Corupție

Moratoriu de ochii lumii. Cine construiește benzinării în Capitală

Colaj CIJM

Pe parcursul anului 2016, în Chișinău au continuat să apară stații PECO, deși consilierii municipali au votat în luna februarie un moratoriu ce interzicea ridicarea unor astfel de construcții. Majoritatea firmelor vizate în decizie au neglijat interdicția, acționând Consiliul Municipal Chișinău în judecată și câștigând procesele. Astfel, peste vară, în oraș au fost ridicate cel puțin trei benzinării noi, iar în cazul altora pe șantiere se muncește cu spor. Lucrările au demarat cu proteste și revolte. Reprezentanții Primăriei declară însă că niciun lot nu a fost atribuit ilegal și promit că anul viitor Chișinăul va avea un concept clar de dezvoltare, care să nu permită admiterea neregulilor. Pe de altă parte, experții spun că numărul stațiilor de alimentare în Capitală este exagerat de mare și că la mijloc ar fi vorba despre scheme de corupție și „buzunarul gros” al funcționarilor. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, care au urmărit pe parcursul acestui an cum au evoluat lucrările și cum (nu) au acționat autoritățile, vă prezintă cine stă în spatele acestor afaceri. 

Pe 18 februarie 2016, Consiliul Municipal Chișinău a semnat un moratoriu prin care interzice proiectarea și construirea stațiilor PECO în Capitală, pe durata unui an. Decizia prevedea și sistarea autorizațiilor de construcție a șase stații de alimentare cu gaz și combustibil, ridicarea cărora era deja demarată sau urma să înceapă în viitorul apropiat. Totodată, conform actului, edilul Capitalei era obligat să elaboreze o nouă schemă de amplasare a stațiilor PECO în municipiu. 

Consilierul municipal Ion Ștefăniță, cel care a elaborat proiectul deciziei, explica în nota informativă că numărul stațiilor de alimentare din oraș a atins cifre alarmante în ultimii zece ani. Potrivit lui, consilierii municipali au acceptat propunerile agenților economici de a proiecta și amplasa benzinării fără să țină cont de normele legislative, inclusiv în spații verzi, în apropiere de monumente istorice sau lângă zone de protecție a obiectivelor acvatice. Mai mult, niciodată nu s-ar fi luat în calcul opinia experților de mediu sau a localnicilor, iar protestele oamenilor nemulțumiți au fost tot timpul ignorate.

Potrivit Direcției Ahitectură a Primăriei Chișinău, la momentul declarării moratoriului, în oraș activau 120 de stații de alimentare cu produse petroliere și gaz. Tot atunci erau eliberate cinci autorizații de construire și șapte certificate de urbanism pentru proiectarea unor stații noi. Moratoriul n-a rezistat însă prea mult: benzinăriile de pe două din cele șase terenuri indicate în decizie sunt aproape gata, în alte două cazuri - pe șantiere se lucrează și doar pe două dintre aceste loturi lucrările nu au început. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au identificat însă și alte două cazuri care nu se regăsesc în decizia aleșilor locali privind moratoriul. Recent și-a început activitatea o nouă stație, iar într-un alt caz au demarat lucrările de construcție. 

Buiucani: benzinărie ridicată cu scandal, ușă-n ușă cu o fabrică

Terenul din fața fabricii Artima. Foto: Cadastru

În sectorul Buiucani al Capitalei, intenția Xpetrol Grup SRL de a ridica două stații de alimentare - ambele pe strada Calea Ieșilor - a stârnit revoltă. Una urma să fie construită chiar la intrarea în parcul Alunelul (str. Calea Ieșilor 11/2), pe un teren cu suprafața de 0.068 hectare, iar cealaltă la câțiva metri distanță de fabrica Artima (str. Calea Ieșilor 6), pe un lot de 0.104 hectare. Xpetrol Grup arendează cele două terenuri încă din anul 2013, pe un termen de zece ani, după ce Vero-Nadina SRL, un alt agent ce se ocupă cu comercializarea carburanților și a produselor petroliere, i-a cesionat dreptul de arendă, obținut anterior în urma unui proces de judecată cu Consiliul Municipal Chișinău. 

Pe 13 mai 2015, Ion Carpov, care pe atunci ocupa funcția de arhitect-șef interimar al Capitalei, și Nistor Grozavu, viceprimarul municipiului, au oferit SRL XPetrol Grup două autorizații de efectuare a lucrărilor de construcție a stațiilor de alimentare cu produse petroliere pe cele două terenuri de pe strada Calea Ieșilor. Asta chiar dacă, potrivit unei note semnate de șeful adjunct al Direcției disciplină și autorizații în construcții, din documentația de proiect lipsea avizul sanitar oferit de Centrul Național de Sănătate Publică, expertiza ecologică efectuată de Agenția Ecologică Chișinău, și avizul de prevenire și stingere a incendiilor a Direcției Salvatori și Pompieri, acte obligatorii potrivit legii. Anterior, reprezentanții companiei explicau lipsa documentelor prin faptul că emiterea lor „este un proces de durată”. Firma le-a obținut mai târziu, în pofida faptului că benzinăria din preajma străzii Calea Ieșilor 11/2, bunăoară, urma să fie amplasată la doar câțiva pași de la intrarea în parcul Alunelul, unde se află și un teren de joacă pentru copii.

Și viitoarea benzinărie din fața fabricii de articole de marochinărie Artima SA, unde în prezent lucrează circa de 150 de persoane, încalcă zona de protecție a edificiului ce se află la puțin peste zece metri de șantier. Mai mult, reprezentanții Serviciului de Supraveghere a Sănătății Publice din municipiul Chișinău au atenționat, în avizul sanitar, că stația de alimentare se va afla la o distanță de circa 45 de metri de la blocurile de locuit cu cinci niveluri din strada Calea Ieșilor 9, „fapt care poate crea imposibilități în asigurarea condițiilor de muncă și de trai corespunzătoare normelor în vigoare” și care, la fel, contravine legislației. 

Stația din fața fabricii Artima. Foto: CIJM

În luna ianuarie, la scurt timp după demararea lucrărilor benzinăriei, mai mulți locatari ai blocurilor din preajmă au organizat un protest și au dat jos gardul șantierului. Ulterior, ei au semnat o petiţie în care și-au exprimat nemulţumirea faţă de construcţia stației PECO. Opinia locuitorilor ar fi trebuit consultată, de altfel, de către autoritățile publice înainte de emiterea actelor. Se pare însă că reprezentanții firmei, dar și autoritățile, au ignorat solicitarea locatarilor. Mai mult, după ce portalul Unimedia.info a realizat un reportaj despre lucrările de pe șantierul din fața fabricii Artima, reprezentanții Xpetrol Grup au scris o plângere la Poliție, prin care solicitau tragerea la răspundere a jurnaliștilor „pentru acțiuni cu caracter violent asupra angajaților companiei și pentru acțiuni de dezinformare și chemare a populației la acțiuni violente”. 

La scurt timp după instituirea moratoriului, Xpetrol Grup SRL a acționat în judecată Consiliul Municipal Chișinău, motivând că firma are toate actele în regulă, o parte dintre lucrări deja au fost finisate, iar restul - suspendate fără niciun motiv de către aleșii locali. Mai mult, reprezentanții companiei consideră că aleșii locali și-au depășit competențele și că doar Inspecția de Stat în Construcții ar avea dreptul să dispună sistarea actelor permisive de construcție. Magistratul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru a dat dreptate agentului economic, precizând în hotărârea motivată că Primăria Chișinău nu are dreptul să sisteze actele permisive de construire sau lucrările de construcție în sine. „Inspecția de Stat în Construcții a confirmat legalitatea eliberării autorizațiilor de construcție suspendate prin decizia contestată și a invocat lipsa temeiurilor de sistare sau suspendare a acestora”, conform hotărârii din 22 aprilie 2016

Astfel, instanța a decis anularea prevederilor moratoriului în ceea ce ține de construcția celor două benzinării din strada Calea Ieșilor. Contestată de Primărie, hotărârea a fost menținută și de Curtea de Apel. Potrivit lui Valeriu Bogdan, șef-adjunct al Direcției juridice, autoritatea locală urmează să conteste decizia și la Curtea Supremă de Justiție, în cel mai apropiat timp. 

La aproape un an de la instituirea moratoriului, benzinăria din fața fabricii Artima este pe ultima sută de metri. Directoarea întreprinderii, Alexandra Can, spune că s-a împotrivit construcției, spre deosebire de autorități, care nu ar fi făcut nimic ca să stopeze instalarea benzinăriei. „Am făcut tot ce mi-a stat în puteri, doar că eu n-am putut să contracarez ceea ce au decis instanțele cu tăcerea organelor publice locale. Lotul nu-mi aparține, iar în caz de protest sau dacă le-aș fi încurcat, m-ar fi tras la răspundere pe mine, pentru cauzarea prejudiciului. Nu am putere să lupt cu fărădelegile. Ce poate să facă Artima în fața unei instanțe de judecată?”, se întreabă indignată femeia de afaceri. „În caz că explodează, ce facem cu angajații fabricii? Aici lucrează multă lume, fabrica are o capacitate de 800 de locuri într-un singur schimb. Acum sunt mai puțini, dar la vară pot fi mai mulți”, mai adaugă ea.

Pe de altă parte, terenul din preajma parcului Alunelul a rămas neatins. Într-un răspuns remis de către actualul arhitect-șef interimar al Capitalei, Sergiu Borozan, se precizează că la 15 martie 2016 a fost creat un grup de lucru la Primărie, care urma să aplaneze conflictul iscat între Xpetrol Grup și autorități, cu privire la construcțiile din str. Calea Ieșilor. La ultima ședință, din 10 mai 2016, s-a convenit ca firma să renunțe la lotul din preajma parcului Alunelul, cu condiția să-i fie oferit un alt lot în schimb. „Li s-au propus două variante cu care domnii nu prea sunt de acord. Unul pe care și l-ar dori - municipalitatea nu acceptă să-l cedeze”, a specificat Sergiu Borozan. 

Compania Xpetrol Grup SRL a post fondată în decembrie 2013 și are în prezent patru asociați: Ivan Ivasișin, care este administrator al firmei, și Nicolai Colesnic, Mihail Procopciuc și Ion Postolachi. Apartamentul ultimului servește drept adresă juridică a firmei. Tot ei sunt fondatori ai încă două firme licențiate în comercializarea produselor din petrol - Eximob Grup SRL și Pictrol SRL - fondate în 2014 și 2013, respectiv, toate înregistrate la aceeași adresă. Solicitat de Anticoruptie.md, un reprezentant al companiei Xpetrol Grup ne-a spus că singura persoană care ar putea discuta cu noi referitor la cazurile din strada Calea Ieșilor este directorul companiei, dar el s-ar afla peste hotarele țării. 

UPDATE Directorul Xpetrol Grup SRL, Ion Postolachi, a revenit cu un apel la câteva ore după publicarea anchetei, ca să ne spună că am scris falsuri și că el deține toate actele necesare pentru construcția benzinăriei. „Avizul medicinei, cel de la pompieri, de la poliție și cel ecologic - toate documentele sunt în regulă, sunt la mine, exact așa cum spune legea, iar dumneavoastră duceți lumea în eroare. Dacă nu aveam documentele, nu primeam autorizația, că ea nu se oferă pur și simplu. Dumneavoastră faceți trimitere la Primărie, dar cei de la Primărie, în loc să ajute businessmanii, le pun bețe în roate. Și ce dacă e benzinărie? Eu deschid locuri de muncă, fac clădirea frumoasă, conform tuturor normelor și legilor noastre. Dacă nu încalc legea, de ce nu am dreptul să construiesc?”, ne-a apostrofat businessmanul.

Omul de afaceri s-a arătat indignat de faptul că reporterii au menționat calitatea lui de fondator în celelalte firme. „Cu ce ocazie dați astfel de informații în presă? Cine v-a oferit dreptul? Nu este necesar să dați informații despre oameni la toată lumea, să faceți fotografii și să le publicați”, a mai comentat Postolachi. 

Terenul din fața parcului Alunelul. Foto: CIJM

Botanica: două benzinării noi pe viaduct, în preajma parcului Valea Trandafirilor

Peste drum de benzinărie, zeci de locuitori iau zilnic apă din izvor. Foto: CIJM

Pe viaductul spre sectorul Botanica al Capitalei, pe ambele părți, sunt amplasate șase benzinării, două dintre care au fost ridicate peste vară, moratoriul fiind la fel neglijat. Una dintre ele a început să lucreze recent și se află chiar în coasta parcului Valea Trandafirilor, pe un teren de 0,11 hectare de la intersecția străzii Trandafirilor cu bulevardul Dacia. Pe lângă stație PECO, în clădirea de sticlă din preajmă, cu o suprafață de 351,9 metri pătrați (potrivit Cadastru), se va afla un salon de expoziții auto și mai multe oficii, potrivit proiectului. 

Inițial, firma beneficiară, Fibexmol SRL, arenda cinci ari din teren, pe care pornise ridicarea unui salon pentru expoziții auto. Consiliul Municipal Chișinău a decis darea în arendă a lotului la sfârșitul anului 2010, pe un termen de 15 ani, iar contractul de arendă a fost semnat la doar o săptămână după ce a fost creată compania. Peste doi ani, șefii firmei și-au dorit să lărgească proiectul și s-au adresat la Primărie cu solicitarea de a privatiza 11 ari de pământ aferent construcției nefinisate. Aceștia au obținut undă verde de la CMC în noiembrie 2012, în schimbul sumei de 172.802 lei. 

La finele lunii martie 2014, autoritățile locale au aliberat o autorizaţie pentru tăierea a patru pini, doi arţari şi 220 de arbuşti de ienupăr. Întreprinderea Municipală Spaţii Verzi a estimat costul plantațiilor verzi la aproape 55.000 de lei. Pe lângă faptul că benzinăria este în parc și la mai puțin de 50 de metri de cel mai apropiat bloc locativ, amplasarea lui contravine și normelor sanitare și ecologice: vizavi se află un izvor cu apă potabilă de care se folosesc zilnic foarte mulți locatari din zonă. Un regulament aprobat de Guvern în septembrie 2015 interzice amplasarea staţiilor PECO în zona de protecţie a bazinelor acvatice, a surselor de alimentare cu apă potabilă, în zonele verzi sau cele de protecție a monumentelor istorice şi culturale.

Fibexmol SRL a fost înregistrată în noiembrie 2010 de către Antonin Spînu și Nicolae Boghiu, având sediul juridic în satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Firma are ca gen principal de activitate întreținerea și repararea autovechiculelor și, potrivit informațiilor de la Camera Înregistrării de Stat, comerțul cu produse din petrol nu este în lista activităților. Am încercat să luăm legătura cu reprezentanții firmei, însă nimeni nu ne-a răspuns la telefon. 

Benzinăria din str. Trandafirilor. Foto: CIJM

La mai puțin de un kilometru distanță, în preajma complexului locativ din strada Melestiu, este pe ultima sută de metri o altă stație PECO, de această dată în complex cu o spălătorie auto, conform proiectului. Construcția ei a pornit în noiembrie 2015. Potrivit datelor de la Cadastru, Untavicom SRL arendează cele 0,08 hectare de pământ din anul 2003, contractul fiind reînnoit în 2011, pentru un termen de zece ani, fără drept de privatizare a lotului. Primăria Chișinău a eliberat autorizația de construire în mai 2015 și proape 40 de plopi, arțari, ulmi, salcâmi și alte specii de copaci au fost defrișați pentru a face loc viitoarei construcții.

Schemă: openmoney.md

Untavicom SRL a fost fondată în anul 1999 de către Luconex SRL, iar administrator al firmei este Serghei Bulat. Luconex SRL, la rându-i, este o firmă creată în 1997, de către Leonid Kijner și Boris Jovna, și administrată de Valeriu Roșciupchin. Firma prestează servicii de construcție a clădirilor. Tot ea mai este fondator al firmelor Luconex Plus SRL, înregistrată în anul 2008, Servo-Lain SRL și Alfa Construct SRL

Untavicom SRL, Luconex Plus SRL  și Alfa Construct SRL își au sediul pe str. Mitropolit Dosoftei 89, din sectorul Buiucani al Capitalei. La această adresă se află mai multe blocuri de locuit și garaje, unul dintre care a aparținut în trecut lui Boris Jovna și Grigori Kijner. (Grigori Kijner a fost director comercial al proiectului Coliseum Palace, unul dintre cele mai scumpe proiecte imobiliare din Republica Moldova pe vremea când era finalizat, în anul 2010 - n.r.).

Boris Jovna și Leonid Kijner, fondatorii companiei Luconex SRL, au deținut în trecut firma Luktrans SRL, astăzi lichidată, ambele înregistrate pe str. Nucarilor 30, din Chișinău, unde se află o casă de locuit în proprietatea Polinei Kijner. Ultima l-a avut ca administrator tot pe Serghei Bulat. 

Firma Luconex SRL mai deține un imobil vizavi de Universitatea de Stat, pe strada A. Mateevici 67. Este vorba despre o vilă urbană ce datează de la începutul secolului XX - monument de arhitectură de însemnătate națională, demolat parțial în mai 2013. La ședința Consiliului Național al Monumentelor Istorice din 17 martie 2016, antreprenorul a primit undă verde la proiectul de construire a unui edificiu multifuncțional pe acest teren, cu condiția de a renova monumentul de arhitectură.

Leonid Kijner este cunoscut în comunitatea evreiască drept un antreprenor de succes, care a făcut mai multe acte de binefacere în susținerea minorității. Potrivit datelor, el este și administrator al întreprinderii mixte moldo-ruse Lukoil-Market-Moldova SA, cu adresa juridică pe str. V. Alecsandri 119, unde se află sediul Comisiei Electorale Centrale. De fapt, anume această adresă era indicată drept sediu al firmei Untavicom pe certificatul de urbanism și autorizația de construire a stației PECO din str. Melestiu. 

Între timp, pe stația de alimentare a apărut brandul Bemol. Potrivit unui răspuns recepționat de la Iolanta Mura, director general Bemol Retail SRL, firma nu este proprietara stației, ci o va închiria de la Untavicom SRL.

Benzinăria din str. Melestiu, aproape gata. Foto: CIJM // Salvați Chișinăul verde

Râșcani: benzinăriile-moșteniredin proiectul investițional pornit pe vremea comuniștilor

Proiectul viitoarei stații de alimentare Schițe: bemol.md

La benzinăria din apropierea Circului se muncește de zor. Antreprenorii promit că aici va apărea un complex modern ce va include o stație de alimentare cu produse petroliere, magazin și cafenea. Deși, conform documentelor, stația ar trebui să fie o construcție provizorie și ușor demontabilă, la fața locului găsim un prim etaj al unei viitoare clădiri din cotileț și beton armat. „Ne cerem scuze pentru incomodități”, scrie pe gardul proptit în copaci, așezat peste trotuarul destinat pietonilor. 

Întreprinderea cu capital străin Bemol Retail SRL a obținut autorizația de construire pentru terenul din bulevardul Renașterii Naționale pe 17 februarie 2016, adică cu o zi înainte de adoptarea moratoriului cu bucluc. Firma a încheiat contractul de arendă cu autoritățile municipale în iunie 2015, pentru un termen de cinci ani. 

Începutul lucrărilor pe lotul de 0,1264 hectare nu s-a trecut fără scandal. La scurt timp după instituirea moratoriului, muncitorii au tăiat mai mulți arbori și au nivelat zona destinată stației PECO. Câțiva deputați și consilieri municipali s-au revoltat față de acțiunile agentului economic. Câteva săptămâni mai târziu, un grup de chișinăuieni a organizat un protest în fața Primăriei, blocând intrarea în instituție cu niște panouri informative despre șantierul din bulevardul Renașterii. 

Consilierul Ilian Cașu a sesizat ulterior Agenția Ecologică Chișinău pe marginea cazului. El insista inclusiv asupra faptului că lucrările se efectuează în apropiere de reţelele de livrare a gazului şi energiei termice ale întreprinderilor MoldovaGaz şi Termoelectrica. Astfel, atât muncitorii, cât și locuitorii Capitalei, îşi riscă sănătatea. Consilierul s-a ales cu un răspuns potrivit căruia toate actele sunt în regulă, iar tăierile - legale. „Benzinaria Bemol de la Circ este o construcție provizorie din materiale ușor demontabile. O spune Ustim Stârcea de la Agenția Ecologică Chișinău. Este fals, aberant și mafiotic! În realitate, benzinăria Bemol de la Circ va avea niște piloni mai trainici decât Marele Zid Chinezesc. Este obligațiunea organelor de drept să verifice de ce trișează demnitarul”, a scris Cașu într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

După întrevederea dintre aleșii locali și reprezentanții companiei, din 23 martie, s-a convenit ca lucrările să fie suspendate pentru o săptămână, până când Inspecția de Stat în Construcții urma să dea verdictul vizavi de legalitatea construcției. Pe 31 martie, Inspecția a stabilit că totul este legal, iar antreprenorul a reluat lucrările. „Având în vedere faptul că Decizia privind moratoriul nu este executorie, dar şi fiind ferm convinși că moratoriul dat contravine legislației şi încalcă un şir de drepturi investiţionale ale societăţii, Bemol Retail a contestat acest act administrativ. În contextul celor menţionate, declarăm cu fermitate că lucrările de construcție se desfășoară în mod absolut legal și strict în baza documentelor permisive prevăzute de legislația în vigoare. Totodată, întrucât în ultima perioadă societatea Bemol Retail a fost supusă diferitelor presiuni, manipulări și chiar atentate la dreptul său de proprietate și reputație, îndemnăm toate părțile implicate la respectarea ordinii de drept”, se arată într-un comunicat al Bemol Retail, emis la 1 aprilie. 

Pe 17 iunie, agentul economic a obținut câștig de cauză și în instanță. Magistratul Grigore Manoli de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei a dispus anularea moratoriului în privința terenului cu pricina. Valeriu Bogdan, juristul Primăriei, ne-a spus că dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău. 

Șantierul din apropierea Circului Republican. Foto: CIJM

Întreprinderea Bemol Retail SRL a fost înregistrată la Chișinău în anul 2004. În acest an, director general al companiei a devenit Iolanta Mura care este și membră a Consiliului de Directori al Camerei Americane de Comerț în Moldova (AmCham Moldova). Firma este deținută de EasEur Holding B.V., o societate olandeză specializată pe investiţii în sectorul energetic din ţările Europei de Sud-Est. EasEur Holding B.V. mai are în proprietate Bemol Refinery SRL și deține acțiuni în Danube Logistics SRL, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). De fapt, alocarea lotului de pământ din apropierea Circului are legătură cu o schemă mai veche, de la începutul anilor 2000, în care sunt vizate toate cele trei companii deținute de societatea cu sediul la Amsterdam. 

În 2004, Guvernul de la Chișinău a semnat un Acord de investiții cu privire la portul Giurgiulești, cu trei companii azere: Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Rafinery (redenumite ulterior în Bemol Retail, Danube Logistics şi Bemol Rafinery). Proiectul prevedea concesionarea portului pe un termen de 99 de ani în schimbul unor investiţii de 250 de milioane de dolari. Comuniștii au recurs la afacere pentru a stinge datoria de 25,5 milioane de dolari pe care Moldova o avea față de BERD - credit luat de guvernare pentru a construi portul din zona de vărsare a râului Prut în Dunăre, precum și un debarcader petrolier. Centrul de Investigații Jurnalistice a descris anterior schema financiară ce vizează portul de la Giurgiulești.

Pe lângă asta, înțelegerea a presupus construcția unei rafinării, precum şi crearea unei reţele de 50 de staţii PECO pe teritoriul Moldovei. Viitoarea benzinărie din apropierea Circului este una dintre acestea. Mai mult, operatorului i-a fost acordat dreptul de a calcula TVA la vânzarea benzinei/motorinei și a fost scutit de achitarea accizelor în condiţiile în care preţurile la benzină/motorină la staţiile Bemol nu s-au deosebit şi nu se deosebesc de cele ale altor operatori de pe piaţă.

Un alt șantier unde se lucrează la o stație PECO, în sectorul Ciocana al Capitalei, ține de același proiect investițional. Lotul de la intersecția străzilor Mihail Sadoveanu și Vadul lui Vodă a fost dat în arendă printr-o decizie CMC în anul 2006, iar în mai 2015, beneficiarul Azpetrol SRL a fost înlocuit cu Bemol Retail SRL. Potrivit panoului informativ de pe gardul ce înconjoară șantierul, lucrările ar urma să se încheie în octombrie 2017. Deocamdată, tot ce vedem pe terenul cu suprafața de 0,145 hectare este un morman de nisip.

Lotul alocat construcției se află la marginea unui teren împădurit. Și în acest caz, prin aceeași decizie a Judecătoriei Centru, compania Bemol are dreptul să continue lucrările. În total, potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Bemol deține nouă stații de alimentare în orașul Chișinău. 

Directoarea Bemol Retail SRL ne-a spus că lucrările de construcție la cele două stații se vor finaliza „în cel mai scurt timp”. „Noi transferăm regulat plata funciară și așteptam schimbarea, din cauza unor motive obiective, a hotarelor acestor terenuri, pentru a fi valorificate conform destinației de atribuire, lucru ce a fost făcut printr-o decizie a Consiliul Municipal Chișinău din anul 2015. În vederea desfășurării lucrărilor de construcție, au fost pregătite, aprobate și coordonate cu organele de stat toate documentele necesare, conform legislației Republicii Moldova. De aceea am fost surprinși când am regăsit aceste două terenuri în lista deciziei Consiliului Municipal cu privire la aplicarea moratoriului, scopul căruia era stoparea construcțiilor ilegale și a celor ce nu corespund planului general. De menționat că acest moratoriu a fost imediat atacat în instanța de judecată de către Bemol Retail SRL și alți agenți economici, precum și de Guvern”, a adăugat Iolanta Mura. 

Șantierul de la intersecția străzilor Vadului lui Vodă și M. Sadoveanu. Foto: CIJM

Nu departe de zona Circului, unde se lucrează la viitoarea benzinărie Bemol, se află un alt șantier de construcție. La fel ca și stația din strada Trandafirilor, nici aceasta nu se regăsește în lista vizată de moratoriu. Astfel, gardul a fost pus, iar fundamentul - săpat. În lucrările de pe str. Calea Orheiului sunt implicate două companii - Ghercom-Prim SRL (trecută pe acte ca firmă beneficiară) și Camelon Cons SRL (investitor). Cele două entități activează pe acest lot în baza unui contract de societate civilă, încheiat la 1 iunie 2015, care obligă părțile să-și unească eforturile, fără a institui o persoană juridică nouă, și să construiască împreună stația de alimentare cu produse petroliere, gaz și spălătorie auto pe o suprafață de 0,07 hectare. 

Terenurile și șantierul celor două companii. Foto: CIJM

Lotul mic face parte dintr-un teren mai mare, cu suprafața de 0,1331 hectare, arendat de Ghercom-Prim SRL din 2014 pe un termen de cinci ani. Potrivit datelor de la Cadastru, cu un an mai devreme antreprenorii au cumpărat de la municipalitate bucata de pământ din preajmă, de aproape 1,5 hectare, pe care o dau în arendă Uniunii Conducătorilor Auto din Moldova.

Decizia CMC a fost semnată de președintele ședinței de atunci, consilierul liberal Vadim Cojușneanu, care era în același timp juristul firmei Camelon Cons SRL, funcție pe care o deține și în prezent. Totodată, Cojușneanu este președinte al Comisiei pentru construcţii, arhitectură şi relaţii funciare din cadrul Consiliului Municipal.

Inițial era vorba de 1,2 hectare care i-au costat pe oamenii de afaceri peste 2,3 milioane de lei. Ulterior, printr-o decizie emisă la 13 mai 2014, CMC a mai vândut companiei Ghercom-Prim alte 300 de ari pământ, în schimbul sumei de aproape jumătate de milion de lei. La cinci zile după semnarea contractului, agenții economici au primit certificatul de urbanism pentru construirea stației PECO. 

Vadim Cojușneanu ne-a spus că nu mai ține minte dacă a votat sau nu pentru moratoriu sau ce condiții erau stipulate în document. „Șantierul de la adresa dată nu a fost inclus în moratoriu. Terenul este pe companie, Camelon Cons îndeplinește lucrările de construcție și toate actele sunt în regulă”, a precizat consilierul municipal. 

Ghercom-Prim SRL a fost deschisă în anul 2012 de către Gherman Catan și are adresa juridică în orășelul Codru. Firma se ocupă cu proiectarea și construcția clădirilor. În același domeniu activează și Camelon Cons SRL, unde Conjușneanu este consultant juridic, firma fiind fondată de Lilia Butuc. „Nu pot să spun când finalizăm construcția, dar pot să vă spun că foarte repede. Noi lucrăm repede și calitativ. Dacă era inclus în lista cu privire la moratoriu, nu avea să am astăzi autorizația de construcție și toate actele necesare, pentru că nu-i o oarecare casă particulară, ci un lucru care se face în mijlocul orașului și nu îl putem face din capul nostru”, a comentat Fiodor Butuc, directorul companiei. 

Ciocana: stație de alimentare vizavi de școală

La intersecția străzilor Nicolae Dimo și Studenților din Capitală, peste drum de Liceul Teoretic „Waldorf”, autoritățile locale au decis că, la fel, poate fi ridicată o benzinărie. Terenul din marginea parcului ce desparte sectoarele Râșcani de Ciocana, a fost vândut firmei Derang-Plus SRL în anul 2010, care l-a adjudecat la licitație. Inițial, contractul de vânzare-cumpărare prevedea că aici urmează să apară un magazin. Totuși, în martie 2014, antreprenorul obține autorizația de construire a unei stații de alimentare cu produse petroliere. 

În luna august a anului trecut, pe suprafața de 0,04 hectare, au fost doborâți toți arborii. Potrivit unei dispoziții  emise câteva luni mai devreme, era vorba de peste 20 de arțari, pini, castani, ulmi și nuci. Deocamdată, terenul a rămas în buruieni. „Nu am continuat construcția din cauza moratoriului și nici nu am dat în judecată consiliul municipal, am aflat ulterior că alte companii au acționat în instanță. Deocamdată nu știm ce vom face cu terenul, trebuie să discutăm și să vedem”, ne-a spus directorul companiei, Pavel Gheorghelaș. 

Firma Derang-Plus SRL a fast fondată în 1998 de cinci asociați: Nicolae și Vera Buza, Nicolae și Vasile Tașca, și Maria Gheorghelaș. La adresa pe care este înregistrată, str. Industrială 54 din Chișinău, se află un teren și o construcție deținute de aceeași companie și ipotecate în septembrie 2016 pentru suma de 60.000 de dolari. Începând cu anul 2015, imobilul este dat în arendă întreprinderii Rompetrol Moldova SA, pe un termen de zece ani. În trecut, printre arendași s-a numărat și Bemol Retail SRL. În 2010, Bemol anunța printr-un comunicat de presă că a luat în locațiune 15 stații PECO de la Derang-Plus SRL, în mare parte în sectoarele Ciocana, Râșcani și Telecentru. 

Derang-Plus este fondatoarea altor două firme. Prima, Naftatrans SRL, a fost creată în 2013 și înregistrată pe str. Tudor Vladimirescu 25, acolo unde se găsește o altă benzinărie, Rompetrol. Cea de-a doua, Aprovizelectro SRL, a fost fondată în 2011 și își are sediul juridic la o altă benzinărie din rețeaua Rompetrol, pe str. Tudor Vladimirescu 4. 

Terenul din strada Dimo și liceul de vizavi. Foto: CIJM // Salvați Chișinăul verde

Benzinăriile din Chișinău: număr excesiv, haos și reguli neglijate

Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în Republica Moldova există 636 de stații de alimentare cu benzină și motorină și 500 de stații de alimentare cu gaz lichefiat, prin intermediul a 160 de titulari de licență. 136 dintre ele se află în Capitală, inclusiv 74 de stații mixte (benzină, motorină și gaz lichefiat), 41 de stații PECO (benzină și motorină) și 21 de stații SAG (doar gaz lichefiat). Acestea sunt gestionate de 17 agenți economici care dețin licențe de comercializare cu amănuntul a carburanților. În top se află Lukoil-Moldova SRL, Petrom-Moldova SA, Rompetrol-Moldova SA și Tirex-Petrol SA, operatori cu o poziție dominantă pe piața din Moldova. 

Amplasarea stațiilor în Chișinău poate fi vizualizată pe harta interactivă de mai jos: 

Mai mulți experți susțin că numărul benzinăriilor din Capitală este exagerat. Într-o analiză a sectorului produselor petroliere, expertul în energetică Sergiu Tofilat nota că, deşi legislaţia în vigoare prevede că pentru construcţia unei staţii de alimentare este necesar un pachet întreg de autorizaţii şi avize de la organele administraţiei publice centrale şi locale, numărul de benzinării raportat la volumul de carburanţi comercializat este destul de mare. În opinia lui, acest lucru are la bază câțiva factori, determinaţi în primul rând de carenţele politicii de formare a preţurilor la carburanţi. „La finele anului 2015, în Republica Moldova existau 624 de staţii autorizate de  comercializare  a  benzinei şi  motorinei. Volumul vânzărilor cu amănuntul a constituit 550.000 de tone de carburanţi sau 881 de tone/staţie. Cantitatea de carburanţi vândută de o staţie în Moldova este de trei ori mai mică în comparaţie cu România sau cu media pe Uniunea Europeană”, conform notei analitice. 

„Din discuţia cu participanţii pieţei şi reprezentanţii instituţiei de reglementare (ANRE), am constatat că în Moldova costurile de construcţie a staţiilor de alimentare sunt mai mici în comparaţie cu statele vecine. Acest lucru se datorează şi cerinţelor ecologice mai puţin restrictive  comparativ  cu  alte  state. Această  diferenţă  de  costuri  este  utilizată  de administratorii companiilor petroliere pentru a obţine profituri personale, în special prin intermediul achiziţiei  de  materiale. Presupunerea dată poate fi uşor verificată atât de instituţiile responsabile din domeniu, cât şi de acţionarii companiilor petroliere. Numărul mare de benzinării nu reprezintă neapărat o problemă. Concurenţa între benzinării avantajează conducătorii auto, însă construcţia şi exploatarea staţiilor de alimentare trebuie să corespundă normelor ecologice şi să nu creeze pericole sau incomodităţi pentru alţi cetăţeni”, susține Sergiu Tofilat. 

Expert pe mediu: „Plicul gros, dat pe sub masă, cumpără orice obraz”

Cu referire la numărul și amplasarea benzinăriilor, Iuliana Cantaragiu de la Centrul Național de Mediu, amintește că autoritatea publică locală a elaborat anterior Planul Urbanistic General (PUG, schemă dreapta), care ar trebui să dicteze, de fapt, locațiile destinate stațiilor de alimentare cu combustibil, dar care este învechit. „În practică, la noi câștigă cel care dă plicul cel mai gros. Din acest motiv, probabil, nu se dorește elaborarea Planului Urbanistic Zonal, necesar odată ce avem PUG, unde să fie desemnată clar destinația fiecărui lot de pământ și amplasarea imobilelor. Anume asta ar însemna o administrare logică a localității. Acest lucru nu s-a făcut și nu se face anume pentru că atunci când e haos, este cel mai simplu să menții corupția și să vinzi pământuri pe sub masă”, comentează experta. 

Cu referire la ridicarea construcțiilor în parcuri, problema este la fel de gravă, în viziunea ecologistei, și ține de atribuirea numerelor cadastrale pentru spațiile verzi: „Fiecare spațiu verde trebuie însemnat la Cadastru, proprietar fiind APL-ul. Acest lucru nu se face anume pentru a permite construcții ilegale în aceste spații verzi. Dacă la Cadastru nu figurează că un anumit teren este spațiu verde, atunci auzim replici precum că dacă cresc câțiva copaci, asta nu înseamnă că e spațiu verde. De aceea nici nu există dorința de a face asta”.

Pe lângă toate, la mijloc intervin și aspecte ce țin de protecția mediului și a locuitorilor din preajma stațiilor PECO. Din punct de vedere al sănătății și securității populației, legea spune clar: distanța dintre stația de alimentare și blocurile locative trebuie să fie de minim 20 de metri. „Era vorba de 50 de metri, după care Guvernul Streleț a modificat-o la 20 de metri, probabil tot în favoarea anumitor interese. Bunăoară, în caz de accident la stație, distanța trebuie să fie suficientă ca să nu pună în pericol viețile oamenilor. Altminteri, în caz de explozie și decese, cine se face responsabil? Știm bine că corupția omoară oameni. Există norme și referitor la protecția apelor, spre exemplu în cazul în care apar scurgeri la rezervorul cu combustibil, nemaivorbind de faptul unde se evacuează apele uzate de la stație. Mai sunt și emisii în aerul atmosferic. Normele se neglijează totalmente pentru că plicul gros, dat pe sub masă, cumpără orice obraz”, spune Iuliana Cantaragiu. 

Autoritățile au explicații pentru orice pretenție

Sergiu Borozan, arhitectul-șef interimar al Capitalei, spune că numărul de stații este reglementat - „legea spune 2.000 de mașini per stație, avem sub 800.000 de locuitori, deci împărțiți și vedeți” - iar 136 de stații în oraș nu ar fi deloc mult. „Ele trebuie să existe și, conform normelor urbanistice, pot fi amplasate în oraș. Nu putem fără stații de alimentare. Există reguli, norme, și dacă ele se respectă, atunci de ce nu?”, ne-a întrebat retoric șeful interimar al Direcției arhitectură, răsfoind prin mai multe legi care reglementează comerțul cu carburanți. Cu referire la Planul Urbanistic General, elaborat și aprobat în 2007, el susține ferm că este nevoie de actualizări.

„La fel și Regulamentul de construire, care reglementează ce fel de construcții sunt permise în diferite zone, a fost aprobat în 2008. Există și un Plan Urbanistic Zonal pentru sectorul Centru, dar el nu a fost aprobat de Consiliul Municipal, deci nu este funcțional. Nu întâmplător nu a fost aprobat, pentru că în timpul consultărilor publice, mai multe instituții și persoane au dat avize și propuneri. Pregătim un Caiet de sarcini de perfectare și finalizare a proiectului urbanistic zonal Centru. Planificăm să-l elaborăm în 2017. Vor fi și planuri zonale pentru celelalte sectoare, sperăm că la fel anul viitor”, promite funcționarul. 

Potrivit lui, contrar opiniei mai multor experți, spațiile verzi deja sunt desemnate la Cadastru, hotarele majorității lor fiind aprobate prin decizii ale CMC, pe parcursul anilor 2015-2016: „Construcții în parcuri nu se vor mai întâmpla pe viitor, pentru că hotarele au fost foarte bine delimitate”. 

Deși găsește explicații, Borozan recunoaște că nu este mulțumit de felul în care arată Capitala. „Cea mai mare problemă este că noi nu gestionăm corect toate construcțiile. Trebuie elaborate planele urbanistice, apoi alte proiecte, prin concurs, și doar după asta construcțiile. Neavând o strategie de dezvoltare, o concepție integrată, nu poți face lucruri frumoase. Dar asta este o problemă generală a societății, faptul că noi ignorăm regulile. Așa este neamul nostru - nu dorim să respectăm legile”, concluzionează arhitectul. 

Ustim Stîrcea, șeful Agenției Ecologice Chișinău, declară că amplasarea oricărei benzinării în terenul parcului este ilegală și astfel de cazuri sunt excluse în Capitală. Totuși, ele pot fi amplasate în vecinătatea parcurilor.

„Benzinăriile de pe viaduct sunt, într-adevăr, un exemplu. Parcul este un bun imobil cu hotarele strict delimitate, iar stațiile de alimentare nu se află în limitele sale, ci în vecinătate. Ceea ce aparent arată ca un teren împădurit nu neapărat are statut de parc, ci de teren pentru construcții. Hotarele spațiilor verzi nu le stabilește Agenția Ecologică Chișinău, ci Direcția Arhitectură. Dânșii dețin baza cadastrală, emit certificatul de urbanism - un pas premergător obținerii autorizației de construcție. Noi eliberăm avize, conform competențelor, și niciunul nu a fost eliberat în terenul parcului. Conform legii, modificarea hotarelor spațiilor verzi ține de Guvern, la inițiativa Consiliului Municipal și a organelor interesate, dar Guvernul niciodată nu a făcut intervenții ca să modifice hotarele parcurilor înregistrate anterior.”

Foto: CIJM

Primarul Dorin Chirtoacă susține că, din anul 2007, Primăria nu a atribuit niciun teren pentru construcția benzinăriilor; toate au fost dobândite anterior, fie prin procese de judecată, fie prin hotărâri de Guvern, fie cumpărate de la proprietari de teren. 

Oamenii au dobândit aceste drepturi mai devreme, iar acum ele produc efecte juridice. Este o situație pe care nu ai cum s-o oprești prin declarații, puncte de vedere și luări de poziții. După anii ’90, în toată Europa de Est a avut loc un boom al benzinăriilor. După ce s-a consumat acest boom, o parte din benzinării au fost demolate și s-a construit altceva în locul lor. Este un proces viu. Partea bună e că se creează locuri de muncă și este o activitate economică benefică dezvoltării urbei. Partea proastă este că, nefiind o limită expresă a numărului stațiilor, este reglementată doar concurența. Astăzi, legea spune că trebuie respectate distanțele sanitare. În rest, numărul nu este reglementat printr-un document anume. Altfel, încălcăm dreptul agentului economic de a desfășura o activitate economică pe bază concurențială, ca și în cazul fabricilor sau magazinelor dintr-un oraș”, a declarat edilul.

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii