Guvern destinaţi pentru şcoala-grădiniţă Tarasova, preşedinta raionului ne-a sfătuit să ne adresăm la direcţia şcolii, care este o instituţie cu autonomie financiară. Din răspunsurile  viceprim-ministrului Gheorghe Balan și ale unor factori de decizie de la Ministerul Finanțelor reiese însă că direcția școlii nu a fost implicată în gestionarea resurselor financiare din acest grant, banii fiind transferați la Consiliul Raional Rezina.

Şi mai misterioasă este afacerea Consiliului Raional  Rezina cu Altcom Impex SRL, încheiată la 15 septembrie 2014 printr-un contract de achiziţie în valoare de 18,8 milioane de lei. Potrivit unor documente, în mai 2015 Eleonora Graur semnează procesul verbal de executare a lucrărilor şi facturile de achitare a banilor. 

Și dacă bugetul raionului nu dispunea de asemenea mijloace, în octombrie 2017, Eleonora Graur, pe atunci vicepreședintă a PDM, se adresează după ajutor la colegul de partid, deputatul Sergiu Sârbu pe care îl roagă să contribuie la alocarea din bugetul de stat a sumei de 17,5 milioane de lei. Sârbu a reacționat operativ şi deja peste două săptămâni Comisia parlamentară economie, buget și finanțe avizează pozitiv cererea. Guvernul şi majoritatea parlamentară procedează la fel, atât doar că reduc suma până la 10 milioane lei, care, la 27 decembrie 2017, sunt transferaţi în contul Consiliului Raional Rezina, iar peste puţin timp – în cel al companiei Altcom Impex SRL.

Solicitată de CUVÂNTUL să răspundă la mai multe întrebări legate de contractele cu Altcom-Impex SRL, inclusiv sursele de acoperire a acestui proiect, măsurile excesive de secretizare a informațiilor privind elaborarea și realizarea lui, președinta Eleonora Graur a refuzat să ofere detalii, motivând că acestea constituie secret comercial și cad sub incidența Legii privind datele cu caracter personal (!?).

Refuzul procurorilor în pornirea urmăririi penale

Redacția ziarului CUVÂNTUL a făcut o interpelare la Procuratura Generală privind „afacerea cu ușile și ferestrele” de la Rezina. Aceasta a fost readresată Procuraturii Rezina. Procurorul Ghenadie Zgardan a informat redacția că nu există motive de a începe o urmărire penală. Asta chiar dacă investigația jurnaliștilor oferea procurorilor probe că, contractul de achiziție semnat cu Altcom Impex SRL este vicios. De exemplu, faptul că au fost perfectate două acte de predare-primire a lucrărilor în care figurau aceleași instituții, aceeași sumă totală, dar distribuită în mod diferit între școli. Insistând pe anchetarea obiectivă a acțiunilor factorilor de decizie din administraația raionului Rezina, redacția săptămânalului CUVÂNTUL a solicitat în aprilie 2018 Procuratura Generală să ia, totuși, atitudine. Peste circa două săptămâni Poliţia din Rezina a sechestrat tirajul ziarului CUVÂNTUL şi automobilul care-l transporta de la Tipografie la Centrul de Poştă Rezina.

În vara lui 2019, după mai multe încercări nereușite de a atrage atenția autorităților asupra abuzurilor și fraudelor financiare comise de demnitarii de la Rezina, redacția săptămânalului CUVÂNTUL a adresat o scrisoare deschisă Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Generale, în care solicita să informeze opinia publică despre rezultatele anchetei şi măsurile întreprinse.

Un an mai târziu, la 4 iunie 2020 un grup de cetățeni din Rezina a protestat în fața Procuraturii Generale invocând și faptul că Procuratura Rezina nu reacţionează la semnalele cetăţenilor, jurnaliştilor și efectuează defectuos și tendențios urmărirea penală pe mai multe dezvăluiri. În petiția înaintată de protestatari figura și cazul cu schimbarea ușilor și ferestrelor la instituțiile de învățământ din raion. Recent Procuratura Generală a informat protestatarii despre măsurile întreprinse cu un mesaj luat din răspunsurile anterioare ale Procuratuii Rezina: „La 7 februarie 2018 prin ordonanța procurorului Ghenadie Zgardan s-a dispus refuzul în privința pornirii urmăririi penale pe caz pe motivul lipsei elementelor infracțiunii, hotărâre menținută în ordine ierarhică prin ordonanța procurorului adjunct al Procuraturii Rezina, Anatolie Maliuta”.

Intimidările jurnaliștilor de la săptămânalul CUVÂNTUL

La 10 mai 2018, Ion Panfili, angajat al Tipografiei Rezina, transporta cu automobilul propriu, spre Centrul de poștă Rezina, tirajul ziarului CUVÂNTUL pentru raioanele Rezina și Șoldănești. Un echipaj al Poliției din Rezina, la indicația  şefului interimar al Secţiei Infracţiuni şi Fraude Economice a Inspectoratului de Poliţie Rezina, Vadim Garpati, și Inspectorului șef al IP Rezina, Igor Botea, fără niciun temei a oprit, percheziționat, iar apoi a sechestrat pentru 6 ore 30 de minute automobilul și tirajul ziarului CUVÂNTUL. Automobilul și ziarul au fost eliberate numai grație reacției organizațiilor de media din țară, susținută și de opinia publică și ambasadele străine din Republica Moldova. Șoferul însă a fost amendat cu 3 mii de lei „pentru antreprenoriat ilegal”.

La indicația premierului Pavel Filip, ministrul Alexandru Jizdan a dispus desfășurarea unei anchete de serviciu pe faptele celor patru ofițeri de la Inspectoratul de Poliție Rezina în frunte cu inspectorul-șef Igor Botea, aceștia fiind suspendați din funcții. Peste 30 de zile toți au fost restabiliți în funcții cu achitarea salariilor, fiind găsiți nevinovați. Angajații redacției și ai tipografiei nu au fost nici măcar audiați.

Într-un răspuns al Procuraturii Rezina, procurorul Anatolie Malita susţine că de anchetarea cazului se ocupă MAI, în altul – că acesta ar ţine de competenţa Procuraturii Anticorupţie. Șeful DIE al IGP, Eugen Piterschi, ne-a informat că Procuratura Rezina, care s-a ocupat de anchetarea acţiunilor poliţiştilor implicaţi în sechestrarea ziarului CUVÂNTUL, „nu a constatat careva abateri de la prevederile legale”.

Ulterior, instanța de fond a constatat că polițiștii au comis mai multe ilegalități în cadrul acestei „operațiuni” și a anulat procesul verbal de contravenție și amenda. Curtea de Apel a menținut în vigoare decizia intanței de fond.

Examinând plângerile redacției cu solicitarea de a trage la răspundere penală polițiștii vinovați, Procuratura Rezina și Inspectoratul General al Poliției ne-au răspuns că n-au depistat ilegalități în acțiunile acestora. Peste un an, procurorii au găsit că încălcări totuși au fost, dar pasibili de a fi trași la răspundere conform Codului contravențional (nu Codului Penal) ar fi numai doi dintre cei patru ofițeri implicați în sechestrarea ziarului și a automobilului. Curtea de Apel Chișinău a dispus în decembrie 2019 anularea ordonanțelor procurorului pe caz și a celui ierarhic superior de neîncepere a urmării penale pe cazul dat, considerându-le ilegale, dar Procuratura Rezina nu s-ar fi conformat.

Statul va plăti pentru ilegalitățile polițiștilor și ale procurorilor

La  sfârşitul lunii decembrie 2017 jurnalistul ziarului CUVÂNTUL, Victor Sofroni, a solicitat poliţia Rezina să verifice o informaţie despre un pretins omor, primită de dânsul prin intermediul rețelelor sociale. Informaţia nu s-a adeverit. Drept urmare, Poliția și Procuratura din Rezina au intentat pe numele jurnalistului o cauză penală pentru huliganism, acționându-l în judecată. La 29 iunie 2018, Procuratura Rezina a clasat procesul penal împotriva lui Sofroni, dar peste câteva zile, procurora Ludmila Devderea a pornit deja o procedura contravențională pentru „chemarea intenționat falsă a poliției”. Jurnalistul a contestat ordonanța emisă de Ludmila Devderea, considerând-o drept neîntemeiată. La 29 septembrie 2018, procurorul-șef interimar al raionului Rezina, Anatolie Maliuta, a respins contestația. Ulterior, Victor Sofroni s-a adresat în instanța de judecată, solicitând anularea ordonanței de intentare a procedurii contravenționale și a ordonanței emise de procurorul ierarhic superior Maliuta.

Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a declarat nule ambele ordonanțe. În cele din urmă, jurnalistul a fost informat de Anatolie Maliuta că, „urmare a verificării materialelor cauzei penale, plângerea urmează a fi admisă”. Procurorul a dispus anularea punctului 3 din ordonanța de clasare a urmăririi penale și pornire a procedurii contravenționale pe cauza penală emisă de Procuratură la 18 martie 2019, care prevedea că toate cheltuielile de judecată suportate în cadrul cauzei penale, în sumă de 408,49 lei, vor fi trecute în contul statului.

Reacția autorităților la șantierul care înghite milioane din banii publici

În noiembrie 2019 a fost publicată investigaţia „Șantierul - monstru de la Rezina care înghite milioane din banii publici” despre istoria frauduloasă a proiectării şi construcţiei Complexului sportiv din Rezina, proiect prezentat în ultimii ani drept una dintre realizările de anvergură ale guvernării democrate în persoana ex-preşedintei raionului, Eleonora Graur, tot ea fostă vicepreşedintă a Partidului Democrat din Moldova, iar în prezent deputată a grupului parlamentar Pro Moldova.

Primul proiect al stadionului fusese estimat de specialiştii Secţiei Construcţii, Gospodărie Comunală şi Drumuri a Consiliului Raional Rezina, la 14 milioane de lei. La începutul anului 2015 administraţia raionului Rezina în frunte cu Eleonora Graur a renunţat la acel proiect al stadionului pe motiv că ar avea mai multe lacune şi a comandat firmei Armonic-Urban SRL, administrată de Valeriu Lupaşcu, verişorul preşedintei, alt proiect. Peste puțin timp președinta a informat Consiliul că noua variantă a Complexului va costa 72 de milioane de lei, iar construcția acestuia a fost încredințată Litarcon SRL, o firmă cu o reputație foarte dubioasă atât în raion, cât și în republică, dar preferată de administraţia raionului.

Consilierul raional Victor Lupaşcu ne-a declarat că, de fapt, majoritatea obiectivelor propuse Consiliului spre finanţare de aparatul președintei nu erau însoțite de proiecte și devize de cheltuieli concrete. Ulterior, conform unei Hotărâri a Guvernului Filip din 22 iunie 2018, acest proiect, redenumit „Dezvoltarea durabilă și competitivă a orașului Rezina prin amenajarea structurilor turistice, aferente Complexului sportiv”, devine parte componentă a „Documentului unic de program pentru anii 2017-2020”, preţul acestuia săltând deja la circa 118 milioane de lei.

În iunie 2015, antreprenorul obiectului, Liviu Jitari, administratorul firmei Litarcom SRL, afirma că, până la sfârşitul anului 2015, va fi construit stadionul, cabinele de schimb și cele de duș, iar Complexul în întregime va fi gata peste trei ani, adică în 2018.

Datele Consiliului Raional Rezina arată că, până în 2019, la şantierul acestui Complex au fost executate lucrări în valoare de 12 milioane 247 de mii de lei. La începutul anului 2020 şantierul Complexului sportiv este în paragină – de peste doi ani aici nu mai au loc lucrări de construcție. În patru ani și jumătate de la începutul lucrărilor, au fost construite doar tribunele pentru 2.500 de suporteri, sub care sunt amplasate mai multe încăperi destinate pentru viitoarea administraţie a Complexului şi cabine pentru sportivi. Nici vorbă de câmp de fotbal sau alte terenuri pentru sport. De un an de zile pe site-ul Consiliului Raional Rezina nu mai apar informații despre acest proiect.

Administrația Minei de piatră din Lalova ne-a informat că a eliberat firmei SRL Litarcom 324 de metri cubi de coteleţi în valoare de 167,04 mii de lei, iar firma Covcor SRL din Rezina – 787,5 metri cubi de beton de diverse mărci în valoare de 915 mii de lei. Materialele ar fi fost utilizate pentru construcția Complexului sportiv din Rezina. Doi experţi independenţi în domeniul construcţiilor sociale, la solicitarea noastră, în baza materialelor utilizate şi a volumului lucrărilor efectuate, au ajuns la concluzia că în realitate cheltuielile ar fi de maximum 4 milioane de lei, adică de trei ori mai puțin decât au cheltuit deja autoritățile.

Redacția săptămânalului CUVÂNTUL a propus autorităților raionului în repetate rânduri să formeze comisii oficiale care să verifice situația și cheltuielile reale de la acest obiect, dar și cum au fost cheltuite resursele publice la alte obiecte reparate și construite în ultimii ani anume la insistența Eleonorei Graur, iar materialele acumulate să le pună în discuție la Consiliul Raional Rezina. Deocamdată am primit doar promisiuni.

Cu privire la acest subiect, redacția a sesizat CNA și Procuratura Generală. În toamna lui 2019 de la CNA am primit câteva răspunsuri în care se menționa că la aceste subiecte se lucrează. Peste câteva luni însă am fost informați că, colaboratorul care se ocupa de ele s-a concediat. Procuratura Generală a răspuns pe acest caz că „faptele de sustragere a mijloacelor financiare destinate pentru construcția stadionului din Rezina sunt investigate în cadrul unui proces penal“. În context, procurorul Adrian Rusu din Secția unificare a practicii în domeniul urmării penale a Procuraturii Generale a informată că „procese sau cauze penale în privința acțiunilor fostului președinte al raionului Rezina, Eleonora Graur, nu au fost inițiate de către organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Rezina sau procuratura teritorială, nefiind înregistrate astfel de sesizări”. În realitate, sesizări au fost mai multe. La o anumită etapă, Poliția din Rezina, la intervenția CNA chiar a încercat să reacționeze la aceste semnale, dar procurorii, prin ordonanțele lor, au stopat dezvoltarea anchetelor.

Un drum, ajuns impracticabil după investiții de peste 1,5 milioane de lei

Autorităţile din raionul Rezina „au tocat” 1,5 milioane de lei din bugetul raionului pentru a repara o porţiune a unui drum regional care nu ţine de responsabilitatea lor. Specialiștii în domeniu califică drumul drept impracticabil, din cauza unor erori grave de tehnologie.

În anul 2017, conducerea raionului Rezina a demarat reparaţia unui tronson din drumul regional L161 Rezina – Saharna Nouă – Cinişeuţi – Gordineşti, alocând în acest scop peste 1,5 mln de lei din bugetul raional. Autorităţile din Rezina şi-au asumat aceste cheltuieli, deşi, de fapt, drumul aparţine ÎS Administraţia de Stat a Drumurilor, care este direct responsabilă de reparaţia şi întreţinerea acestuia. Pentru reparaţii, autorităţile din Rezina au organizat două licitaţii. Prima, pentru lucrări de reparaţie a drumurilor publice locale: L161, Rezina-Saharna Nouă-Cinișeuți-Gordinești, a fost organizată în luna martie. La concurs au participat cinci agenţi economici. Câştigătoarea contractului de 847.844,00 lei a fost desemnată Armo-Beton SA. A doua licitaţie, pentru lucrări de reparaţie a drumului public local G42: Rezina-Saharna-Saharna Noua a fost organizată pe data de 16 august 2017, la ea participând trei agenţi economici. Contractul de 715.944,44 lei a fost câştigat de aceeaşi firmă, Armo-Beton SA. Conform datelor portalului IDNO printre cele 31 genuri de activitate ale firmei Armo-Beton SA se regăsesc: cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor, tuberculilor şi fructelor, comerţul cu băuturi alcoolice şi produse din tutun, dar şi fabricarea elementelor din beton, ipsos şi ciment, construcţii de autostrăzi, drumuri, aeroporturi.

Ulterior, când lucrările erau în toi, inginerul Nicolae Severin, responsabil tehnic la SA Drumuri-Orhei, în gestiunea căreia se află acest drum, a declarat că autorităţile nu trebuiau să admită un astfel de proiect. Când se discuta proiectul de decizie privind alocarea banilor pentru reparaţia tronsonului Saharna-Saharna Nouă, unii consilieri au fost de părerea că de acest drum trebuie să aibă grijă stăpânul lui, adică ÎS Administraţia de Stat a Drumurilor. Preşedinta raionului, Eleonora Graur, însă a declarat că după ce lucrările vor fi executate, ÎS ASD va restitui banii în bugetul raionului, lucru care din principiu nu putea să se întâmple. Solicitat să comenteze declaraţia preşedintei, Andrei Cuculescu, fostul şef al  ÎS ASD, a spus că în cazul în care reparaţia este iniţiată de administraţia locală, care a şi selectat antreprenorul, aceasta suportă cheltuielile.

Trei în unu: proiectant, finanţator şi responsabil de proiect

Realizarea proiectului a început cu mare scandal. Verificând un semnal de la cititorii ziarului CUVÂNTUL din Saharna Nouă, un jurnalist, însoţit de colaboratorii Inspecţiei Ecologice Rezina, au constatat că antreprenorul SA Armo-Beton, contrar tehnologiei, în locul materialelor prevăzute, utilizează la reparaţia drumului nisip şi pietriş, dobândite ilegal pe teritoriul comunei.

Marcel Rusu, şeful Secţiei Construcţii, Drumuri şi Gospodărie Comunală a Consiliului Raional Rezina, a confirmat că proiectul reparaţiei tronsonului Saharna – Saharna Nouă a fost elaborat de secţia pe care o conduce şi tot ea este responsabilă de calitatea lucrărilor la acest obiect. Dânsul a mai menţionat că utilizarea materialelor de construcţie locale nu va influenţa durabilitatea drumului, iar problema dobândirii neautorizate a acestora ţine de competenţa altor instituţii – Primăria comunei, Cadastrul ş.a.

Grigore Carpov, şef interimar al Inspecţiei Ecologice Rezina era de altă părere: zăcămintele minerale, inclusiv nisipul, pietrişul pot fi extrase doar cu autorizarea Ministerului Mediului. El a menţionat că ceea ce s-a întâmplat la Saharna Nouă contravine legislaţiei în vigoare, vinovaţii urmând să fie traşi la răspundere. La scurt timp după aceea Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale a „apreciat” acţiunile antreprenorul Armo-Beton SA cu o amendă de 10 mii de lei. 

Lasă multe semne de întrebare şi tehnologia de reparare a drumului. Tronsonul cu o declivitate avansată a fost acoperit cu patru rânduri de plăci de beton, cu grosimea de circa 8 cm, aşezate pe nisipul dobândit în partea locului. Vizitând obiectul, inginerul Nicolae Severin, responsabil tehnic la SA Drumuri-Orhei, a remarcat că plăcile din beton instalate acolo sunt prea subţiri şi slabe pentru un astfel de drum, dar şi foarte lucioase. Pe timp de iarnă drumul nu va putea fi exploatat, existând riscul ca automobilele să derapeze de pe şosea. Specialistul spunea că astfel de plăci pot fi utilizate la construcţia trotuarelor, gardurilor, dar în nici un caz la carosabil, mai ales pe o pantă atât de înclinată.

Temerile inginerului s-au adeverit foarte repede. Prima ploaie mai puternică a dus la deplasarea plăcilor de pe carosabil. Antreprenorul afirma că nu există motive de nelinişte. Dânsul a declarat că „garantează” securitatea fluxului rutier în două direcţii, pe acest tronson cu lăţimea de doar 4,2 metri. Potrivit lui, firma ar fi suportat cheltuieli suplimentare, neprevăzute în contract. „Ţinând cont de specificul landşaftului, (coasta povârnişului foarte înclinată), şi pentru a garanta securitatea fluxului atât pe o direcţie, cât şi pe cealaltă am hotărât să mai adăugăm în lățime. Asta n-a fost în contract, nici nu s-au adăugat cheltuielile. Va fi un bonus din partea noastră de 0,20 cm la lăţime, ca donație din partea întreprinderii”, afirma antreprenorul, promisiune care așa și nu a mai fost realizată. Catrinici a mai declarat că „fisurile dintre plăci încă urmează a fi acoperite cu amestec uscat de ciment, iar între rigolă și drum, ca hidroizolant, va fi turnată smoală topită, lucrări care la așa tip de drum, se recomandă a fi făcute după ce plitele se vor poziționa definitiv pe stratul de materiale inerte”.

Totuşi, după primul incident a urmat al doilea, al treilea, plăcile de beton deplasându-se ba pe un sector, ba pe altul. Ion Perciun, care timp de 20 de ani a exercitat funcţia de arhitect-şef al raionului Rezina, comenta afirmaţiile administratorului Armo-Beton SA în felul următor: „Alexei Catrinici se laudă că firma sa a modificat proiectul, mărind lățimea drumului cu 0,2 metri(!). Dacă este inițiat cât de cât în construcții rutiere, Catrinici trebuie să știe că nimeni în afară de proiectant nu are dreptul să intervină în cerințele proiectului tehnic. Și-apoi, dacă dânsul s-a implicat în construcţii rutiere, ar fi bine să mai ştie că lățimea minimală a unui astfel de drum trebuie să fie de cel puțin 6,0 metri”.

Ion Perciun se arăta indignat şi de faptul că administraţia publică a raionului Rezina iarăşi s-a apucat să repare un drum ce nu-i aparţine, dar şi conform unui proiect dubios, iar stăpânii drumului, ÎS ASD şi SA Drumuri-Orhei nu se implică în niciun fel.

De remarcat că normele tehnice privind proiectarea, construirea  şi modernizarea drumurilor prevăd că lăţimea platformei părţii carosabile a unui drum se stabileşte în funcţie de clasa tehnică, categoria funcţională şi elementele prevăzute în anexa nr. 1 la acest document, unde este specificat expres că la drumurile cu două benzi de circulaţie lăţimea fiecăreia trebuie să fie de minimum 5,5-7 m.

Reacțiile responsabililor

„Reparaţia” tronsonului Saharna-Saharna Nouă a fost subiectul mai multor articole critice în presa locală şi pe reţelele sociale. Administraţia raionului n-a reacţionat oficial nici la una dintre aceste publicaţii. Organele de drept, de asemenea. În schimb, Primăria Saharna a trimis redacţiei ziarului CUVÂNTUL o scrisoare colectivă, semnată de câteva zeci de persoane care se declarau „extrem de recunoscătoare conducerii raionului Rezina pentru lucrările de reparaţie efectuate pe acest drum”.

Marcel Rusu, şeful Secţiei Construcţii, Drumuri şi Gospodărie Comunală a CR Rezina a declarat că lucrările au fost achitate, drumul a fost dat-primit în exploatare cu participarea reprezentanţilor administraţiei raionului şi a SA Drumuri-Orhei. Maria Macrii, primara comunei Saharna Nouă, ne-a spus că nu a participat în vreo comisie care să fi decis soarta acestui proiect. Şi Nicolae Severin, responsabil tehnic la SA Drumuri-Orhei a negat că reprezentanţii întreprinderii respective ar fi semnat vreun act privind reparaţia tronsonului de la Saharna. Gheorghe Curmei, directorul ÎS ASD ne-a confirmat că încă în decembrie 2016, printr-o Hotărâre a Guvernului RM, drumul local L161 Rezina – Saharna Nouă – Cinişeuţi – Gordineşti a fost trecut în categoria drumurilor regionale, adică în gestiunea ÎS Administraţia de Stat a Drumurilor. „Finanţarea de către o autoritate publică a lucrărilor rutiere executate pe drumurile care se află în gestiunea altei autorităţi publice nu prevede restituirea mijloacelor financiare utilizate pentru reparaţia sectorului de drum respectiv”, a mai spus Gheorghe Curmei.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei media „Creșterea gradului de conștientizare a corupției în domeniul achizițiilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul National Endowment for Democracy.