Acum trei ani, Iulia Inglis din Chişinău era secretară în cadrul Liceului Profesional Nr. 1 din Chişinău şi a fost demisă fiind însărcinată. „Am fost concediată chiar dacă eram însărcinată şi mai aveam o fetiţă în vârstă de 4 ani. Mai mult, mă aflam în concediu de boală după ce fusesem externată din spital”, povesteşte Iulia Inglis. Conform Codului Muncii, ea a fost concediată ilegal. Legea prevede că femeile însărcinate, sau care au în întreţinere un copil mai mic de 6 ani, nu pot fi concediate. Pe de altă parte, Iulia Inglis a fost demisă în timp ce se afla în concediu de boală, lucru interzis de legislaţia muncii.

Rămasă fără surse de existenţă, femeia a apelat la un avocat.  Au urmat 2 ani de procese, umilinţe şi stres. În cele din urmă, Iulia Inglis a câştigat procesul, însă a plătit un preţ mult prea mare.  „Am pierdut sarcina la termenul de cinci luni. Ştiam că aştept un băieţel”, îşi aminteşte femeia.

Acum doi ani, o altă angajată a Liceului Profesional Nr.1, Natalia Chiperi, a fost concediată ilegal. Directoarea liceului, Viorica Dobândă, a decis să nu-i prelungească contractul de muncă pentru că femeia era însărcinată. Ea a refuzat sa comenteze aceste cazuri, însă a spus că, în general, nu încalcă drepturile femeilor însărcinate: „Chiar acum una dintre angajatele liceului este însărcinată. Avem angajate care sunt în concediu de maternitate, iar altele au revenit la serviciu după ce au născut”.

Experiment: pentru o zi în pielea unei tinere însărcinate

Atunci când vor să se angajeze fiind însărcinate, femeilor le vine şi mai greu. Şansele de angajare sunt aproape egale cu zero. M-am convins de acest lucru printr-un simplu experiment – am pretins pentru o zi că sunt însărcinată în 5 săptămâni şi îmi caut un loc de muncă. Am format zeci de numere la diferite structuri, private sau de stat, care anunţaseră că au nevoie de manager, specialist în domeniul turismului, farmacistă, secretară sau chelneriţă. Doar într-un singur caz am reuşit să programez un interviu faţa-n faţă cu angajatorul după ce am spus că aş fi însărcinată. În majoritatea cazurilor eram rugată să expediez CV-ul. O condiţie obligatorie era să indic faptul că sunt însărcinată. 

Instituţiile de stat refuză să angajeze femei însărcinate

Fondul republican de susţinere socială a populaţiei din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a anunţat concurs de angajare pentru funcţia de specialist principal în secţia distribuire a ajutoarelor materiale. Un responsabil de la Secţia Resurse Umane mi-a declarat prompt: noi avem nevoie de un om care să lucreze, dar Dvs. veţi lucra câteva luni şi veţi pleca în concediu de maternitate, asta este problema. Noi avem nevoie de un specialist care să lucreze”. Când am insistat că oricum voi munci vreo 7 luni, iar la scurt timp după naştere voi reveni la serviciu, mi s-a răspuns: “Nu ştiu, doamnă. Nu vă pot răspunde la această întrebare, dar tot trebuie de trecut comisia, concursul... mai sunt probleme. Salariul e foarte mic şi mai bine să aveţi un copil sănătos decât emoţii negative”.

„Sunteţi însărcinată? Păi, nu vă putem angaja!”

La Curtea de Conturi am primit un răspuns şi mai tranşant, atunci când m-am interesat de funcţiile de şef al Serviciului relaţii cu publicul sau consultant superior în Serviciul relaţii cu publicul.

Funcţionarei care a răspuns la telefon şi s-a prezentat Lilia Ivaşcu i-am spus că înainte de a expedia CV-ul aş vrea să o pun la curent că sunt însărcinată. Răspunsul a fost: ”N-o să vă luam la serviciu”. ”Nu? Să nu mai expediez CV-ul?”. ”Nu, dacă sunteţi însărcinata, nu. Pentru că asta e şi problema”.

Nici la Ministerul Justiţiei nu mi s-au oferit prea multe şanse. Acolo la concurs a fost scoasa funcţia de consultant în Secţia resurse umane. Când am spus că sunt însărcinată în 5 săptămâni, una dintre angajate, Natalia Graur, mi-a răspuns: “La noi funcţia e pe o perioadă determinată. Persoana este în concediu. Nu ştiu ce să vă spun. Să aplicaţi şi după să plecaţi în concediu de maternitate... Eu am nevoie de un lucrător”.

Cum e să fii femeie într-o instituţie dominată de bărbaţi?

În multe cazuri, femeile care muncesc în domenii rezervate tradiţional bărbaţilor - armata, sistemul penitenciar, politică - trebuie să facă faţă stereotipurilor şi să reziste încercărilor de a fi discriminate. De acest lucru s-a convins Veronica Dandeş, o tânără care a decis să urmeze profesia tatălui ei, fost angajat al Penitenciarului Nr.5 din Cahul.

„Fiind necăsătorită şi lucrând într-un domeniu în care peste 90% dintre angajaţi sunt bărbaţi, eram deseori discriminată. Mulţi insinuau că m-am angajat la penitenciar ca să-mi găsesc un soţ. Eu însă am ales profesia asta pentru că îmi place ceea ce fac, am pregătirea profesională necesară şi am şi rezultate foarte bune”, susţinere Veronica.

După ce a activat aproape 5 ani în funcţia de şef de sector al serviciului activitate educativă, psihologică şi asistenţă socială, a fost concediată pentru că „a trădat interesele de serviciu şi  a intrat cu deţinuţii în relaţii, contrar intereselor de serviciu”.

„Mi se aduc acuzaţii cum că aş fi avut relaţii de dragoste cu un condamnat. Este absurd, în condiţiile în care atât angajaţii, cât şi deţinuţii sunt supravegheaţi de camere video, non-stop”, povesteşte Veronica.

Avocatul tinerei, Veaceslav Maximov, consideră că Veronica Dandeş a fost concediată din cauza unor atitudini preconcepute. „Acesta este un caz tipic de discriminare  a femeii în câmpul muncii”,  spune avocatul.

Este sau nu discriminată femeia în câmpul muncii?

Cei mai mulţi apărători ai drepturilor omului confirmă că femeile sunt discriminate în câmpul muncii, însă de cele mai multe ori indirect, astfel încât cazurile sunt greu de probat. „Nici un angajator nu va spune direct: nu te angajez pentru ca eşti prea tânără, sau prea bătrână, sau nu-mi convii  pentru că planifici să ai un copil, spune avocatul parlamentar Tudor Lazăr. Angajatorii de puţine ori vor recunoaşte ca au luat decizia de concediere pentru că femeia e însărcinată sau pentru că a ajuns la vârsta pensionarii. Ei vor invoca, mai degrabă, motive de incompetenţă profesională sau nu vor da niciun fel de explicaţii”, adaugă avocatul parlamentar.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) spun că pentru femei există din start anumite bariere la angajare.  „Foarte multe bariere sunt la etapa de recrutare. Când spun aceasta mă gândesc şi la mamele care au copii, pe care nu au în grija cui să-i lase. În mod special atrag atenţia la problema lipsei grădiniţelor de copii, sau chiar dacă există, nu întotdeauna activează, susţine Raisa Dogaru, vicedirectorul general al ANOFM. O altă barieră este vârsta femeii. De regulă, femeile de peste 50 de ani îşi găsesc mai greu un loc de muncă. La fel se întâmplă şi cu tinerele care sunt la început de cale şi nu au experienţă”.

Din numărul de tinere cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani, care s-au adresat Agenţiei – 12509
doar un sfert (3322 de femei) au fost plasate în câmpul muncii.

Anunţuri de angajare discriminatorii

De obicei, anunţurile de angajare descriu detaliat profilul viitorului angajat.  În cele mai multe cazuri, acesta trebuie să aibă cel mult 35 de ani şi o experienţă de muncă de minim 1-3 ani. Unii angajatori scriu direct că la concurs pot participa doar bărbaţi, iar alţii cer fotografia persoanei.

În cazul instituţiilor de stat, cerinţele faţă de candidaţi sunt şi mai dure.  De exemplu, în anunţurile publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei sunt indicate, pe lângă condiţiile specifice pentru fiecare funcţie, câteva criterii de bază, cum ar fi: „nu a împlinit vârsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limita de vârstă”, „este aptă din punct de vedere a sănătăţii”.

Angajatorii se apără

De cealaltă parte, angajatorii se apără  şi îşi argumentează refuzul sau ezitarea în angajarea femeilor gravide şi celor care au copii mici prin faptul că uneori nu le pot crea condiţii speciale de muncă de care ele ar avea nevoie şi că la câteva luni ar trebui să caute un nou om pentru postul care va rămâne vacant după ce angajata va pleca în concediu de maternitate. În cazul femeilor cu copii mici temerea angajatorilor este că acestea ar putea sta prea des în concediu medical.  Reprezentanta angajatorilor, Valentina Postolache, şefă de direcţie din cadrul Confederaţiei Patronatelor, recunoaşte că mulţi patroni dau preferinţă bărbaţilor la angajare, pentru a nu se complica şi că pentru aceeaşi funcţie în multe cazuri femeia este retribuită mai prost decât bărbatul . “Aceste situaţii, din pacate, nu sunt reglementate în niciun fel de legislaţie”, precizează Valentina Postolache. În opinia ei, statul ar trebui să încurajeze agenţii economici să ia la muncă femei, pentru că femeile sunt mai responsabile decât bărbaţii  şi în multe cazui sunt mai productive. Aceasta s-ar putea face prin acordarea unor facilităţi fiscale, ceea ce ar da posibilitate agenţilor economici să ofere anumite bonusuri femeilor însărcinate şi celor care cresc copii.             

Mai instruite, dar mai prost plătite

Conform datelor statistice, în Moldova femeile câştigă în medie cu 25 la sută mai puţin decât bărbaţii. Acest lucru se datorează faptului că activităţile economice „feminizate” sunt şi cele mai prost plătite. Femeile lucrează mai ales în instituţiile medicale şi cele de asistenţă socială (80,3% dintre salariaţi) şi învăţământ (74,3% dintre salariaţi), domenii finanţate din buget.

Femeile ajung mai greu la un post de conducere, fapt confirmat şi de datele statistice. Un număr foarte mic – de doar 0,6% din femei, au o afacere proprie şi doar 26% lucrează pe cont propriu. Majoritatea femeilor – circa  70 la sută - sunt salariate.

Femeile care au simţit că sunt discriminate în câmpul muncii şi faţă de care s-au întreprins acţiuni ce contravin legislaţiei muncii, pot apela după ajutor la:

Avocaţii parlamentari: tel: (373 22) 23 48 00;

Inspecţiei Muncii: tel: (373 22) 49 94 03;

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei: tel: (373 22) 26 93 01; (373 22)  26 93 60;

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, Centrul de apel: tel: 08000 1000.

Linia Nediscriminare 0-8003-8003, lansată de Coaliţia Antidiscriminare .

Numărul poate fi apelat în mod gratuit şi confidenţial de la orice telefon fix sau public de pe teritoriul Republicii Moldova

Puţine femei îşi cunosc şi îşi revendică drepturile

Comparativ cu  bărbaţii, femeile sunt mai tolerante faţă de  angajatori şi apelează de patru ori mai rar la Inspecţia Muncii atunci când li se încalcă drepturile. Anul trecut, doar o femeie din zece a sesizat Inspecţia Muncii atunci când a fost concediată ilegal sau pentru că nu i s-a achitat plata pentru concediul de maternitate.

„Din cele  3207 de petiţii depuse, doar  800 sunt din partea femeilor. Dintre acestea, doar în 80 de cazuri au fost abordate probleme de acordare şi plată a concediului pentru incapacitate temporară de muncă şi îngrijire a copilului”, declară Dumitru Stăvilă, Inspector General de Stat.

Femeile nu se adresează nici avocaţilor parlamentari atunci când li se face o nedreptate la locul de muncă. „Nu am avut până acum nicio plângere din partea femeilor, care au fost discriminate la angajare sau la locul de muncă”, susţine avocatul parlamentar Tudor Lazăr.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova