Corupție

Firmele-fantomă țepuiesc statul de miliarde, organele de drept nu găsesc vinovații

http://www.publika.md/

Anual bugetul de stat al R.Moldova este prejudicat cu miliarde de lei ca urmare a schemelor întortocheate operate de rețele criminale ce folosesc drept paravan firme delicvente, așa numitele firme-fantomă. Schemele de fraudare a bugetului sunt, de cele mai multe ori, cu taxa pe valoare adăugată (TVA), care fie nu este plătită statului din venitul agenților economici, fie este returnată din bugetul public în baza unor facturi fictive. Experții susțin că fraudele cu TVA depășesc în fiecare an valoarea unui buget de stat al R.Moldova.

Bunăoară, în anul 2008, potrivit datelor oficiale, au fost depistate peste 400 de firme fantomă, care  au adus statului un prejudiciu de 3,4 miliarde de lei, prin neplata taxelor și impozitelor la bugetul public. În 2009 -  cele 214 firme-fantomă ajunse în vizorul organelor de control au adus un prejudiciu statului de peste 750  mil. lei. În 2010, bugetul public a fost văduvit de 261,3 de milioane de lei. Curtea de Conturi, care în ultimii ani și-a intensificat activitatea, a stabilit în urma unui control la Inspectoratul Fiscal că în anul trecut 63 de firme-fantomă, dintre care 48 au fost înregistrate anterior ca plătitor de TVA, nu au achitat impozitele obligatorii la bugetul de stat. Bugetul de stat a mai pierdut 10,2 milioane de lei, din cauza faptului că nu au fost încasate dividentele fiscale.

Firme-fantomă protejate de sistem

Acest gen de infracțiuni a  înflorit, în special, în anii guvernării comuniste, când cei apropiații primelor persoane în stat au făcut bani buni prin scheme frauduloase de evitare a plăților la buget. Din cauză că marii afaceriști de pe lângă palat nu trebuiau atinși, cei de la Fisc și de la alte structuri abilitate cu verificarea modului în care se returnează TVA închideau ochii. Primele semnale că la noi există o mulțime de firme fantome prin care banii se scurg, ocolind bugetul de stat, în buzunarele unor „băieți șmecheri”, au apărut în 2009, când chiar șeful statului de atunci, Vladimir Voronin, a pornit război deschis firmelor-fantomă. E adevărat că în spatele acestui război, companiile protejate au continuat să activeze nestingherit. Un control al Curții de Conturi efectuat în 2009 la Inspectoratul Fiscal a depistat 25 de companii-fantomă, cele mai multe activând în sectoarele Buiucani și Centru ale Chișinăului. Domeniile cele mai propice pentru acest gen de companii sunt  construcțiile, comerțul și sfera serviciilor. Deși, în controlul său CC semnalează foarte multe încălcări, care denotă protejarea de către mai mulți funcționari a firmelor delicvente, nici la un an și nici la doi ani – nu au ajuns să fie trase la răspundere persoanele care au regizat afacerile dubioase și care au luat partea grea a leului. Nu au fost atinși nici funcționarii care au protejat sau s-au făcut a nu vedea neregulile în activitatea firmelor dubioase. Atât CCEC, cât și Procuratura Generală au pornit dosare, dar numărul celor care au ajuns să fie trași la răspundere este foarte mic. Tatiana Cebotari, fost auditor la Curtea de Conturi, care în 2009 a efectuat controlul la Inspectoratul Fiscal, spune, că numărul real al firmelor delicvente este de peste 3000 în fiecare an și că schemele depsiate funcționează și astăzi, poate că doar cu o mai mică intensitate. Deși, în prezent lurcrează  întro altă structură de stat, Tatiana Cebotari a fost de acord să ne ajute să înțelegem schemele prin care se spală sau se legalizează sume impunătoare de bani, fără ca taxele și impozitele să ajungă la bugetul public. „E de datoria inspectorilor fiscali să depisteze la timp firmele ce fraudează bugetul și acest lucru nu este atât de greu. Primul semnal că anumiți agenți economici sunt implicați în scheme frauduloase este că ei au vânzări de milioane, dar nu au procurări. De regulă, prima companie din schemă nu are niciun fel de procurări și dacă urmărești toate relațiile economice pe care le are aceasta, îți poți da seama că există o schemă în care rolul fiecărei companii este bine determinat”, precizează fostul auditor al Curții de Conturi. Tatiana Cebotari este de părere că  firmele delicvente, în special cele care scurg milioane de lei, nu ar putea activa dacă nu ar avea  „protecție ” în eșalonul de vârf al puterii și în organele fiscale. În 2009, Tiatiana Cebotari și colegii ei care au controlat legalitatea restituirii TVA, au constatat implicarea unor firme apropiate familiei președintelui Voronin, cum  ar fi „Moldconstructmarket”, în scheme de fraudare a bugetului de stat. Deși, acestea figurau în actul de audit, cu încălcări grave, în raportul final al CC nu au mai încăput. 

Vânătoarea de fantome

Război deschis firmelor delicvente, așa zisele fantomă a fost declarat  în anul 2009, de către fostul președinte Vladimir Voronin. Atunci s-a implicat și Consiliul de Securiate și Curtea de Conturi, ultima stabilind mari nereguli în activitatea organelor de control în verificarea și depistarea firmelor care prejudiciau statul la cote impresionante. La fel de impresionant era și numărul firmelor-fantomă. Din cele peste 400 de firme, un număr de 25 au fost declarate oficial firme-fantomă, iar materialele privitor la ilegalitățile depistate fiind transmise Procuraturii și CCCEC . Ceea ce nu se regăsea în lista firmelor delicvente făcută publică de Insepctoratul Fiscal și Curtea de Conturi erau tocmai firmele din schemele în care activau și agenții economici apropiați familiei Voronin.

De exemplu, Compania „Moldconstruct Market” SRL, unde se știe că activa, conform actelor, în calitate de economis-șef, feciorul președintelui Oleg Voronin,  desfășura activități de anvergură cu firme-fantomă. Astfel, potrivit ofițerilor de urmărire penală, în perioda 2007-2009,  Compania „Moldconstruct Market” SRL  a operat mai multe scheme de ocolire a bugetului de stat. În schemele frauduloase au fost implicate societățile comerciale „Tanjar-Co” SRL, „Gorcomdorn SRL, „Mapgeogrup” SRL,  „Standard-product”, SRL „Galinex-Pro”, SRL „Galnic-Prom” și SRL „Market Sistem Plus”. În mare parte întreprinderile erau specializate în activități de construcții și proiectare – domeniul în care sunt atestate cele mai frecvente scheme de fraudare a bugetului  public. La 20 iulie 2009, CCCEC a deschis un dosar penal pe numele conducătorilor „Moldconstruct Market” pentru infracțiuni prevăzute de art. 42 și art. 244 alineat 2 litera b Cod Penal -  evaziune fiscală soldată cu neachitarea impozitelor în proporții deosebit de mari săvârșită prin coparticipare. Cauza penală a fost transmisă ulterior procurorilor. Numai că Oleg Voronin nu a ajuns să figureze în acel dosar, din simplul motiv că nu era persoană cu funcții de răspundere. Schema era următoarea: SRL-urile „Tanjan-CO”, „Gorcomdor” și „Moldconstruct Market” încheiau contracte pentru efectuarea lucrărilor de construcții și proiectare pentru care urma să fie achitată TVA, însă în scopul eschivării de la achitarea impozitului de către aceste întreprinderi se încheiau contracte de  subantrepriză cu SRL „Market Sistem Plus”, care la rândul ei încheia un alt contract de vânzare cumpărare a documentelor de proiectare a lucrărilor de geodezie cu întreprinderile-fantomă „Good Meet”,  „Relif”, „Demodesign-M” și altele. Totodată, s-a stabilit că SRL „Market Sistem Plus” stingea datoria creată față de întreprinderile fantomă prin livrările fictive de lapte, care, conform documentelor contabile îl achiziționează de la persoane fizice contra bani ridicați în numerar de pe conturile sale bancare. În felul acesta mijlocele bănești erau lichefiate.

Spălarea de bani prin “Investprivatbank”

Un aspect important este că majoritatea firmelor-fantomă care au desfășurat activități de spălare de bani și evaziune fiscală își aveau conturile în banca comercială “Investprivatbank”, care, în 2010, a falimentat, lâsând păgubași mii de cetățeni, care aveau acolo depozite bancare.   

Denumirea “Minas-Agro” și numele fondatorului Mineasean Acop Haceaturean nu ne spun nimic. Nu a produs nimic, nu a livrat nimic și nu a activat nicio o zi pe adresa la care a fost înregistrată. Cu toate acestea, timp de jumătate de an, în 2008, prin conturile acestei firme au trecut bani cât jumătate de buget anual al R.Moldova. Compania își ținea conturile la Banca comercială “Investprivatbank”.  Singura îndeletnicire a SRL-ului “Minas Agro” era să acorde firmelor fantomă servicii de încasare la cont a mijloacelor financiare și de ridicare de la cont sau transferarea de sume mari în conturi din afara țării. Mai pe scurt, SRL “MinasAgro” a fost folosită cu succes pentru spălare de bani și evaziune fiscală.

De exemplu, în primele 3 luni ale anului 2008 deși nu are procurări, SRL-ul încasează 823,9 mil lei – surse directe de la firme-fantomă,  189,4 mln lei vin de la SC “Metsepcon”, o altă companie care apare în scheme frauduloase. Numai în urma acestor operațiuni, statul fost prejudiciat cu 286,8 mln lei. În total, în perioada 15.02.2008-29.07.2008, cât au fost active conturile “Minas-Agro” a încasat la conturile sale din BC “Investprivatbanc”, mijloace financiare în sumă de 1 miliard 379 milioane lei. Banii au venit de la firme-fantomă. Ulterior, mijloacele financiare de pe conturi au fost retrase în numerar în baza unor contracte “fictive” de achiziții a produselor agricole. În același timp firma respectivă nu a plătit la buget TVA în valoare de cel puțin  229 milioane 846 mii lei.   

În perioada activității sale, SRL “Minas-Agro” împreună cu SRL “Costiuc Grup” au făcut parte din mai multe scheme frauduloase. În schemele respective apar la anumite etape companii mari, unele de stat, cum ar fi SA “Moldtelcom”, ÎS “Calea ferată” (!). Schema era urmatoarea: SRL “Metcojalex”, care nu avea procurări, elibera facturi false SRL-ului  “Tanjar-Co”, care l-a rândul său, le elibera SA Moldtelecom și altor agenți economici pentru servicii telefonice și altele. SRL “Tanjar-Co” returna sursele provenite de la SA Moldtelecom și de la ceilalți agenți economici SRL-ului  “Metsepcom”, după care aceasta le transfera pe conturile celor două firme “Minas-Agro” și “Costiuc Grup”, care au practicat doar operațiuni de încasări ale mijloacelor financiare, ridicări de la cont și transferuri peste hotarele țării. Din schema frauduloasă, potrivit documentelor CC,  mai făceau partea și alte SRL-uri delicvente, între care “Samelcon”, “Malic-Impex”, “Bosercons”, “Cupvitcons”, “Marun-construct”, “PAGPrim” ,“Aftilarex”, “Gunprim”, “Melcon-Exim”, “Vozagromar”, “OVS Comerț”, “MIR-Construct” , “Metcarmet”, “Persido-Com”, “Pruteanu-Prod”, “Invcons-Prim”, “Grafico-studio”, și “Moiseenco-Grup”. O partea din aceste firme apar și în scheme “Moldconstruct Market”.

Firme fantomă cu sediul în Ministerul  Muncii și Protecței Sociale

N-o să credeți, dar acest SRL misterios a fost înregistrat de către Camera Înregistrării de Stat, la 9 noiembrie 2007, pe adresa ... Ministerului Muncii și Protecției Sociale, str. Vasile Alexandri 1, în biroul 202, având și numărul de telefon 269367 (!).Chiar și așa, firma a activat nestingherită până și-a îndeplinit misiunea, evident, nu în biroul Ministerului Muncii.

Inspectorii de la sectorul Centru al Fiscului  au vizitat de câteva ori sediul firmei și au constat că aceasta nu activează la adresa indicată, dar nu s-au alarmat, chiar dacă neprezentarea informației despre sediu constituie o încălcare a Codului Fiscal (art.255 CF). Nu a trezit îngrijorări nici faptul că SRL-ul “MinasAgro” nu a prezentat la Fisc dările de seamă obligatorii. Mai mult chiar, în pofida faptului că învârtea miliarde, SRL-ul nu a figurat la Fisc nici în lista firmelor plătitoare de TVA (!).

Inspectoratul Fiscal sectorul Centru mun. Chișinău constată abia în iulie 2008 că fișa cu specemente de semnături și amprenta ștampilei autentificată notarial a firmei “Minas-Agro” a fost contrafăcută. Prin actul de vizită fiscală nr. 697 din 25.07.2008 reprezentantul Fiscului a constatat că întreprinderea nu se află pe adresa de înregistrare și în aceeași zi a emis dispoziția de suspendare a conturilor bancare. 

Cum o firmă delicventă este ajutată să spele putina

Atenție! Dispoziția de suspendare a conturilor bancare este pusă în aplicare abia pe 29.07.2008. În cele 4 care i-au fost lăsate, cel mai probabil, în mod special la dispoziție, agentul economic își scoate în numerar toți bani de pe contul “Investprivatbank”. Suma ridicată este destul de frumoasă -  13 milioane 606 mii de lei (!). Iată așa. Și ne mai mirăm de ce a falimentat “Investiprivatbank”. Credeți că a fost cineva tras la răspundere pentru că a ajutat firma delicventă să-și curețe conturile? E puțin probabil. Mai mult decât atât. Cineva de la Inspectoratul Fiscal s-a străduit și să tragă de timp pentru a ajuta “MinasAgro” să șteargă definitiv urmele. Abia peste 4 luni și ceva de la momentul când s-a constat delicvența firmei,  la 13 noiembrie,  SRL “Minas- Agro” este declarată fantomă. Iar Procuratura Generală este sesizată de către Inspectoratul Fiscal privind legalitatea activității SRL “Minas Agro” abia la 23 aprilie 2009. Adică au trebuit să treacă tocmai 9 luni până când inspectorii fiscali să sesizeze organele de drept. Asta în pofida faptului că legea obligă angajații Fiscului să anunțe imediat organele de drept în cazul scoaterii la iveală a infracțiunii ce impune o intervenție operativă, iar în cazul în care documentele controalelor atestă indici ale infracțiunilor -  să remită în mod obligatoriu organelor de urmărire penală materialele de control în termen de 10 zile de la data terminării controlului.

Procuratura Generală a pornit în câteva zile, la 30 aprilie 2009, urmărirea penală în temeiul art.243 alin. (3) lit b) Cod penal, spălarea banilor în proporții mari și art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, evaziune fiscală a întreprinderii în proporții deosebit de mari. Dar deja i-ai de unde nu-s pe delicvenți.


Această schemă era utilizată la spălarea banilor prin “Minas-Agro” și “Costiuc Grup”. 

În total, prin intermediul conturilor bancare, în perioada anilor 2007-2008 prin intermediul a doar 4 firme: “Costiuc-Grup” SRL, SC “Minas Agro” SRL, “Volcov Construct” SRL, “Sapei-Com” SRL au fost incasați de la firme fantome 2 miliarde de lei din care o parte au fost ridicate în numerar, iar o altă parte - transferate în bănci din străinătate.

Procuratura face din deget

Întro sesizare către conducerea Inspectoratului Fiscal, Procuratura Generală menționează, cu referire la cazul “Minas-Agro”, că din cauza “tergiversării nejustificate, timp de 9 luni a transmiterii materialelor către PG, s-au creat impedimente la efectuarea urmăririi penale privind stabilirea făptuitorilor infracțiunii și recuperarea reală a prejudiciului cauzat bugetului de stat” și că există “suspiciuni de tergiversare intenționată de către unii angajați ai Serviciului Fiscal, a transmiterii materialelor organelor de urmărire penală cu scopul de a înlesni eschivarea de răspundere penală a făptuitorilor”. Cu toate acestea, PG se limitează doar la a le face din deget celor de la Fisc. “Examinarea prezentei sesizări și lichidarea încălcărilor de lege depistate, întreprinderea măsurilor în vederea neadmiterii pe viitor a unor astfel de încălcări și informarea Procuraturii Generale asupra rezultatelor examinării prezentei sesizări și măsurile întreprinse cu anexarea copiilor documentelor”, se menționează  în sesizarea PG. (doc).

Deși schemele frauduloase cu implicarea firmei “Minas-Agro” au fost documentate în 2009 și de către controlorii Curții de Conturi, atât făptuitorii, cât și cei care i-au ajutat nu au ajuns nici măcar să fie cercetați penal. Întrun raport al CC de uz intern în posesia căruia am intrat în procesul investigației se menționetă că “IFS care dispunea de toată informația n-a întreprins măsuri pentru a trage la răspundere  persoanele care de fapt au fondat firmele delicvente “Minas-Agro” și “Costiuc Grup”, dar și cele care gestionează companiile care au eliberat facturi false și care au făcut transferurile către “Minas-Agro”. La dosar lipsec cele mai importante probe de control care ulterior puteau fi folosite în calitate de corpuri delicate, cum ar fi actele de vizită fiscală, extrase din registrele de procurări și de livrări, în care se falsificau datele, acestea fiind lipsă în dosarul firmei aflat la OF Centru. Totodată persoanele care au efectuat vizite fiscale nici măcar nu au fost interogate”. “ Totodată, nu a fost stabilit gradul de responsabilitate a presoanelor cu funcții de răspundere din cadrul IFS care prin neîntreprinderea măsurilor cuvenite au admis prejudicierea bugetului și au ratat posibilitatea de a stopa o parte din încălcări”, se mai arată în documentul CC.

În judecată a ajuns doar un țap ispășitor, care, se pare, el însuși a fost tras pe sfoară de băieții smecheri. Din numele persoanei juridice, a fost judecat Andrei șepteacov, care, în actele de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat figura ca fondator al SRL “Metsepcom”, firma care în 2008 a transferat pe contul “Minas-Agro” și a SRL “Costiuc Grup” peste 1 mlrd de lei. SRL “Metsepcom” era penultima verigă în schema frauduloasă.

șepteacov a aflat abia când a fost citat la organele de drept că ar fi miliardar (!), fără să aibă barem o lețcaie din toată afacerea. El a negat orice implicație a sa la fondarea firmei și cu atât mai mult la semnarea documentelor, facturilor, contractelor. Dovada  faptului că alte persoane au gestionat afacerea erau semnăturile cu numele șepteacov total diferite de la un document la altul. Cu toate acestea persoanele vinovate  însă nu au fost stabilite și nici trase la răspundere. 

Întrun final, ca să închidă dosarul și să pună cruce pe caz, cu Andrei șepteacov a fost încheiat un accord de recunoaștere a vinovăției, în calitatea sa de reprezentant al persoanei juridice SRL “Metsepcom”. Iată, se pare, o metodă, aparent legală, de acoperire a unor scheme prin care milioanele ce treabuiau să ajungă în bugetul public s-au scurs în buzunare private.    

Mai jos sunt 2 dintre schemele în care figura SRL “Metsepcom”

Nr2

Milionarii din satele Moldovei

Ostap Bender, nemuritorul erou al nuvelelor lui Ilf și Petrov, ecscrocul universal, care în renumita comedie “Vițelul de aur” înființase firmele-fantomă sub denumirea de “Roga i copâta” (în traducere “Coarne și copite”), ar fi invidios pe concetățenii noștri de azi, care inventează scheme de scurgere de bani pe bandă rulantă. Pentru aceasta lucrează o întreagă “industrie”.  Unele firme sunt înregistrate din start pentru a fi utlizate la spălarea și legalizarea banilor, altele sunt aduse până la statutul de plătitoare de TVA, ca apoi să fie vândute și utilizate pentru sheme impunătoare. Primele, de regulă, sunt înregistrate, prin diferite tertipuri, pe numele unor persoane care habar nu au pentru ce au semnat în anumite acte în schimbul unor sume de bani. Acestea sunt persoane fără adăpost, naivi din sate sau studenți. Cele mai multe firme sunt înregistate pe numele unor persoane din regiunea transnistreană. În unele sate din regiunea transnistreană aproape fiecare al treilea  cetățean este proprietar sau administrator de firmă. Pe hărtie, desigur. Ion Vieru este din orașul Grigoriopol. Acum doi ani se pornise la Chișinău în căutare de lucru, pentru că n-o scotea în capăt cu sărăcia. A fost la o firmă care propunea de lucru peste hotare. I s-a spus ce documente îi trebuiesc și cât trebuie să aducă. Când s-a pornit spre casă, amărât că trebuie să-și facă pașaport pentru străinătate, s-au apropiat 2 bărbați de el și i-au spus că îl pot ajuta la perfectarea documentelor. Ion nu știa că persoanele din stănga Nistrului au facilități la perfectarea actelor de identitate și că ar fi putut și singur să-și facă pașaport. A acceptat ajutorul și, cu adevărat, în 3 zile, s-a văzut cu actele în mână, fără să plătească ceva. Ba i s-au mai dat niște bani, pentru că a semnat mai multe acte. Ulterior a reușit să plece la muncă în Rusia. După un an a fost chemat la Inspectoratul Fiscal, apoi a ajuns și la CCCEC. Acolo a aflat că este manager la tocmai 3 firme, care, timp de un an, ar fi învârtit câteva milioane de lei. “Când am mers la poliție am înțeles că e ceva ilegal, atunci însă nu m-am gândit la asta, oamenii care m-au ajutat erau în costume, aratau bine, au venit cu un automobil luxos. Eu aveam nevoie de bani și m-am bucurat de o așa propunere. Doar nu trebuia să fac mare lucru, să semnez niște documente. În ziua aceea le-am cumpărat copiilor fructe și dulciuri. După asta mi-am găsit de lucru”, povestește Ion.

Cum o firmă cu afaceri legale de milioane lei, devine delicventă?

Multe din firmele delicvente la început au activat cât se poate de legal. Să luăm de exemplu “Civital Grup” SRL. Potrivit Hotărârii Curții de Conturi Nr. 20 din 29.05.2009  privind rezultatele controlului asupra corectitudinii și legalității adoptării deciziilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2008, “Civital Grup” a fost inclusă într-un grup de 25 firme, care în perioada anilor 2007 - 2008 au efectuat livrări, fără a înregistra procurări, în valoare totală de peste 4,5 mlrd de lei. Paguba directă provocată statului de la faptul că în urma acestor acțiuni nu s-a achitat TVA la buget a fost evaluată la 889,9 milioane de lei.
“Civital Grup” a efectuat livrări fără a înregistra procurări în valoare de 256,4 milioane de lei, iar bugetul de stat a fost fraudat astfel cu 51,3 milioane de lei.
Datele oficiale și cele adunate de noi arată că până în luna mai 2008, “Civital Grup” nu ar fi avut probleme cu legea. De exemplu, până în toamna anului 2006, “Civital Grup” controla cea mai mare rețea de magazine de telefoane mobile din Moldova – “Eurotel”. La 26 octombrie 2006, “Civital Grup” și, respective, rețeaua de magazine “Eurotel” a fost procurată de Compania rusă “Evroseti” (controlată la acel moment de milionarul rus Evgheni Chichvarkin), care deținea cea mai mare rețea de magazine de telefoane din spațiul CSI. Conform documentelor, noul proprietar al “Civital Grup” a devenit companie off-shore din Cipru – “Aldemon  Technologies Limited”. Totodată, firma devine întreprindere cu capital străin, iar administrator este numit Serghei Daradur. La 19 mai 2008, “Civital Grup” redevine SRL, iar administrator - Igor Cucoreanu. Peste 10 zile o nouă schimbare: asociat și administrator al “Civital Grup” devine Liubovi Cozlova.

Serghei Daradur a negat orice implicație a sa în scheme de evaziune fiscală pe perioada cât a fost administrator al “Civital Grup” (din 26 octombrie și până la 19 mai 2008). El ne-a declarat că a fost chemat anul trecut și la CCCEC unde ar fi depus toate documentele ce ar confirma acest lucru. Pe el am putea să-l credem, căci în prezent continuă să administreze o afacere cu telefoane mobile, iar telefoanele sale de contact pot fi găsite cu ușurință.

Pe Igor Cucoreanu nu l-am găsit, în schimb Liubovi Cozlova, care locuiește într-un apartament din sectorul Buiucani, spune că ea însăși este victimă a unor escroci, întrucât a condus firma respectivă doar pe hârtie. Ea spune că doar a semnat niște documente pentru care a primit o sumă de bani. Deși inițial s-a arătat gata să discute cu noi, convenind asupra unei întâlniri, peste câteva ore și-a cerut scuze și ne-a sfătuit să ne adresăm la CCCEC, care ar investiga acest caz. Nici ofițerii de la  CCCEC nu ne-au spus mai multe, făcând trimitere la taina anchetei. Din cele ce a reușit să ne spună la telefon Liubovi Cozlova, reiese că “Civital Grup” s-ar afla în proces de lichidare, iar despre faptul că firma pe care o administra a efectuat operațiuni de sute de milioane de lei,Cozlova s-a făcut că nu știe nimic.

În cazul “Civital Grup”, după cum ne-au explicat experții, a fost utilizată schema în care firmele sunt aduse până ajung să fie plătitoare de TVA, apoi sunt folosite la spalarea banilor. Acestea au credibilitate la Fisc, pot lua mai multe facturi pe care apoi le vând, o factură curată costând de la 500 de lei  la 100 dolari bucata. De multe ori firmele care au activat legal si au făcut afaceri reale sunt vândute la o anumită etapă sau sunt preluate prin metode raider, după care sunt introduse pe făgașul ilegalităților.

Pretext pentru a prelua afaceri profitabile

Nu sunt rare cazurile când sub pretextul unor acuzații de fraude fiscale se ascund de fapt atacuri de tip raider asupra unor afaceri legale. Este și cazul  “Steaua-Impex”, cu afaceri de peste 100 mln lei, distribuitor oficial în Moldova a producției concernului Mars, inclusiv a ciocolatelor Mars, Snickers, Twix, Bounty etc, dar și a hranei pentru animale Whiskas, Pedigree, Chappi și Kitekat.

La 20 august 2009, cu câteva zile în ajunul demisiei, președintele Vladimir Voronin a convocat o ședință specială, cu participarea membrilor Guvernului, conducătorilor organelor de control și de drept, în problema prevenirii și combaterii activității frauduloase a unor agenți economici. De fapt, la ședința dată a fost nominalizat doar un singur agent economic – “Steaua-Impex” SRL, care, potrivit unui comunicat remis de Președinție, „practica scheme ilicite la importul produselor de cofetărie și băuturilor alcoolice, prejudiciind bugetul de stat, în perioada anilor 2005-2008, cu circa 3,5 mln lei, la capitolul TVA”.
Valentin Răilean, directorul “Steaua-Impex” ne-a declarat că până la acea ședință memorabilă, firma a fost obiectul controalelor din partea tuturor structurilor de control din Moldova. Mai mult, au fost blocate conturile firmei, astfel încât să nu mai poată activa. Singura explicație a acestor acțiuni a fost dorința unor persoane apropiate puterii sau chiar din cadrul guvernării comuniste de a prelua afacerea, ne-a explicat Răilean. Or, până la urmă, organele de control nu au putut găsi ceva pentru a incrimina administrația firmei. Directorul “Steaua-Impex” ne-a promis că ne va oferi și documente, dar a doua zi dimineața, când urma să ne întâlnim, a renunțat, susținând că problema este rezolvată și că nu mai este nevoie de răscolit apele.

Returnări ilegale de TVA din bugetul de stat 

O altă schemă de fraudare a bugetului de stat este obținerea returnării TVA din bugetul de stat în baza unor facturi fictive sau a majorării neîntemeiate a volumului de procuări sau vânzări etc. Pentru a analiza această schemă, am luat dintrun raport al Curții de Conturi din 2009, un număr de firme care au jumulit statul și am încercat să verificăm ce a urmat după controlul organelor abilitate.   

De exemplu, potrivit documentelor în posesia cărora am intrat, SRL-ul “Magic V.S" în perioada anilor 2006-2008 fără să transmită ceva în rezerva statului a beneficiat de restituirea de la bugetul de stat a sumelor TVA aferente procurărilor de bunuri și servicii în suma totală de 16,5 milioane lei. Fondatorul acestei societăți N.Carauș mai este fondator la alte cinci firme -  "Magic Integral N.C.", "Lux Corn", " Apartament Confortabil","Agrosistem","Stomirlis". Toate aceste firme, care aveau la acel moment unul și același fondator, făceau afaceri între ele. Adică acestea, în calitate de subantreprenori, înregistrau livrări de marfă unul altuia. Astfel firmele respective au beneficiat de trecere în cont a TVA pentru unele și aceleași lucrări. "Magic integral N.C." în anul 2006 a mai beneficait și de restituirea de la bugetul de stat, în calitate de beneficiar, a sumei de 7,7 milioane lei. Este de menționat că firmele care au beneficiat de cota redusă a TVA au înregistrat procurări de la firme-fantomă în sumă de 95,0 milioane lei.

Cu toate acestea, din 103 materiale remise organelor de drept de către Serviciul Fiscal în anii 2007 - 2008 privitor la agenții economici care au diminuat plăți la buget în sumă totală de peste 2 mlrd lei (inclusiv - 48 de materiale ale Oficiul Fiscal Centru în sumă de 1,3 mlrd) în instanța de judecată a ajuns un singur dosar cu suma diminuării plăților la buget de 0,7 milioane lei (!).

Reprezentanții Fiscului se apără și spun că de multe ori încăclările sunt depistate târziu, când firma-fantomă deja nu mai activează. Este adevărat, după raportul CC, din 2009, au fost demis un singur șef de birou fiscal. Și cu asta s-a pus capac peste toată afacerea cu firmele-fantomă.

Scheme frauduloase

Organele de control și cele de urmărire penală nu au fost prea deschise cu noi atunci când le-am solicitat informații privind numărul și rezultatul controalelor fiscale cu depistarea firmelor-fantomă și a schemelor de fraudare legate de TVA, a persoanelor trase la răspundere. Inspectoratul Fiscal ne-a răspuns că nu ne poate referi o astfel de informație, iar Procuratura Generală – că nu are astfel de clasificări ale infracțiunilor. Mai deschis s-a dovedit a fi Centrul pentru Combaterea Crimei Economice și Corupției, care ne-a oferit informația privind numărul și rezultatele instrumentării de către Centru a cauzelor penale pornite în baza art. 244 Cod penal Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor: _  


art. 244 Cod penal

anul. 2006

anul. 2007

anul. 2008

anul. 2009

anul. 2010

Total

Instrumentate

61

57

102

298

205

723

Expediate în Judecată

19

20

35

136

32

242

Clasate

17

13

7

9

31

77

Suspendate

18

2

4

95

154

273

Remise după competență

6

2

2

11

3

24

Din 282 de cauze penale diferite justiției în anii 2004-2010, doar 123 s-au finalizat cu condamnări. 
șeful direcției Urmărire penală din cadrul CCCEC, maiorul Bogdan Zumbreanu, ne-a explicat că „problema probatoriului este în faptul că este imposibilă demonstrarea întregului lanț de legături între persoane implicate (de la persoana care a fondat întreprinderea pînă la beneficiarul de serviciile „firmei fantomă)”.

Bodgan Zumbreanu
Bogdan Zumbreanu

Aceasta, deoarece rolurile lor sunt strict determinate și în marea majoritate a cazurilor persoanele nu se cunosc între ele și nu lasă date de contact, etc. Investigarea acestor infracțiuni decurge anevoios și din cauză că „evaziunea fiscală nu este o infracțiune gravă, astfel fiind imposibilă efectuarea întregului complex de măsuri operative de investigații pentru documentarea și descoperirea întregii filieri”, a ținut să subilinieze Bodgan Zumbreanu. El spune că pentru a eficientiza procesul de descoperire a infracțiunilor ce țin de evaziunea fiscală, trebuiesc înăsprite sancțiunile pentru evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor (art. 244 CP), pentru ca această categorie de infracțiune, în conformitate cu prevederile art.16 Cod penal să fie clasificată ca infracțiune mai puțin gravă și gravă. Această clasificare,  spune Bogdan Zumbreanu, „ar permite organului de urmărire penală în conformitate cu legislația în vigoare să efectueze întreg spectrul de măsuri operative de investigație, care în cele din urmă ar servi ca un factor probatoriu și important pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor, care au comis această infracțiune, oferind posibilități mai eficiente de contracarare a fenomenelor „firme fantome”. De exemplu, ofițerii de urmărire penală ar putea intercepta convorbirile telefonice și astfel ar putea identifica persoanele care operează în spatele afecerii cu firme-fantomă. Potrivit datelor CCCEC în anul 2011 pe teritoriul Republicii Moldova erau înregistrate 1316 întreprinderi ca fiind „fantome”.

Cu detalii despre schemele de fraudare a bugetului public prin intermediul companiilor off-shore și altele vor reveni în cadrul altei investigații.

Investigația a fost realizată cu suportul Asociației Jurnaliștilor de Investigație din Danemarca în cadrul Programului SCOOP.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii