Păcatele penale ale ex-ministrului Gheorghe Papuc se trag din timpuri mai vechi, încă de pe când lucra la Brigada cu destinație specială „Fulger”. Un control financiar la această brigadă a stabilit că Papuc ridica lunar câte doua salarii, semnând în liste de plată diferite, iar cel puțin 10 persoane care nu activau la „Fulger” ridicau regulat salarii. Dosarul penal pornit în baza acestor nereguli a tot fost plimbat prin instanțe, clasat, reluat și apoi clasat din nou cu iuțeala fulgerului.

 

Sute de mii de lei la buzunar

Gheorghe Papuc, adus în Moldova de ex-președintele Petru Lucinschi, a condus în perioada 1997-2000, Brigada cu destinație specială „Fulger”. Un control efectut în anul 2000 de către Secția Control Financiar și Revizie a Ministerului Afacerilor Interne la Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a depistat că prejudiciul adus brigăzii de către conducerea acesteia în perioada 1995-1998 a fost de peste 360 mii de lei. Un document din rezultatele controlului financiar, care initial era și în dosarul penal Detalii, arată clar sumele care au fost însușite în perioada iunie 1997 - februarie 1998, perioadă în care Gheorghe Papuc era comandantul brigăzii. Astfel, potrivit documentului, în această perioadă, prin majorarea soldurilor pe listele de plată a salariului efectivului Brigăzii „Fulger”, a fost trecută, neîntemeiat, la cheltuieli suma de 42.170 lei, bani însușiți, de factorii de decizie din cadrul instituției (atenție la colonița nr.8 în care sunt indicate sumele însușite). Documentul respectiv este semnat de revizorul MAI, comandantul BPDS și de către fostul contabil-șef al instituției. De asemenea, din casa BPDS au fost ridicate în avans zeci de mii de lei pentru procurarea pieselor de rezervă, a carburanților, produselor alimentare pentru efectiv, bani, care ulterior au fost trecuți la cheltuieli, fără ca să existe dovada cheltuirii acestora. În perioada februarie 1998 – decembrie 1999, Papuc și-a atribuit plăți suplimentare la salariu, ridicând lunar câte două retribuții de pe liste diferite. Plăți suplimentare la salariu au încasat și alți angajați din conducerea instituției. În total, pentru aceste plăți a fost transferată suma de 86.181 lei. Mai mult, unii dintre angajații care au ridicat salarii duble nu au achitat o parte din impozitele pe venit la stat.

Salarii pentru angajați inexistenți

În timpul controlului s-a mai depistat că, în perioada 1997-98, la Brigada cu destinație specială „Fulger”, cel puțin 10 persoane care nu figurau în listele de personal își ridicau regulat salariul. În modul acesta au fost achitați 137.400 lei. Delapidări de fonduri s-au făcut și la capitolul achiziția produselor alimentare pentru „Fulger”, mai marii brigăzii furând și din rația soldaților.

Fraude – da, vinovați – nu

Chiar dacă au fost depisate mai multe nereguli, nicio persoană din conducerea Brigăzii „Fulger” nu a fost trasă la răspundere. Volumul real al fraudelor poate fi mult mai mare. Asta pentru că o bună parte din documentele contabile dispăruseră inexplicabil. Nici pentru acest fapt nimeni nu a purtat răspundere. Este adevărat că, în 2000, urmare a controlului financiar, procuratura a pornit un dosar penal, în calitate de probe servind rezultatele controlului respectiv. În acest dosar, la început, potrivit unor surse din procuratură, Papuc figura drept unul din factorii de decizie care era bănuit de însușire de fonduri și alte încălcări ale legii. La scurt timp și dosarul cu pricina a fost trecut pe linie moartă. În februarie 2002, guvernarea comunistă îl promovează  pe Papuc în funcția de ministru al Internelor, iar în noiembrie același an,  șeful statului îi conferă gradul de general-maior de poliție, pentru „rezultatele înregistrate de poliție în lupta cu criminalitatea".

Dosar reluat la insistența jurnaliștilor

În anii următori, 2003 – 2004, jurnaliștii de investigație au reușit să scoată de la naftalină informația din dosarul în care figura și Gheorghe Papuc („Fulger și Papuc” pe www.investigatii.md (http://www.investigatii.md/index.php?art=16). La o sesizare a Centrului de Investigații Jurnalistice, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, condus pe atunci de Alexei Roibu, a răspuns că „faptele expuse în articolul respectiv se cercetează în cadrul dosarului penal nr.2000038187”. Concomitent, CCCEC ne anunța, spre surprinderea noastră, că „prin ordonanța Procuraturii sectorului Buiucani, mun.Chișinău din 13.02.2004, urmărirea penală pe acest dosar a fost reluată, cauza penală fiind transmisă după competență CCCEC”Detalii. Numai că bucuria unei reușite nu a durat mult. Ministrul Papuc a atacat în  judecată mai multe publicații, care au scris în acea perioadă despre afacerile sale, procesele respective durând mai mult de un an.

Spălarea la față

Chiar dacă Papuc nu a câștigat procesele cu jurnaliștii, acest fapt confirmând dreptatea departea  presei, organele de resort nu au investigat informațiile din materialele jurnaliștilor. Între timp, se schimbă conducerea CCCEC și noul director, Valentin Mejinschi, ne informează, fără să i-o cerem, că în cadrul dosarului cu pricina „Gh.Papuc niciodată nu a avut statut de bănuit sau învinuit” și că „persoanele vinovate de încălcările comise în activitatea financiară a BPDS „Fulger” nu au fost identificate”.Detalii  Deși directorul CCCEC ne asigura că dosarul se află în gestiunea Departamentului Urmărire Penală și că vom fi informați despre rezultatele anchetei, ulterior nu ni s-a mai spus nimic despre rezultatul final. Mai târziu avea să aflăm că dosarul respectiv a fost clasat din nou, pentru că că nu s-au găsit vinovații de delapidarea banilor publcii de la Brigada „Fulger”. Este știut că toate operațiunile financiar-bancare se fac doar cu semnăturile conducătorului și a contabilului-șef, iar conducătorul instituției este obligat prin lege să poarte răspundere pentru gestionarea incorenctă a banilor publici. Cum de CCCEC, care este specializat tocmai în anchetarea infracțiunilor economico-financiare, nu a reușit să găsească vinovații în cazul delapidărilor de la Brigada „Fulger” este greu de înțeles.

Azi un ou, maine un bou

După cum vedem poftele ministrului au crescut proporțional în timp. De la zeci de mii de lei delapidați cu mai mulți ani în urmă, s-a ajuns la milioane. Deja, probabil, nu mai miră faptul că ex-ministrul de interne este acuzat că ar fi fraudat bugetul de stat cu peste 40 mln de lei, așa cum a declarat recent ministrul de Interne Victor Catan, făcând referire la rezultatele controalelor Curții de Conturi. Seninătatea cu care ex-ministrul respinge acuzațiile, lasă de înțeles că dânsul  speră să fie scos basma curată și de data aceasta. Rămâne să vedem, dacă acum organele de drept sunt de-a dreptul independente și vor reuși  să ducă la bun sfârșit cazurile în care este cercetat fostul ministru al Internelor.

Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan a învinuit recent fosta conducere a ministerului în frunte cu Georghe Papuc de delapidarea a 40 mln lei din banii publici, care au mers la Partidul Comuniștilor.  Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă. „Curtea de Conturi a stabilit că din bugetul MAI au fost extorcate 40 de milioane de lei, bani care au fost folosiți de Partidul Comuniștilor”, a declarat ministrul Catan. Potrivit acestuia, banii au fost extorcați prin diferite metode, cum ar fi vinderea unor loturi de pământ din gestiunea ministerului de Interne la prețuri de nimic. Victor Catan a precizat că vinovată de extorcarea acestor bani este, nemijlocit, fosta conducere a Ministerului de Interne, adică precedentul ministrul și viceminiștrii săi. Publicația „Timpul” a precizat că „fosta conducere a MAI a extras din bugetul ministerului peste 68 de milioane de lei”, potrivit rezultatelor finale ale auditului efectuat recent la minister de Curtea de Conturi. Declarațiile de acum o săptămână ale ministrului Victor Catan, precum că delapidările din banii poliției au constituit 40 de milioane de lei, reflectau doar rezultatele preliminare ale auditului, precizează „Timpul”. Fostul ministrul Gheorghe Papuc respinge acuzațiile cu privire la delapidările de fonduri din bugetul ministerului, calificându-le drept aberații.  

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei "Jurnaliștii împotriva corupției", derulată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul PNUD Moldova și National Endowment for Democracy.