Discriminare

Eternii căutători de locuri de muncă

Foto: cuvintul.md

”Nu vă discriminăm, dar nu vă angajăm!” - acesta este mesajul pe care l-au citit printre rânduri în discuţiile cu angajatorii participanţii la un experiment de testare a disponibilităţii patronilor de a lua la muncă romi. Experimentul organizat de Centrul Naţional al Romilor cu participarea unui reporter al Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIN) a arătat că cei mai mulţi angajatori nu sunt dispuşi să accepte romi, chiar dacă aceştia au aceleaşi date indicate în CV ca şi reprezentanţii etniei majoritare. Perechi formate din tineri cu o calificare, vârstă şi studii similare au aplicat pentru aceeaşi funcţie vacantă. De cele mai multe ori, persoana de etnie romă din fiecare pereche a fost refuzată politicos, chiar dacă nu s-a invocat direct motivul apartenenţei etnice.

Experiment la două restaurante din capitală

Cu puţin timp în urmă două tinere, Natalia şi Cristina (ultima fiind reporter al CIN) au încercat să se angajeze la unul dintre restaurantele reţelei ”Celentano” din Chişinău în calitate de animatoare. Ele au trimis CV-urile care erau aproape identice la rubricile vârstă, studii şi experienţă, în aceeaşi zi, pe 3 iulie. Peste două zile reporterul CIN a fost invitată la oficiul angajatorului, unde i s-a explicat în ce constă munca de animator. A doua zi a fost intervievată, după care i s-a propus să se angajeze. Natalia însă, care este de etnie romă, nu a fost nici măcar invitată la interviu. După ce reporterul CIN a refuzat oferta de muncă, Natalia a mai trimis o dată CV-ul la ”Celentano” şi i-a contactat direct pe reprezentanţii angajatorului, spunând că îşi doreşte jobul foarte mult. Peste două zile a fost invitată la interviu şi i s-a spus că va fi anunţată dacă a fost sau nu angajată în calitate de animator. Nimeni nu a mai contactat-o.

Pretext ca să nu fie angajată

Un alt experiment cu camera ascunsă a fost făcut pe 6 iulie la un alt restaurant, parte a reţelei ”Andy s Pizza”. Acolo au mers pentru angajare tot doua tinere, Cristina şi Diana. Dintre ele, eligibilă s-a dovedit a fi Cristina, care este de etnie romă, întrucât Diana a fost exclusă din competiţie întrucât este studentă. Cristina a participat la un interviu de angajare, în urma căruia i s-a comunicat că va fi anunţată dacă va fi angajată sau nu. Deşi a indicat că s-a născut la Soroca, persoana responsabilă de angajare nu şi-a dat seama că fata este de etnie romă. După ce a trecut de etapa interviului, Cristina a spus că are o problemă. ”Tradiţia noastră nu ne permite să purtăm pantaloni, ci fuste lungi. Va fi o problemă dacă voi veni în fustă?”. Imediat, i-au fost puse un şir de întrebări, după care i s-a spus că nu corespunde criteriilor de angajare, întrucât nu ar cunoaşte suficient de bine limba rusă.

”Eu nu angajez romi!”

În raportul anual al Centrului Naţional al Romilor sunt prezentate mai multe cazuri de discriminare a romilor la angajare. Unul dintre acestea este al unei femei din satul Zârneşti, raionul Cahul, care a vrut să se angajeze vânzătoare la o alimentară din centrul raional. La interviul la care a fost invitată nu a avut însă ocazia nici să deschidă gura, pentru că angajatorul i-a spus, imediat ce a trecut pragul, că nu angajează ”ţigani”, pentru că aceştia ”pot fura mărfuri din magazin”.

O altă femeie romă a fost angajată în calitate de educatoare la o grădiniţă din suburbia Tohatin a capitalei. Nemulţumiţi, părinţii copiilor au cerut să fie înlocuită cu un alt pedagog. Motivul invocat a fost că educatoarea ar fi adresat copiilor cuvinte urâte, i-ar fi bătut şi nu ar fi avut grijă de ei. Părinţii au mai indicat că femeia este de etnie romă şi ar fi necărturară. Luni în şir ea a fost intimidată şi acuzată de neprofesionalism. Sub presiunile la care a fost supusă, ea a decis să demisioneze şi de atunci este şomeră.

Autorităţile recunosc că romii sunt discriminaţi la angajare

Centrul Naţional al Romilor susţine că rata şomajului printre romi este cu 50% mai mare decât media pe ţară. Directorul Centrului pentru Drepturile Omului din Comrat, Svetlana Mironova, spune că cei mai mulţi patroni într-adevăr refuză să angajeze romi. ”Există în Comrat angajatori care chiar au indicat, în oferta de muncă, naţionalitatea pe care ar trebui să o aibă viitorul muncitor. Este un act de discriminare, dar nu îi putem obliga să angajeze persoane de altă etnie”, spune Svetlana Mironova.

Există însă şi reversul medaliei. Dificultăţile romilor în a-şi găsi un loc de muncă sunt determinate şi de nivelul de instruire redus al multora dintre ei. Potrivit directorului Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) din autonomia găgăuză, Natalia Miron, mulţi romi nu au acte de identitate, iar unii nici măcar certificate de naştere. ”Lipsa actelor care le-ar permite să se angajeze este una dintre principalele cauze ale şomajului în rândul romilor. Majoritatea persoanelor de etnie romă nu au buletine de identitate şi carnete de muncă. Mulţi dintre romii care cer ajutorul ANOFM nu au nici studii gimnaziale. Din această cauză nu îi putem trimite la cursurile de însuşire a unei meserii, organizate de Agenţie. Este necesar de a informa romii să-şi dea măcar copiii la învăţat”, spune Natalia Miron.

De cealaltă parte, Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor, spune că romii cunosc diferite meserii, însă acestea nu corespund cerinţelor actuale ale angajatorilor: ”Ei au meserii foarte simple, cum ar fi de fierar sau lemnar. Fac lucruri foarte frumoase, dar care sunt rar solicitate. Unii nu au niciun fel de pregătire. Acesta este al doilea motiv pentru care populaţia de etnie romă nu este integrată în câmpul muncii”. Nicolae Rădiţă reproşează agenţiilor teritoriale de şomaj că ar avea ele însele prejudecăţi în ce priveşte angajarea romilor. ”Etnicii romi stau la evidenţă câte 6 luni, după care li se spune că nu le-au putut fi găsite locuri de muncă şi sunt lipsiţi şi de ajutorul de şomaj. Ei nu sunt invitaţi la cursuri de reprofilare”, spune Nicolae Rădiţă.

Succesul la angajare depinde de nivelul de studii

”Există cazuri de discriminare a romilor, însă nu putem spune că toţi romii din Moldova sunt discriminaţi” este replica unuia dintre reprezentanţii autorităţilor. Vicedirectorul Biroului Relaţii Interetnice, Vera Petuhov, spune că obţinerea unui loc de muncă depinde de nivelul de educaţie al solicitantului. ”În atenţia noastră a ajuns un caz în care o doamnă de etnie romă s-a plâns că nu îşi găseşte un loc de muncă. Întrebată ce studii are, a răspuns că a făcut doar patru clase. Cu toate acestea, a refuzat să se angajeze măturătoare. Trebuie să fortificăm nivelul de pregătire al romilor. Atunci când ei vor avea studii gimnaziale, liceale sau gimnaziale, vor putea obţine locuri de muncă mai bine plătite. În Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011 - 2015 este prevăzut că mediatorul comunitar este obligat să lucreze cu etnicii romi, să-i aducă la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, pentru a li se propune instruire”, spune Vera Petuhov.

La cerşit ... în loc să meargă la serviciu

Roza Șarban, o femeie de etnie romă în vârstă de 28 de ani, vinde periodic mărunţişuri sau cerşeşte în pieţele din Chişinău ca să câştige bani pentru a-şi creşte copiii. Altceva nu ştie să facă. A încercat de mai multe ori să se angajeze, dar nu a reuşit, întrucât nu are studii şi nu a învăţat nicio meserie. ”Cu chiu, cu vai, am terminat 4 clase. După asta părinţii nu m-au mai lăsat să merg la şcoală. Când mă duc să-mi caut ceva de lucru, peste tot sunt întrebată ce pot face. Toţi îmi promit că mă vor suna să mă cheme la lucru, dar până acum nimeni nu m-a căutat”, spune femeia.

Roza nu a lucrat oficial nicio zi, iar de Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă spune că nici nu a auzit: ”Ce să caut eu acolo, dacă tot nu ştiu să fac nimic”. Urmând exemplul mamei, şi cei doi copii ai săi cerşesc de mici.

În aceeaşi situaţie, de şomer permanent, este şi Valentina Cutuzova din Comrat. ”Am încercat de mai multe ori să mă angajez ca dereticătoare în oficii. Dar angajatorii, când văd că sunt romă, spun să mai aştept. Rămân cu aşteptatul. Am un copil şi nu am cu ce să-l îmbrac, să-l încalţ, să-l hrănesc. Nu ştiu ce să mai fac...”, oftează femeia.

Spre deosebire de Roza, Valentina a păşit pragul Agenţiei de şomaj. ”M-am aflat în evidenţele Agenţiei mai mult timp, dar degeaba. Mi s-a propus să lucrez bucătăreasă sau cusătoreasă, iar eu nu ştiu să fac nici una, nici alta”.

Neangajaţi pentru că nu au acte  

De multe ori, rommii nu sunt luaţi la lucru şi pentru că nu au acte de identitate. Aliona Cantea din Orhei are 28 de ani, dar nu se poate angaja la un loc de lucru, pentru că nu are acte de identitate. S-a născut în şatră, iar mama sa a decedat când fata era mică. A locuit pe la rude, însă nimeni nu şi-a bătut capul să o dea la şcoală sau, cu atât mai mult, să-i perfecteze actele. Cu câţiva ani în urma Aliona s-a căsătorit, are doi copii. De mai mulţi ani încearcă, fără succes, deocamdată, să-şi perfecteze actele. Ca să-şi întreţină copiii este nevoită să cerşească. „Dacă nu ai document nu te ia nimeni la lucru, nici la spălat toaleta, dar să hrăneşti copiii cu ceva trebuie”, ne spune tânguită Aliona, care nu ar vrea cei doi feciorii, care, la fel, nu au acte, să-i împărtăşească soarta.           

”Romii nu corespund cerinţelor angajatorilor”

În prezent în evidenţa ANOFM figurează 708 romi aflaţi în căutarea unui loc de muncă, ceea ce constituie 2 % din totalul de şomeri înregistraţi. Din 2007 şi până în prezent, cu ajutorul Agenţiei au fost angajaţi în câmpul muncii 120 de romi. Cei mai mulţi au fost angajaţi ca muncitori necalificaţi - paznici, îngrijitori de încăperi sau hamali. În jur de 30 de romi au obţinut slujbe în calitate de cusătorese, zidari şi lăcătuşi. ”Această situaţie se explică prin faptul că persoanele de etnie romă au un nivel de instruire scăzut şi nu corespund cerinţelor angajatorilor. Din cei 708 de romi înregistraţi ca şomeri, 78% au doar studii primare şi doar o singură persoană a absolvit facultatea”, spune vicedirectorul ANOFM, Raisa Dogaru.

Educaţia – punctul vulnerabil al romilor

Statisticile arată că în prezent 435 dintre copiii romi de vârstă şcolară nu merg la şcoală. În oraşul Briceni, de exemplu, doar unul din trei copii de etnie romă este şcolarizat. În acelaşi timp, mai mulţi copii din acest raion nu au deloc acte de identitate, de aceea nu figurează în evidenţele oficiale. Respectiv, autorităţile nu s-au preocupat să afle de ce ei nu merg la şcoală, iar direcţia raională de învăţământ susţine că toţi copiiii din raion sunt şcolarizaţi. Unii lideri ai organizaţiilor pentru susţinerea romilor spun că abandonul şcolar se datorează necunoaşterii limbii române şi discriminării din şcoli şi grădiniţe.

Persoanele de etnie romă cărora le-au fost încălcate drepturile sau au fost supuşi unor acte de discriminare se pot adresa la:

Centrul pentru Drepturile Omului, avocaţii parlamentari – 23 48 00;

Consiliul Naţional al Romilor – 24 46 67, 22 70 99 ;

Linia fierbinte a Coaliţiei nediscriminare – 0 8003 8003. Apelurile către această linie sunt gratuite.

Potrivit unui studiu al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), o cincime din populaţia romă nu are abilităţi minime de scriere şi citire. În rândul restului populaţiei acest indicator este de zece ori mai mic. Gradul de alfabetizare a populaţiei rome din Republica Moldova este mai mic chiar decât în Kenya, o ţară recunoscută ca având un nivel scăzut al dezvoltării umane.

La ultimul recensământ al populaţiei, din anul 2004, s-a constatat că în Moldova există 12 271 persoane de etnie romă, sau 0,4% din populaţia totală. Datele neoficiale indică însă o cifră de până la 150 000 de romi. Potrivit datelor UNDP, cinci romi din zece trăiesc în sărăcie extremă.

Investigaţia a fost realizată în cadrul campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova.

Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.

Comentarii