Copii mustrați în fața clasei pentru că părinții lor nu achită „fondul” și părinți care au de înfruntat priviri și mesaje dezaprobatoare pentru a-și apăra... integritatea. Sunt situații comune pentru majoritatea școlilor și grădinițelor din Republica Moldova unde practica de strângere colectivă a banilor pentru îmbunătățirea condițiilor de educație și „mulțumirea” cadrelor didactice a devenit o adevărată obsesie pentru părinții „cu inițiativă”. Sistemul educațional explorează la maximum această calitate a părinților „activi” și acceptă tacit existența diferitor fonduri informale în instituțiile de învățământ - fondul clasei, fondul școlii, fondul grupei, fondul grădiniței etc. Părinții care nu sunt loiali acestui mecanism, în multe cazuri, sunt penalizați, excluși din grupurile de comunicare ale părinților, chemați la „covor” de ceilalți părinți sau cadrele didactice, insultați etc. Deși le sunt discriminați copiii și sunt zeci de mesaje pe rețelele sociale care denotă asta, totuși, pentru a-i proteja, părinții evită să sesizeze instituțiile responsabile să le apere drepturile. Drept dovadă sunt statisticile oficiale. Conform Ministerului Educației și Cercetării (MEC), în anul 2023, de către CNA au fost înregistrate 19 cazuri de implicare a cadrelor didactice și părinților în colectări ilegale de mijloace bănești. La Inspectoratul General al Poliției a fost o singură sesizare în trei ani. Totodată, niciun părinte nu s-a plâns în ultimii trei ani la Consiliul pentru Egalitate sau Avocatul pentru drepturile copilului în legătură cu acest subiect. Problema e acută mai ales în Chișinău, unde pentru înscrierea copiilor la grădiniță sau înmatricularea în școală, părinții sunt constrânși să devină parte a unui mecanism ilegal de colectare sistematică de fonduri.
Diriginta către elevă: „De ce nu achiți fondul clasei?”
Portalul Anticoruptie.md a obținut o înregistrare audio, făcută recent, în care o profesoară, diriginta unei eleve din treapta de liceu, îi cere acesteia bani și explicații cum să procedeze când 31 de elevi achită pentru fondul clasei și doar ea nu achită. Femeia „argumentează” că școala nu are bani, iar ea nu vrea să plătească pentru fată din banii proprii, așa cum făcea predecesoarea sa.
Profesoara îi cere elevei să explice cum va face ea să aibă xerocopiile la teze, la lucrări, când totul se face centralizat, și îi cere să aleagă o altă școală (deși, în opinia ei, nu există astfel de instituții în Moldova), cu finanțare suficientă de la stat și unde nu se adună bani în fondul clasei.
„Eu chiar vreau să știu cum te vei descurca, eu chiar vreau să vină mama, să discut cu ea. Mie nu-mi trebuie banii ăștia. Asta e pentru voi. Poate eu nu înțeleg ceva. Nu știu dacă vei găsi un liceu unde nu se achită”, spune profesoara în înregistrare.
„La toți e greu, dar nu văd că așa e corect. Îmi pare rău că noi vorbim una, „s-a primit” alta, vor achita ceilalți pentru tine. Să vină mama, să se intereseze de curățenie. Și veți vedea ce se face în jurul școlii din bugetul statului. Nu trebuie să-mi dai nimic. Dar nu e corect să achite cei 31 de elevi pentru tine. Uităm! Nu discutăm pe această temă, dar să vină mama ca să discutăm împreună cu directoarea, să vadă bugetul liceului. Voi întreba directoarea ce să fac eu cu tine, cazul tău, când 31 de elevi achită, dar tu nu”, insistă profesoara.
„La revedere și-un praz verde”, așa se încheie discuția dirigintei cu eleva sa.
Profesoară, în clasă: „Să achiți fundația clasei!”
Am întrebat-o pe mama adolescentei cu ce s-a soldat acest caz și cum a procedat pentru a-și proteja fiica de aceste intimidări și înjosiri.
„Nu contribui la fundații, salarii în plic de prin 2018. Din clasa a V-a până într-a IX-a a fost o dirigintă care știa poziția mea și, respectiv, eu nu mă implicam în strângeri ilegale de bani. Acum, în clasa a X-a, diriginta s-a schimbat. Nu o cunosc. Nu sunt în țară. Tata este cu ambii copii. Și-n toamna aceasta fata mea nu a achitat nimic. Diriginta, față de toți colegii, de câteva ori, i-a zis fiicei să achite fundația clasei. Am discutat cu diriginta telefonic și i-am spus poziția mea. Ea a încercat să-mi spună că achită lunar femeia de serviciu, pentru că până în clasa a VII-a face femeia de serviciu, iar după trebuie să facă copiii. Diriginta, de fapt, cerea bani de la mine”, ne-a mărturisit la telefon femeia.
Potrivit ei, profesoara a continuat să-i amintească fiicei sale că trebuie să plătească, iar cineva din colegi i-a reproșat că bani de pizza are, iar fundația nu o achită.
„Înainte de încheierea semestrului, copiii aveau teze. Fetița mea trebuia să-și facă singură xerocopii. Diriginta a motivat că ea face xerox în liceu și îi achită contabilei pentru acest serviciul. Atunci când eu am întrebat subtilități despre modalitatea de achitare în contabilitatea școlii a xerocopiilor făcute la xeroxul școlii, ea a încheiat discuția cu mine”, explică mama elevei.
„Avertizare ca răzbunare pentru neplata fondului clasei”
La începutul semestrului, pentru câteva zile lipsă la școală, fiica femeii și încă două fetițe, după cum i-a spus diriginta, au primit avertizare de exmatriculare din liceu.
„Ea nu a fost la școală din cauza că se simțea rău. Eu am luat această avertizare ca răzbunare pentru neplată în fondul clasei. Și la următoarea discuție cu fiica mea, chemată iar în cabinet de dirigintă, i-am sugerat să înregistreze discuția, ceea ce a și făcut”, ne-a spus chișinăuianca.
Potrivit femeii, diriginta știe acum că a fost înregistrată ultima discuție, deoarece ea i-a trimis discuția prin telefon.
„S-a revoltat. Că nu a fost în așa o situație de 26 de ani de când se află în sistem. Că nu a dormit. Mi-a spus că a ascultat discuția împreună cu directoarea liceului. I-am spus că nu am nimic cu ea. Să nu mă implicați în colectări de bani și să nu-mi intimidați copilul”, ne-a explicat femeia poziția sa.
Profesoara a discutat iar cu eleva, zicându-i că nu s-a așteptat ca ea să înregistreze convorbirea.
În discuție, femeia, căreia îi păstrăm anonimatul, ne-a spus că are și un fiu, în clasa a IV-a, și că, la fel, membrii comitetului de părinți o întrebau regulat, într-un grup pe Viber, format din 30 de părinți, când dă bani pentru fondul clasei. „Atunci când i-am spus unei „strângătoare” de bani că mâine depun cerere la poliție pe numele ei, ea a părăsit grupul de părinți”.
„Din cauza că vrem să ne protejăm copiii, noi, părinții, dăm bani. Și la ședințele cu părinții toți tac, doar când ies după poartă se revoltă că iar ne cer bani și bani”, se indignează femeia.
Presată de directoare să adune bani, a plecat din sistem
A.A. a lucrat în sistemul de educație timpurie o perioadă relativ scurtă (2018 - 2020), în care a reușit să înțeleagă că nu va putea continua în acest domeniu. Și asta pentru că, spune ea, a fost obligată de administrația grădiniței unde lucra să adune bani de la părinții copiilor.
Femeia susține că, din această cauză, ar fi fost hărțuită și intimidată prin diferite modalități, inclusiv prin încălcarea drepturilor la plata salariului pentru funcție conform studiilor pe care le deținea la moment.
A.A. a lucrat pe parcursul a doi ani în două grădinițe din Chișinău – nr.149 și nr.188. Schimbarea de la o grădiniță la alta a făcut-o din cauza domiciliului.
Potrivit ei, la prima instituție se colectau bani, dar educatorii o făceau din proprie inițiativă. La nivel de administrație era interzis acest lucru. La ședințe, consilii pedagogice li se spunea des și ferm că nu este permisă adunarea banilor de la părinți.
„Oricum educatorii strângeau. Educatorii făceau asta din proprie inițiativă. Și micuții ai căror părinți nu dădeau bani sufereau. Erau lăsați fără nicio atenție în grupă, erau marginalizați. Cu toate că directoarea grădiniței era total împotriva acestor colectări”, povestește femeia.
În a doua instituție, unde s-a angajat în ianuarie 2020, s-a ciocnit cu mai multe situații neplăcute, inclusiv colectarea ilegală de bani de la părinți, lunar, în așa-zisul fond al grupei, la indicația administrației.
„Dacă refuzi, vei da bani din salariu”
„La data de întâi a fiecărei luni eram obligați să-i virăm câte 400 de lei administrației. La replica mea către directoare că am semnat ordinul de angajare în care era și clauza de a nu aduna bani, iar acum sunt obligată să fac acest lucru, directoarea mi-a spus: „Statul nu oferă nimic. Dacă refuzi, banii îi vei da din salariul tău”. O altă situație a fost legată de faptul că eram angajată ca tânăr specialist. Și în perioada ceea tinerii specialiști primeau ajutor de 1000 de lei la chirie, plus încă un sprijin financiar – pentru cei cu studii superioare era o sumă, iar pentru cei care au absolvit doar colegiu – alta. Mi s-a refuzat ajutorul bănesc pentru chirie. Administrația trebuia să-mi pregătească pachetul de acte. Banii veneau de la bugetul local, dar trebuia de achitat din bugetul instituției. Nu mi-au dat niciodată acei bani. O ilegalitate a fost și la grila de salarizare. Am studii superioare în alt domeniu, fiind angajată cu condiția că fac studii de recalificare de educație preșcolară. Deja eram în anul II la masterat și oricum eram plătită conform celei mai mici clase de salarizare, la indicația directoarei. Cu toate că la instituția precedentă aveam clasa de salarizare conform studiilor pe care le aveam, chiar dacă nu eram din domeniul respectiv”, ne-a mărturisit A.A.
„Părinții singuri aduceau bani”
Potrivit ei, începutul pandemiei (2020) a făcut-o să plece definitiv din sistem, deoarece nu rezista presiunilor ce ar fi fost făcute asupra ei de către administrația grădiniței nr. 188 din mun. Chișinău.
Fosta educatoare a recunoscut că a participat la strângerea banilor de la părinți. „Lucram cu o colegă. Și ea nu era de acord cu practica ilegală de colectare a banilor. Dar părinții erau la curent și singuri îi aduceau bani colegei. Erau și din cei care nu aduceau. Noi nu ceream niciodată de la ei. Timp de două luni i-am dus directoarei banii adunați de la grupă. Câte 400 de lei. Erau 14 grupe în grădiniță,” a menționat A.A.
Directoarea infirmă declarațiile fostei angajate
I-am solicitat un comentariu directoarei grădiniței nr. 188 din municipiul Chișinău, Daniela Gagim, despre colectările ilegale de bani care ar avea loc la instituția pe care o conduce.
„În grădinița noastră nu se practică și nu s-a practicat colectarea de fonduri de la părinți în afara cadrului legal stabilit. Toate contribuțiile financiare sunt voluntare și se fac prin mecanisme transparente, având ca scop îmbunătățirea condițiilor educaționale pentru copii, și sunt gestionate în acord cu normele legale”, ne-a răspuns managera instituției preșcolare.
Referitor la suma de 400 de lei pe care ar fi fost obligați s-o transmită lunar angajații din cele 14 grupe, în total 5600 de lei, directoarea ne-a spus că „nu există niciun fond sau taxă lunară impusă angajaților de către administrație”.
„Ea nu a înțeles pe deplin politica și procedurile noastre”
Daniela Gagim respinge și acuzațiile că ar fi privat-o pe fosta angajată de ajutorul pentru chirie și că ar fi nedreptățit-o la stabilirea salariului.
„Salarizarea personalului este tarifată conform claselor de salarizare stabilite de autoritățile competente, bazate pe studii, grade didactice și vechimea pedagogică, în conformitate cu prevederile Codului Muncii al R. Moldova”, ne-a răspuns administratoarea grădiniței nr. 188 din Chișinău.
„Înțeleg faptul că nemulțumirile personale pot influența percepțiile, dar afirm că procedurile interne respectă atât drepturile angajaților, cât și pe cele ale părinților și copiilor. Este posibil ca aceste acuzații să provină de la o persoană care nu a înțeles pe deplin politica și procedurile noastre sau care, din diverse motive, nu mai face parte din colectivul nostru”, a adăugat managera instituției.
Blamată de educatori și părinți
Evghenia își duce copilul la o instituție preșcolară din sectorul Buiucani. În luna august 2022, în grupa pe care o frecventează, comitetul de părinți a inițiat o colectare de bani - câte 1500 lei, motivând că trebuie schimbate geamurile.
Câțiva părinți n-au fost de acord cu această situație și au inițiat o petiție, adresată directoarei grădiniței. Aceștia au solicitat soluționarea problemei fără alocarea banilor de către părinți. Educatoarea a fost contra depunerii petiției și a rugat părinții să renunțe la acțiune.
Potrivit Evgheniei, atunci când părinții au depus petiția către managerul grădiniței, educatoarea i-ar fi implorat să nu o facă, zicând: „Vă promit că la anul o să se schimbe situația, o să aveți geamuri, dar nu depuneți petiția aceasta. Nu mergeți contra sistemului”.
„În ziua când noi am vorbit cu managerul grădiniței, peste 20 de minute după discuție, educatoarea a scris deja în grupul părinților: „Mulțumim pentru problemele create”, povestește femeia.
După 30 de zile, în lipsa unui răspuns scris de la directoare, Evghenia împreună cu alți părinți au depus o sesizare la Direcția Educație, Tineret și Sport Buiucani.
Mai târziu, despre problemele din grădiniță, inclusiv colectările de taxe informale, calitatea alimentației copiilor, condițiile din grupe etc., au fost depuse sesizări și către alte autorități: Primăria mun. Chișinău, Centrul Național Anticorupție, Avocatul Poporului etc.
Evghenia califică ceea ce a urmat drept presiuni și încercări de intimidare.
„A avut loc o adunare, organizată special pentru a mă intimida și demoraliza. În timpul adunării, educatoarea a ieșit din grupă și a lăsat grupul de mame să-mi sară în cap cu toate nemulțumirile lor adunate. Șefa comitetului părintesc mi-a spus că de-acum înainte nu mă va saluta”.
Potrivit Evgheniei, adunarea a durat mai bine de două ore: „Alături de mine era soțul. Am ieșit de acolo într-o stare morală că îmi venea să plâng... Ele au umblat cu strânsul banilor, iar în final eu am rămas vinovată”.
În discuție cu noi, femeia a mărturisit că a urmat o perioadă dificilă din punct de vedere moral. O parte din părinți o ignorau și nu se salutau. Totuși, cu timpul, relațiile au revenit la normalitate. Mămica declară că nu a observat repercusiuni asupra copilului, dar relația cu directoarea instituției și asistenta medicală a rămas destul de tensionată.
Părinții se indignează doar pe rețele
În presă și pe rețelele de socializare sunt semnalate deseori situații de hărțuire, intimidare și discriminare, care survin în colectivele de părinți și elevi în contextul colectărilor de fonduri informale în instituțiile de învățământ. La o simplă căutare, am adunat mai multe astfel de cazuri, care au avut loc preponderent în mun. Chișinău:
De cele mai multe ori, cazurile nu ajung la o finalitate – părinții care se revoltă public evită să sesizeze autoritățile, iar acestea din urmă rar se autosesizează. Drept dovadă sunt statisticele de mai jos.
Sistemul educațional atrage oamenii într-un proces ilegal
Am solicitat mamelor care fac parte din grupul „Ask a Mom”, de pe o rețea de socializare, să povestească dacă au fost intimidate și hărțuite ele și copiii lor ca urmare a refuzului de a participa la strângerea de bani și achitarea unor taxe ilegale în instituțiile de învățământ.
Le-am rugat să detalieze ce metode de „penalizare” le-au fost aplicate, cum s-au descurcat, dacă au apelat la vreo instituție pentru remedierea cazului și ce au făcut pentru a depăși situațiile.
„Orice se strică în grădiniță - dau părinții”
„La orice adunare se atinge tema fundației grădiniței. Și toți fac tot posibilul ca fundația să fie legală. Că doar tot se face pentru copilul nostru, pentru că primăria dă două „ruloane” (rulouri – n.r.) de hârtie și un Bingo!.. Asta am auzit ultima dată la adunare. Orice se strică e din banii părinților. Cei responsabili de fundație mereu spun: „Tu ce vrei ca copiii noștri să fie fără hârtie, rechizite, deoarece nimeni nu ne dă nimic!”. Orice se strică în grădiniță - dau părinții, chiar și pentru renovări de teritorii. Toți se tem și nimeni nu vrea probleme ”, scrie internauta Aniutca Paiu.
Mai multe mame au comentat la cazul descris. Acestea au indicat sumele pe care le achită, lunar, pentru un copil în grădinițele din mun. Chișinău.
„Dau 300-500 de lei la sărbătoare. Apoi lunar - pentru gel, hârtie, creioane, plastilină etc., 200 de lei. Fondul grupei este aparte”, explică Alina Croitor, al cărei copil frecventează o grădiniță de stat.
Copiii, repartizați în grupe după buzunarul părinților
Un comentariu care merită atenția aparține internautei Irina Botnari. Femeia scoate în evidență cum sunt discriminați copiii în unele grădinițe, fiind repartizați în grupe după posibilitățile financiare ale părinților, cărora li se solicită, uneori, chiar și certificatul de salarizare, pentru confirmare.
„La grădinița unde frecventează copilul avem divizarea copiilor după posibilitatea financiară a părinților și asta, ca să fie înțeles corect, nu o face părintele știindu-și posibilitățile financiare. Avem grupe cu asociație și grupe fără asociație. Când am venit cu actele la grădiniță nu știam de acest fapt, am aflat ulterior de la alți părinți. În grupele cu asociație ajung cei selectați după sprânceană, posibilitate financiară (știu situație când părintelui i s-a cerut certificat de salariu ca să dovedească că va face față cheltuielilor, care nu se rezumă doar la acea contribuție de asociat). Intimidare vine de multe ori în adresa noastră, celor care nu facem parte din grupe cu asociație, că nu contribuim cu nimic la „prosperitatea grădiniței”.
Avem un fond al grupei, sigur că e neoficial. La întrebarea unde și pe ce se alocă banii aceștia am fost intimidată și de educatori, și de părinți, că, chipurile, ce, nu știu unde am venit, adică ce atâtea întrebări. Dar să mă ierte Dumnezeu, ce faci cu circa 6000 de lei pe lună? La încercarea mea de a afla unde se alocă banii, am fost „rugată” să nu mai particip la aceste strângeri (ca să nu mai pun întrebări).”
Din postarea Irinei Botnari reiese că situația de conflict a coincis cu perioada de boală a copilului. „Nu pot să zic dacă a avut impact sau nu. Încă nu a revenit la grădiniță. Urât este că educatorii răspândesc zvonuri și, în loc să aplaneze situația de conflict, o discută cu alți părinți, care, la rândul lor, vin cu intimidări”, mărturisește femeia.
Mamă solitară, discriminată pentru întârzierile de plăți
Elena Tesleva Cuculer descrie situația surorii sale, care educă singură un copil.
„Sora mea a avut de suferit, nu doar din cauza strângerii banilor. Ea crește singură fetița și uneori nu reușea să fie în pas cu toate cerințele grădiniței. Se întâmpla că nu avea la acel moment bani sau putea întârzia cu achitările. Și se purtau obraznic cu copilul când fetița vorbea neclar. Spunea că o trag de păr. Eu o întrebam cine o trăgea, dar ea, de frică, zicea că a glumit. Un alt moment este că fetița vorbește în rusă, chiar dacă noi cunoaștem româna. Din acest motiv, la grădiniță, la matinee, era mereu la coadă. Am asistat la multe matinee. Și din texte i se dădea ceva minuscul considerând-o incapabilă, posibil, la ceva mai mult. Discriminare. Așa a rămas copilul cu traume. Îi sugeram surorii să se adreseze instituțiilor abilitate, dar ea, fiind timidă, nu a fost nicăieri”, povestește Elena Tesleva Cuculer.
Internauta Svetlana Doncilă scrie că și-a dat copilul la grădiniță în noiembrie 2023, când erau în toi pregătirile pentru sărbătorile de iarnă.
„Deodată mi s-a cerut 1200 de lei. Am ascultat, dar am dat 600 de lei și am întrebat unde semnez pentru banii dați. Apoi s-a cerut pentru sărbătoare, pentru costumaș luat cu chirie, pentru fotograf care trebuia să vină și n-a venit. Și când mi-am spus părerea, au sărit toți ca vulturii. Am blocat totul. Și nu dau nimic. Merg a doua zi la administratoare și-mi întoarce 60 de lei pentru că ceva nu-mi convine...”.
Profesoare: „Nu-mi închipui cum să ceri”
Printre comentariile mamelor cu copii, este și unul scris de o profesoară, Mihaela Gârlea.
„Nu-i chiar ceea ce ați cerut, dar o să mă expun, fiindcă sunt profesoară, la acest moment - în concediu de maternitate.
Niciodată n-am cerut un bănuț de la copii pentru xerox, foi sau alte necesități. Absolut totul procurat din banii proprii, chiar și amenajarea sălii de clasă. Instituția, la fel, nu a contribuit. Pe alocuri, când nu era personal care să facă curat, am măturat și spălat cu mopul, și nu mi-a fost rușine, și n-am cerut un leu de la copii ca să plătească pe cineva. Copiii care veneau după ore să le mai explic repetat tema la fel au fost primiți gratis, nu consultații, că nu ai dreptul în școală să le practici. Chiar mai mult, am dus mai multe clase la muzeu, ghidul fiind plătit la fel de mine. Pur și simplu, n-am îndrăznit și nu-mi închipui cum să ceri.
Dar, de sărbători, mulți părinți trimit copiii la școală cu cadouri, care le-am refuzat sau, dacă erau ciocolate, le împărțeam între elevi. Accentuez, nu le-am cerut și n-am acceptat, deoarece părinții care oferă bani pentru aceste cadouri au speranțe de a dispune (posibil) profesorul către copilul său, iar ei observă si înțeleg tot”, scrie Mihaela Gârlea.
MEC: în 2023, au fost semnalate 19 cazuri de colectări ilegale
Potrivit răspunsului oferit de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), în anul 2022, a fost constatat și înregistrat de către Centrul Național Anticorupție (CNA) un singur caz de aplicare a prevederilor Codului Contravențional în privința părinților implicați în colectarea de mijloace bănești, iar autoritățile din domeniul învățământului din Bălți au contracarat două tentative de colectare ilegală a plăților informale.
În 2023, au fost constatate și înregistrate de către Centrul Național Anticorupție 19 cazuri de aplicare a prevederilor art. 315 din Codul Contravențional (primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material) în privința persoanelor implicate în colectarea de mijloace bănești. De asemenea, de către Organele locale de specialitate în domeniul învățământului (OLSDÎ) Hâncești, Bălți și Nisporeni au fost semnalate opt cazuri de instigare sau organizare a proceselor de colectare a plăților informale în cadrul instituțiilor de învățământ, care au fost stopate, se mai spune în comunicatul MEC.
„Colectarea taxelor informale în instituțiile de învățământ este o activitate ilegală și constituie un impediment în asigurarea accesului liber la educație al tuturor copiilor. Acceptarea cadourilor și a altor beneficii determină apariția sentimentului de obligație și de constrângere morală a profesorilor față de copii, părinții cărora achită asemenea beneficii, profesorii fiind în dificultate atunci când urmează să aprecieze obiectiv rezultatele elevilor. Afectarea procesului de evaluare și notare corespunzătoare a elevilor, prin plățile efectuate de părinți, poate avea mai multe efecte adverse”, susțin reprezentanții ministerului.
MEC mai menționează că împreună cu CNA organizează activități, proiecte, instruiri, campanii de informare a elevilor, studenților, profesorilor, cu privire la rigorile de integritate, dar și la combaterea acestui fenomen negativ, care „discreditează profesia pedagogică și nu poate fi tolerat sub nicio formă”.
În ultimii trei ani, nicio plângere la Consiliul pentru Egalitate
Am întrebat Consiliul pentru Egalitate dacă, în perioada 2021-2023, a fost sesizat cu referire la situații de hărțuire, intimidare, discriminare ca urmare a neparticipării la colectările de fonduri ilegale în instituțiile de învățământ. Președintele Consiliului pentru Egalitate, Yan Feldman, ne-a spus că nu a înregistrat plângeri în care ar fi fost reclamate fapte de discriminare a copiilor, din motiv că părinții acestora ar fi refuzat să contribuie neoficial cu mijloace bănești pentru diverse necesități ale procesului educațional și/sau a instituției de învățământ.
„Totodată, în partea ce vizează impactul acțiunilor de contribuire financiară informală asupra asigurării egalității și oportunităților egale ale elevilor în cadrul procesului educațional, Consiliul accentuează că [...] educația reprezintă o prioritate națională [...], învățământul general este finanțat din contul bugetului de stat, astfel că exponenții statului urmează să se asigure că procesul educațional va fi realizat conform principiilor statuate în Codul educației și conform altor acte normative conexe acestuia.
În circumstanțele în care rezultatele copiilor sunt evaluate în funcție de contribuția informală a părinților la pretinse diverse necesități ale instituției sau pentru buna organizare a procesului educațional, asemenea acțiuni urmează a fi analizate prin prisma prevederilor legale de către organele abilitate”, scrie în răspunsul Consiliului pentru Egalitate.
La IGP, doar o sesizare, dar „faptele nu s-au adeverit”
Nici instituția Ombudsmanul Copilului nu a fost sesizată în perioada 2021-2023 referitor la situații de hărțuire, intimidare sau discriminare ca urmare a neparticipării părinților la colectările de fonduri ilegale în instituțiile de învățământ”, susține, într-un răspuns la solicitarea noastră, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.
Totodată, potrivit Secției comunicare și protocol a Inspectoratului General al Poliției (IGP), în perioada menționată mai sus, a fost înregistrată o singură sesizare privind colectarea de bani pentru un educator din cadrul unei grădinițe din or. Orhei, fiind examinată de Inspectoratul de Poliție Orhei, dar „faptele nu s-au adeverit”.
Ordin suplimentar privind interzicerea plăților formale și informale de la elevi
Am reușit să documentăm și un caz în care autoritățile au intervenit după ce părintele a depus mai multe plângeri privind hărțuirea și răspândirea mesajelor de ură ca urmare a refuzului de a participa la colectări de taxe informale. Evenimentele au avut loc în luna februarie 2023, într-o școală din capitală.
Ca urmare a intervenției, a fost confirmat atacul cu mesaje denigratoare în grupul de comunicare al părinților; administrația liceului a afirmat că regretă situația care a avut loc, menționând însă că „niciun cadru didactic nu este antrenat în colectări ilicite de bani” și că „în instituție nu este admisă activitatea asociației de părinți sau a fondurilor informale”.
În răspunsul oferit se mai spune că directorul instituției a discutat telefonic cu reprezentanții părinților din clasele implicate; timp de patru zile a fost monitorizată situația și nu a fost depistat niciun caz de atac la persoană, persecuție sau intimidare a elevilor din familia vizată, din partea colegilor sau a cadrelor didactice. Totodată, administrația instituției dă asigurări că „situația va fi monitorizată până la momentul dispariției oricărui presupus pericol”, această responsabilitate fiind delegată diriginților și psihologului. De asemenea, a fost emis un ordin suplimentar privind interzicerea plăților formale și informale de la elevi.
STUDIU: plățile suplimentare în școli generează conflicte între părinți și copii
În perioada 2013-2020, Institutul de Politici Publice (IPP) a realizat cel puțin patru studii sociologice cu genericul „Etica și integritatea academică în învățământul general”, pentru a analiza fenomenul plăților formale și informale achitate de către părinți în instituțiile de învățământ general și impactul noului cadru normativ-juridic din domeniul educației asupra fenomenului în cauză.
Rezultatele studiilor relevă că, deşi plățile suplimentare în instituțiile de învățământ sunt benevole, există diferiți factori care, direct sau indirect, îi constrâng pe părinți să achite contribuții băneşti pentru necesitățile şcolii.
În studiul din 2020, fiind întrebați în ce măsură ar fi dispuşi să dea anumite sume de bani în fondul asociației de părinți dacă ar depinde doar de ei, fără a fi constrânşi de alte circumstanțe, ci pornind de la situația reală din sistemul de învățământ, 41,9% din respondenți au declarat că nu ar mai achita nimic, deoarece învățământul este gratuit. Totuși acest indicator s-a redus cu peste 10,8 puncte procentuale, în raport cu 2013, când a constituit 52,7%.
Tabelul 1: Răspunsurile respondenților studiului „Etica și integritatea academică în învățământul general”, întrebarea: Dacă ar depinde doar de dumneavoastră personal, considerând situația reală din sistemul de învățământ, pentru care dintre următoarele variante ați opta?
Rezultatele studiului confirmă și faptul că mulți părinți acceptă să plătească ce li se cere la școală de teama unor eventuale consecințe negative în caz că refuză: marginalizarea/neglijarea copilului sau crearea anumitor probleme copilului. Aceste motive au fost invocate în anul 2020 de către 9,9% și, respectiv, 9,3% dintre respondenți, indicatorii fiind, la fel, în descreștere față de rezultatele studiului din 2013.
Tabelul 2: Răspunsurile respondenților studiului „Etica și integritatea academică în învățământul general” la întrebarea: Care sunt principalele motive care vă determină să plătiți pentru fondul școlii, fondul clasei, fondul asociației de părinți?
Ediția din anul 2016 a studiului constată, între altele, și faptul că plățile suplimentare în școli generează conflicte între părinți și copii: „Părinții, în special cei din municipiul Chişinău, au menționat faptul că apar tensiuni între părinții care achită/sunt de acord cu aceste plăți şi cei care refuză să contribuie. Aceste neînțelegeri deseori se răsfrâng asupra copiilor. Părinții discută aceste subiecte în prezența copiilor şi ulterior aceştia din urmă se confruntă între ei.
Totodată, sunt părinți care discută în contradictoriu, inclusiv atunci când aceste subiecte sunt discutate cu administrația instituțiilor de învățământ. Pe de o parte, unii părinți consideră că sumele solicitate sunt exagerate, iar pe de altă parte, sunt părinți care susțin cerințele administrației.”
Tot în studiul din 2016 autorii menționează: „Studiul a scos în evidență faptul că discuțiile intense privind plățile efectuate în şcoli, reflectate şi în mass-media, abordate în unele instituții şi în cadrul adunărilor cu părinții, au debusolat părinții. Părinții, în special cei din Chişinău, dar şi din alte localități urbane, sunt rezervați în a-şi exprima opinia.”
Observăm că această tendință este în ascensiune. Astfel, tot mai mulți părinți evită să ofere un răspuns clar, preferând să aleagă opțiunea de a răspunde cu „Nu știu/nu răspund”.
Un nou plan de acțiuni anticorupție aprobat de Ministerul Educației și Cercetării
Reducerea fenomenului de plăți informale în instituțiile de învățământ general este prioritatea I a Planului sectorial anticorupție în domeniul educației pentru anul 2024, aprobat la 1 aprilie 2024 de către Ministerul Educației și Cercetări. O parte din acțiunile incluse în Plan sunt preluate din documentele similare anterioare, dar au fost incluse și acțiuni noi. Printre acestea se numără: realizarea unui sondaj privind respectarea criteriilor de integritate și etică în cadrul instituțiilor de învățământ general, implementarea unui mecanism transparent de utilizare a donațiilor financiare colectate de școli și grădinițe, precum și încurajarea marcării Zilei Anticorupție în instituțiile de învățământ.
Lilia Zaharia, directoare executivă la „Transparency International – Moldova”, consideră că planul sectorial anticorupție în domeniul educației este un document foarte important în contextul în care Ministerul Educației și-a propus să implementeze mai multe reforme, inclusiv de eradicare a corupției din sistem. Doar că este nevoie ca în activitățile de prevenire și combatere a corupției din sistem să fie implicate toate părțile interesate: instituțiile statului, inclusiv cele din domeniul educației, pedagogii, părinții, dar și elevii.
„Din păcate, în unele instituții de învățământ, aceste plăți informale sunt transmise prin intermediul elevilor, iar copiii nu știu că aceste taxe sunt ilegale, de fapt.
Pe hârtie, măsurile indicate de autoritățile centrale sunt foarte bune, însă e nevoie de determinare de a duce aceste activități ca să aducă rezultate. Este un sistem viciat de mulți ani, este greu să schimbi percepția, dar nu este imposibil...”, susține experta.
Investigația a fost realizată în cadrul Proiectului „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente, cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii