Corupție

“Tunul” procurorului general

http://www.timpul.md/

 

De doi ani, puterea ne minte, fără pic de ruşine, că luptă cu corupţia şi cu crima organizată. De doi ani, periodic, îl auzim pe şeful statului că lupta cu corupţia este o prioritate pentru actuala guvernare. În această perioadă, însă, nici un dosar privind corupţia nu a fost dus la capăt.

Scandaluri privind implicarea unor funcţionari în acţiuni de corupţie au fost mai multe, însă peste toate s-a aşternut tăcerea. În cadrul mai multor investigaţii am ajuns la concluzia că puterea este complicele celor corupţi şi că multe activităţi dubioase se fac cu acordul unor funcţionari sus-puşi. Altfel nu ar fi trecute cu vederea atâtea informaţii privind implicarea multor cadre ale actualei guvernări în acţiuni de delapidare de fonduri, protecţionism, trafic de influenţă, luări de mită. Pentru a nu fi trase la răspundere pentru fărădelegile făcute, cadrele actualei guvernări sunt pur şi simplu „plecate” la „cererea proprie”.

Pensii de lux pentru nomenclaturişti
Un caz relevant în acest sens este cel al recent-„sacrificatului” procuror general Vasile Rusu. Ca de obicei, guvernarea nu a oferit nici o explicaţie la eliberarea din funcţie a procurorului general. „Conform cererii depuse” este răspunsul tradiţional pe care-l oferă guvernanţii opiniei publice, atunci când un funcţionar îşi „îndeplineşte misiunea”.
Departamentul de Investigaţii al API a scris în repetate rânduri despre abuzurile făcute de procurorul general, dar fără vreun rezultat. Organele abilitate nu au reacţionat în nici un fel. Întrucât e de datoria noastră profesională să atenţionăm asupra ilegalităţilor comise, iar, după publicarea articolelor respective, nu a existat nici o reacţie, la 20 noiembrie curent, am solicitat Preşedinţiei, conducerii Parlamentului, Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi, celor trei fracţiuni parlamentare şi Ministerului Justiţiei să dea o apreciere juridică acţiunilor procurorului general şi ale Cabinetului de Miniştri.
Le-am amintit guvernanţilor că, la 16 mai curent, în toate ziarele API a fost publicat articolul „Rapt de milioane în stil comunist”, în care relatam despre faptul că, la cererea lui Vasile Rusu, Guvernul a modificat, la 28 ianuarie 2002, Regulamentul „Cu privire la modul de stabilire şi plată a pensiilor pentru vechime în muncă colaboratorilor organelor procuraturii” din 5 martie 1998, cu scopul lărgirii categoriei de funcţionari care au dreptul să se pensioneze la vârsta de 50 ani. Astfel, punctul 5 din Regulament, care prevedea, până la modificările operate, că “la calcularea pensiilor cu vechime specială în muncă se ia în considerare doar perioada de lucru în calitate de procuror şi anchetator al procuraturii din ziua angajării la serviciu”, a fost completat cu încă trei alineate, potrivit cărora „la calcularea pensiei la vechime specială în muncă se ia în considerare perioada de muncă în funcţii elective şi perioada de muncă până la 27 august 1991 în organele de conducere ale sindicatelor, controlului popular, organizaţiilor social-politice de nivel local şi republican, dacă munca efectuată în organele menţionate a avut profilul de activitate corespunzător; perioada de lucru în calitate de funcţionar public în aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Guvernului, de primar, viceprimar, pretor, avocat, anchetator.” De fapt, în această categorie au intrat foştii nomenclaturişti. Drept urmare, mai mulţi procurori, angajaţi de Rusu, fără prea mare experienţă în domeniu, dar care, la fel ca şi el, au împlinit, în 2002, vârsta de 50 de ani, s-au pensionat, în mod ilegal, alegându-se cu pensii bunişoare, de zece ori mai mari decât cele pe care le-ar fi primit dacă nu ajungeau în procuratură. În plus, aceştia au ridicat, cu această ocazie, o indemnizaţie unică ce ajungea la 50.000-60.000 lei. În mare parte, cei care s-au pensionat la împlinirea vârstei de 50 de ani aveau câţiva ani lucraţi în procuratură, deşi legislaţia în vigoare prevede că au dreptul să se pensioneze cei care au un stagiu de muncă de 12,5 ani.
Potrivit specialiştilor, aprobarea acestui document de către Guvern s-a făcut intenţionat cu încălcarea legislaţiei în vigoare, întrucât modificările ce ţin de lărgirea categoriei de persoane care au dreptul la pensie trebuiau făcute prin lege, şi nu prin hotărâre de guvern. Aceasta constituie o încălcare a Constituţiei, cu atât mai mult că fărădelegea este promovată chiar de procurorul general şi de Cabinetul de Miniştri. Mai mult chiar, în cazul dat, procurorul general, care este garantul respectării legii în stat, era dator să sesizeze Curtea Constituţională. Pe de altă parte, Guvernul a încălcat în mod flagrant principiul de aprobare a hotărârilor de guvern, pentru că hotărârile acestuia trebuie să pună în aplicare anumite legi, şi nu să vină în contradicţie cu ele. Nu în ultimul rând, ar fi trebuit să se ia măsuri şi faţă de procurorul general, care a făcut abuz de funcţia sa, promovând, cu bună ştiinţă, în interesele personale şi cele de gaşcă, un document anticonstituţional. Paradoxal că în acest stat nu s-a găsit nimeni din cei abilitaţi cu acest drept să sesizeze Curtea Constituţională. Nu au reacţionat nici procurorii, nici funcţionarii din Guvern, prin mâna cărora a trecut acest proiect de hotărâre, deşi mulţi au sesizat ilegalităţile care s-au comis la adoptarea lui.

4,5 mln lei delapidaţi
Modificarea regulamentului s-a făcut cu bună ştiinţă pentru că, la acel moment, Legea Procuraturii era în proces de adoptare şi după intrarea ei în vigoare urmau să fie abrogate multe acte ce vizau organele procuraturii. Hotărârea Guvernului despre modificarea regulamentului a şi fost abrogată la 13 iunie curent. Cu toate că API a scris despre ilegalitatea produsă la aprobarea acestei hotărâri, nimeni nu a verificat informaţiile descrise în articol. Pentru indemnizaţiile primite de procurorii aduşi de Vasile Rusu la serviciu, de la bugetul statului a fost alocată suma de 4,5 mln lei. Un “tun” de zile mari, dat în stil mafiot. Achitarea acestor indemnizaţii s-a făcut, de asemenea, cu încălcarea legii, pentru că persoanele date aveau dreptul să primească o indemnizaţie unică şi care, conform stagiului de muncă, se ridica la 40.000-60.000 lei, doar dacă se concediau definitiv din organele procuraturii la împlinirea vârstei de pensionare. În timp ce mulţi dintre procurorii trimişi forţat de Rusu la pensie şi eliberaţi din funcţii nu au ridicat indemnizaţiile meritate, majoritatea celor aduşi în procuratură de Rusu au ridicat aceste indemnizaţii, dar nu s-au eliberat din funcţii, aşa cum prevedea documentul. Din această categorie face parte şi Vasile Rusu, care, până a fi numit procuror general, a lucrat în avocatură, fiind avocatul lui Voronin şi al altor membri din Partidul Comuniştilor. În procuratură, Rusu a lucrat doar doi ani /!/. Mulţi dintre procurorii siliţi să plece la pensie încearcă acum să-şi revendice indemnizaţiile prin instanţe.
La începutul anului curent, Curtea de Conturi a efectuat un control la Procuratura Generală şi nu a depistat nereguli în activitatea financiar-economică a instituţiei.

Răspunsuri coordonate cu puterea
Prin demersul înaintat conducerii republicii, am solicitat o apreciere din punct de vedere juridic a acţiunilor procurorului general şi dacă au fost luate anumite măsuri pentru verificarea informaţiei date. În termenul stabilit de legislaţie, ne-au parvenit răspunsuri de la Ministerul Justiţiei, Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi şi Preşedinţia RM. Răspunsurile se bat cap în cap şi nici pe departe nu sunt relevante. Nici vorbă de apreciere a acţiunilor procurorului general. Preşedinţia RM şi Ministerul Justiţiei ne răspund laconic că Hotărârea Guvernului nr.252 din 5 martie 1998 a fost abrogată la 13 iunie 2003. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului, Maria Postoico, ne scrie că Hotărârea Guvernului nr.958 din 30 decembrie 1994 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor pentru colaboratorii organelor procuraturii” a fost abrogată la 5 martie 1998 şi că , începând cu această dată, “regulamentul nu are forţă juridică şi nu se mai aplică ». Astfel, preşedintele comisiei juridice a Parlamentului se face a scăpa din vedere faptul că la 5 martie 1998 a fost aprobat un alt regulament şi că el a fost modificat prin hotărârea de Guvern nr. 73 din 28 ianuarie 2002. În baza acestei hotărâri de guvern, Parlamentul operează, la 28 noiembrie 2002, modificări la Legea bugetului, în care prevede suplimentar suma de 4 mil. 480 mii lei pentru plata indemnizaţiilor unice de concediere din organele procuraturii după vârsta de pensionare şi pentru plata pensiilor persoanelor care s-au pensionat din organele procuraturii. Să nu fi ştiut preşedintele comisiei parlamentarea despre aceste modificări?
Din răspunsurile primite, am dedus că ele au fost coordonate cu primele persoane în stat. Am înţeles că se încearcă a se trece cu vederea acţiunile lui Rusu. Atâta doar că, la scurt timp, procurorul general a fost eliberat din funcţie. Noi însă vom continua să insistăm să ni se spună adevărul referitor la cazul dat şi să aflăm cine va returna statului banii delapidaţi şi utilizaţi în mod fraudulos de către fostul procuror general. Eliberarea sa din funcţie nu înseamnă şi absolvirea lui de pedeapsă. Noi, ziariştii, suntem obligaţi să sesizăm neregulile depistate. Rămâne să vedem cum vor acţiona organele abilitate, inclusiv noul procuror general, despre care se vorbeşte că ar fi un bun profesionist. Sau preşedintele republicii care, de când a venit la putere, se luptă cu funcţionarii corupţi. Sesizăm pe această cale şi Ministerul Finanţelor, care trebuie să verifice cum sunt utilizaţi banii publici.
Vă mai amintiţi?

Surse din cadrul PG au declarat că, de la momentul venirii lui Rusu în fruntea instituţiei, de aici au plecat peste două treimi din procurorii profesionişti, care fie nu au acceptat să lucreze în noile condiţii, fie au fost siliţi să plece. Mai mult, şeful statului i-a acordat procurorului general gradul de general-colonel, încălcând flagrant legislaţia, întrucât nu putea un locotenent major să devină peste noapte general-colonel.
Acţiunile procurorului general au făcut în acest an subiectul a cel puţin patru investigaţii ale Departamentului de Investigaţii al API. Vă mai amintiţi de ţidula lui Mişin, prin care cerea stoparea anchetei în cazul a patru ofiţeri de poliţie? Ce a făcut Rusu? A iniţiat o anchetă de serviciu pentru a depista persoanele care au scos la iveală aceste documente. Şi nicidecum nu a încercat să-l tragă la răspundere pe Mişin pentru protecţionism şi trafic de influenţă. Dar în cazul deputatului Jdanov, care încerca să-l scoată basma curată pe amicul său Efim Reniţă, prins în flagrant în timp ce lua mită? Nici lui Jdanov nu i-a intentat dosar pentru trafic de influenţă, cu toate că Departamentul de Investigaţii a publicat o convorbire telefonică care scotea la iveală acţiunile deputatului comunist. În toamna curentă, Reniţă a fost destituit din funcţie, au fost eliberaţi din poliţie şi cei patru ofiţeri. Mişin şi Jdanov continuă să se simtă bine în fotoliile de deputaţi.

Departamentul de Investigaţii a scos în vileag mai multe cazuri în care cadrele actualei guvernări s-au dovedit a fi implicate în acţiuni de corupţie, protecţionism, trafic de influenţă, luări de mită etc. Din informaţiile şi materialele obţinute, am dedus că prin demiterea multor funcţionari promovaţi de actuala guvernare se încearcă muşamalizarea implicării lor în acţiuni dubioase. Departamentul de Investigaţii a demarat o serie de anchete jurnalistice la această temă şi va veni, în curând, cu investigaţii interesante referitoare la cadrele actualei guvernări.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii