Cadrele din sistemul sanitar au fost printre primele din plin lovite de pandemia de coronavirus. Surmenați din cauza volumului mare de lucru, mereu nevoiți să muncească pentru doi, trei și mai mulți colegi care fie s-au îmbolnăvit, fie au plecat definitiv din sistem, mereu expuși la contaminare, din cauza nesiguranței la locul de muncă, medicii, asistentele medicale și personalul tehnic din spitale fac cu dârzenie față situației impuse de pandemia de coronavirus, chiar dacă sistemul nu întotdeauna le-a apărat drepturile.
Zilnic statisticile oficiale abundă de cazuri de îmbolnăviri printre angajații sistemului sanitar. Ultimele date, la șapte luni de pandemie, arată că circa 6.000 de cadre medicale au trecut prin Covid, iar 40 au pierdut lupta cu boala. Aceste cifre grele scot în vileag vulnerabilitățile sistemului de sănătate din Republica Moldova în fața unei pandemii de proporții. Insecuritatea la locul de muncă, lipsa echipamentelor de protecție de bună calitate, testarea tardivă, stresul, dar și sarcina mult prea mare de muncă sunt sursele de încălcare a drepturilor de care ar trebui să beneficieze personalul medical. Situația se agravează mai tare acolo unde există relații antagoniste între personalul medical și administrația instituției.
„Ne sufocăm în costume, suntem deprimați, dar nu putem abandona munca”
Nu-și văd familiile cu lunile, le este greu, dar nu se plâng. Sunt medicii și asistentele medicale din prima linie, care salvează vieți la Spitalul de Urgență din Chișinău, instituția care primește pacienții cu suspecție la Covid. Olga Cuconașu este infirmieră în secția pentru tratarea bolnavilor de covid. Lucrul este epuizant, dar ea spune că nu poate să-și abandoneze munca în această perioadă dificilă: „Noi suntem gata, epuizați. Când începi să te îmbraci în combinezonul cela (costumul de protecție, n.r.), încă nu ești total îmbrăcat și parcă ai o frică și te sufoci, căldura ceea de la combinezon te sufocă și parcă nu îți ajunge aer. Nouă ni se permite, dacă ne simțim rău, sau dacă s-a udat masca, să ieșim pe 15-20 de minute din zonă, după care revenim. Lucrăm câte patru ore. Facem trei ture câte patru ore. Turele sunt grele, sunt mulți pacienți, nu ajunge personal să lucreze. Îmi place profesia pe care am ales-o și nu o abandonez”, povestește Olga. Ea lucrează la Spitalul de Urgență din 2006, în secția de terapie intensivă. De când s-a început pandemia a trecut la Secția Covid. De aproape șapte luni, împreună cu alți colegi, stă în Casa „Așchiuță”, oferită de organizația neguvernamentală „Ave Copiii”.
Irina Surdu, o altă asistentă medicală, lucrează abia de un an. S-a angajat la Terapie intensivă imediat după absolvirea Colegiului de Medicină. „În prima lună lucram cu trei zile de odihnă între servicii, acum avem doar două zile de odihnă. La început mi s-a părut ok, o să rezistăm. De fapt este foarte epuizant. Ne epuizăm extrem de mult. Două zile trec foarte repede. În prima zi dormim practic toată ziua, mai ales că este și foarte cald și căldura te epuizează și mai mult”, povestește Irina. Ea spune că cel mai greu a fost să poarte costumele în zona Covid. „În costum te simți stresată, e insuficiență de oxigen, am avut accese de panică, am început să plâng de la nimic, transpirație. Ies mereu udă, costumul chirurgical parcă e scos din mașina de spălat. Îmi curge transpirația în ochi și mă ustură. O altă parte grea a fost să văd oamenii care vin și se internează, practic sunt albaștri pe față, din cauza insuficienței de oxigen, oameni panicați, care nu știu ce se întâmplă cu ei. Cel mai greu a fost să mă obișnuiesc să văd foarte mulți oameni în stare critică.”
„Sincer, suntem afectați mai mult psihologic. Dacă înainte zâmbeam, încercam să ne motivăm unul pe altul, avem câteva gărzi deja în care sunt numai certuri, nici măcar nu știm de la ce ne certăm, ne aninăm de la orice mărunțiș. Mereu suntem supărați, a crescut irascibilitatea. Psihologii nu lucrează cu noi. Ne motivăm singuri pe noi, ne gândim că o să trăim și după covid, că ăsta e lucrul nostru, să salvăm vieți. Am șapte sau opt teste deja date. Toate negative. Și prietenii mei s-au mai liniștit și au început să iasă la plimbări”, mai spune Irina.
Inițiative pentru asigurarea drepturilor lucrătorilor medicali
Odată ce pandemia a tot căpătat proporții în Republica Moldova, s-au întețit și cazurile de încălcare a drepturilor angajaților din sistemul sanitar. Apoape fiecare al treilea cadru medical din cei circa 10 mii de medici și peste 20 de mii de asistenți medicali a trecut prin Covid, de la începutul pandemiei, iar situația continuă să se înrăutățească. În unele instituții medicale s-au îmbolnăvit chiar în primele luni de pandemie peste 80 la sută din personal.
Dacă în unele instituții doctorii și asistentele medicale au fost tratați cu îngăduință, încurajați să lucreze în secții de Covid în care sunt tratați cei infectați cu noul coronavirus sau la trierea bolnavilor, în alte instituții acest lucru s-a făcut prin ordine dure ale administrației, fără să se țină cont de doleanțele angajaților.
„Am avut sesizări legate de concedierea angajaților pe motiv că au refuzat să fie transferați în secțiile de Covid-19. Persoanele spuneau că sunt decise să plece nu pentru că nu vor să lucreze, ci pentru că fie au boli cronice, fie fac parte din grupul de risc dat fiind vârsta și astfel își pun viața în pericol. Două persoane ne-au comunicat că au fost impuse să scrie cerere de concediere, deci e vorba de încălcarea dreptului la muncă”, ne spune avocata Olesea Doronceanu, de la Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM), organizație neguvernamentală, care a inițiat chiar din prima lună de pandemie un centru de asistență pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate. Experții s-au oferit să acorde asistență gratuită în primul rând medicilor, pentru a le asigura drepturile. Olesea Doronceanu spune că, la început, angajații din sistemul de sănătate sesizau despre lipsa echipamentelor de protecție, acum însă vorbesc și despre alte drepturi încălcate.
În carantină - la muncă
Un caz în care au intervenit avocații de la IDOM ține de Internatul psihoneurologic din Brânzenii-Noi, raionul Edineț, instituție care, în luna aprilie, a avut peste 80 la sută din beneficiari și angajați infectați cu noul coronavirus. Câteva angajate care trebuiau să se afle în carantină au fost impuse de administrația internatului să lucreze pe perioada celor două săptămâni. Fiica uneia dintre infirmiere a postat pe pagina sa de Facebook înregistrări video cu condițiile în care se aflau angajatele nevoite să lucreze. Olesea Doronceanu spune că au fost pregătite actele pentru a merge în instanță cu acest caz. „Sunt încălcări grave. Administrația instituției nu numai că le-a ținut timp de două săptămâni, chipurile în carantină, adică în izolare, dar le-a impus să lucreze. Ele contactau și cu beneficiarii instituției”, spune avocata.
Indemnizația unică și adaosul la salariu, achitate arbitrar
Ca să încurajeze angajații aflați în prima linie de luptă cu Covid-19, Guvernul a decis încă din luna martie să acorde o indemnizație unică de 16 mii de lei celor care au contractat virusul la locul de muncă. Angajaților care lucrează în prima linie - în secțiile de covid, ministerul de resort a decis să le acorde o retribuție de mărimea salariului lunar, adică să le dubleze salariul. Doar că modul de acordare a indemnizației și a suplimentului de 100% la salariu a trezit suspiciuni și discordanțe. Întrucât numărul celor infectați a început să crească în proporții geometrice, autoritățile au început a învinui medicii că nu se protejează, nu ar ști cum să utilizeze costumele de protecție și că, de fapt, cei mai mulți nu contractează virusul la locul de muncă. Mai mulți lucrători medicali s-au plâns că au contractat virusul la locul de muncă sau s-au infectat de la membri de familie care lucrează în altă instituție medicală, dar administrațiile spitalelor au respins pretențiile medicilor.
Până în luna septembrie au fost acordate, potrivit informațiilor oficiale, puțin peste 2.000 de indemnizații unice, ceea ce înseamnă că doar unul din trei angajați ai sistemului sanitar care s-a îmbolnăvit, a primit banii promiși.
Autoritățile medicale argumentează ritmul lent de luare a deciziilor în acest sens prin faptul că le este dificil să determine dacă un medic sau altul s-a infectat la locul de muncă.
La Spitalul clinic din Bălți (SCB), ca și la alte instituții medicale, în primele luni de la debutul pandemiei, toți pacienții erau triați la Unitatea de Urgență. Medicii și asistentele medicale, ca și personalul tehnic au fost supuși riscului de infectare și mai mult de jumătate din angajați au și contractat virusul, mai ales că nici echipament de protecție nu au avut în primele săptămâni. Ulterior, în spital s-a organizat o secție de Covid și pacienții cu simptome de coronavirus sunt direcționați pe un coridor special către această secție. Niciunul dintre angajații care lucrează la Unitatea de Urgență nu a primit pentru primele luni, cel puțin pentru luna aprilie, când au contactat direct cu pacienții cu covid, adaosul la salariu. Iar unii angajați care s-au infectat au obținut cu mult greu indemnizația de 16 mii de lei, în unele cazuri după intervenția avocaților sau la presiunea colegilor medici.
„În primele luni am lucrat fără echipament, aveam doar măști simple. Dar primeam toți pacienții care se adresau. Îi triam la noi, le făceam examenul radiologic și dacă se confirma că au anumite afecțiuni caracteristice Covid-ului îi trimiteam în secția de Covid, dar până la asta, eram noi expuși. Atunci când unii colegi au contractat virusul, administrația spitalului nu voia să recunoască că ei s-au infectat la muncă. Până la urmă au primit indemnizația de 16 mii de lei, dar a fost dificil să o obțină”, ne spune medicul reanimatolog Igor Calistru, de la Spitalul clinic din Bălți, care lucrează la Unitatea de Urgență.
Medicii din Unitatea de Urgență care au lucrat direct cu pacienții cu simptome ale infecției Covid-19 au făcut mai multe solicitări la administrația spitalului să li se acorde adaosul la salariu, cel puțin pentru luna aprilie. Au sesizat chiar și Ministerul Sănătății, dar până în luna septembrie nu aveau un răspuns clar.
„Chiar dacă în spital s-a deschis un coridor pentru Covid, Unitatea de urgență rămâne în riscul de a avea pacienți cu covid, pentru că noi îi triem pe toți, dar administrația consideră că noi nu suntem în zonă de risc”, spune medicul Calistru.
Unitatea de Urgență a avut circa 70 de lucrători medicali care au fost în contact cu cel putin 92 de pacienți testați ulterior pozitiv la coronavirus. Angajații nu au primit adaos la salariu pentru luna aprilie. Cel puțin șase doctori și cinci asistente de la Unitatea de urgență s-au infectat cu Covid-19. SCB numără și două decese printre medici în urma complicațiilor cauzate de coronavirus.
La începutul lunii septembrie, Guvernul condus de Ion Chicu a decis să renunțe la indemnizația unică de 16 mii de lei, pe motiv că se majorează retribuția medicilor, iar instituțiile au fost dotate cu cele necesare. Decizia Guvernului, ascunsă printre alte decizii și nediscutată public, a trezit revolta angajaților din sistem, care spun că, deși nu este o sumă mare, aceasta a fost văzută mai mult ca un moment de încurajare. Totuși, numărul mare de infectați printre angajații sistemului - câteva zeci în fiecare zi - arată că securizarea locurilor de muncă în spitale este departe de a fi una bună, ca să le asigure protecție. Într-un final, Parlamentul a respins propunerea Guvernului, lăsând în vigoare prevederile din legislație pentru acordarea suportului de 16 mii de lei pentru angajații care s-au infectat la locul de muncă.
De ce pleacă doctorii
Obosit să lupte pentru drepturile lui, doctorul Calistru a depus recent cerere de concediere. A ajuns la limita răbdării. „Nu se respectă graficul de muncă. Sunt decizii arbitrare ale administrației”, spune doctorul. Medicul reanimatolog Gherghe Brânză a lucrat șapte ani la SCB, în secția de Terapie Intensivă. A plecat de un an și face naveta din cont propriu săptămânal la două spitale raionale. Acum trei luni a plecat definitv din spital și doctorița Valentina Baltag, după opt ani lucrați în calitate de medic anesteziolog-reanimatolog în Secția Reanimare. „Condițiile de muncă erau deplorabile, toți colegii mei s-au îmbolnăvit, erau internați la infecțioase. Era o situație așa de urâtă, gravă și apăsătoare atât moral, cât și fizic. Nu eram salarizați, la televizor spuneau că medicilor le vor oferi salariu dublu, inițial, nu aveam nimic, noi ceream răspunsuri sau făceam câte o postare pe Facebook și întrebam unde este salariul nostru, unde e ceea ce ne-au promis, ulterior noi eram insultați, alții amenințați, ne obligau să ștergem postările și ne spuneau că vom avea dosare penale”, spune doctorița. .
Medicii de la Bălți afirmă că doar din Secția de Reanimare au plecat, în ultimii ani, cel puțin 10 medici. Ei au făcut chiar și o listă cu numele doctorilor care au fost nevoiți să-și caute un alt loc de muncă. Dovadă că instituția se confruntă cu lipsa de cadre anume în această secție este și un anunț pe site-ul spitalului despre locurile vacante. Cele mai multe locuri vacante - tocmai șase - sunt la Secția Anestezie și Terapie Intensivă.
Diana Grosu, președinta organizației neguvernamentale „Lex XXI” din Bălți, care ajută medicii să-și apere drepturile, susține că între administrația spitalului și mai mulți medici și asistente medicale sunt deja de câțiva ani relații ostile, din care cauză medicilor le este greu să activeze și mulți părăsesc instituția: „Sunt multe probleme la acest spital. Conducerea admite abuzuri, medicii văd, se revoltă, își cer drepturile, iar administrația face presiuni asupra lor. Acum ANI investighează un potențial conflict de interese și un caz de nedepunere a declarației de avere și interese personale. Conducerea își revarsă nemulțumirea pe medici. Situația s-a agravat în pandemie. Un număr mare de medici și asistente medicale e pe cale să plece din spital. Mulți au plecat. Asta vorbește despre ceva”, precizează jurista.
Lipsă de reacție a administrației SCB
Am încercat să discutăm cu administrația SCB, dar nu am reușit. Inițial reprezentanții conducerii spitalului s-au arătat dispuși să discutăm pe marginea problemelor invocate de medici, promițându-ne chiar să ne dea documente, după mai multe zile de amânare însă, directoarea adjunctă Ala Condrea nu a mai răspuns la telefon. Pentru portalul bălțean Nordnews.md, Ala Condrea a respins acuzațiile precum că s-ar face presiuni asupra medicilor și a spus ca cei care s-au concediat au făcut-o din inițiativă proprie.
„Doctore, și tu ai drepturi!”
Și un birou de avocați a decis să-și ofere serviciile gratuit în sprijinul celor aflați în prima linie de luptă cu Covid-19. Campania „Doctore, și tu ai drepturi”, lansată de Biroul Asociat de Avocați „Legal Service” a adunat zeci de sesizări de la angajații din sistemul de sănătate.
„Mai mulți medici am ajutat să conteste ordine abuzive ale administrațiilor, să scrie cereri atunci când constată că li se încalcă drepturile. Cele mai multe cazuri au vizat trecerea unor medici la secțiile de Covid, fără acordul lor. Medicii care sunt specialiști în anumite domenii trebuiau să lucreze ca infecționiști”, ne spune avocatul Ion Botnarenco. Un caz similar a avut loc la Spitalul raional din Strășeni. Administrația a impus, printr-un ordin, ca medici neurologi să lucreze ca și infecționiști, chiar la o poziție mai înaltă decât cea pe care aceștia o ocupau, dar medicii s-au indignat. În urma intervenției avocaților, administrația s-a văzut nevoită să-și retragă ordinul.
Opacitatea raporturilor de muncă
Printre problemele de sistem constatate de avocați se numără și faptul că medicii, în mare parte, nu cunosc prevederile contractului de muncă, nu prea știu despre raporturile de muncă, iar administrațiile unor instituții medicale nu sunt deschise pentru a face clare aceste rapoarte și drepturile angajaților.
„De cele mai multe ori, în momentul în care un cadru medical consimte să se angajeze prin cerere, formal i se prezintă spre semnare actele subsecvente exercitării muncii (ordin de angajare, contract de muncă, condiții de salarizare conform statelor de personal, fișa postului etc), însă doar în exemplarul semnat pentru subdiviziunea responsabilă de personal. Este o situație ce depășește limita comportamentului de bună credință a responsabilului de la „personal” în raport cu naivitatea angajatului, de a considera că este o problemă de natură terțiară dosarul personal în exemplar propriu, situație speculată de administrație”, spune avocatul Eduard Hadei.
„Comportamente de natură feudală ale managerului unității spitalicești”
Situația de la Spitalul clinic din Bălți este similară cu cea din alte instituții medicale. Mai mulți medici cu care am discutat s-au plâns pe acțiunile autoritare și unilaterale ale managerilor spitalelor. Plângerile unor medici au ajuns și la Biroul Asociat de Avocați „Legal Service” în cadrul Campaniei „Doctore, si tu ai drepturi”.
Avocatul Eduard Hadei spune că aceste probleme s-au acutizat, mai ales pe perioada pandemiei.
„Managerii unităților spitalicești sunt numiți în cele mai dese rânduri pe criterii clientelare, aceștia manifestă atitudini autoritariste, aidoma deținerii de feude medievale, știind suportul decidenților, acelora care i-au înscăunat (criterii politice/de castă/rudenie). Pe de altă parte, toți medicii angajați sunt tratați ca subordonați ai acestuia, reieșind din faptul deciderii unipersonale a managerului ce ține de salarizare/promovare și condiții de muncă.
În ipoteza în care un medic își revendică drepturile legale, prin solicitări elementare de a i se pune la dispoziție actele ce determină raporturile de muncă (în special salarizare, limita obligațiilor indicate din fișa postului), managerii unităților medicale nu fac altceva decât să ignore/ intimideze/ obstrucționeze, ceea ce înseamnă încălcarea drepturilor angajatului. Acțiunile ilegale se produc prin indicații precise date de manageri contabilității, responsabilului de la personal - de a refuza sau tărăgăna furnizarea de date sau acte, cu motivarea că „cererea Dvs. se află la șef, așteptăm indicații”, urmate de instrucțiuni date șefilor nemijlociți ai angajatului, de a intimida și pune presiune administrativă și executorie pe medici, prin crearea de condiții defavorabile de muncă”, spune avocatul Hadei.
Și medicul Calistru de la Spitalul clinic din Bălți ne spune că angajații nu pot să verifice informațiile din contabilitate, chiar dacă ar avea suspiciuni că se abuzează de drepturile lor. „Administrația are libertate să facă ce vrea și cum vrea. Noi nu putem să verificăm nimic. Și nimeni nu o face. Pentru că totul se permite de mai sus. De la Chișinău. Doar un audit independent ar scoate la iveală multe încălcări, dar asta n-o să se facă în timpul apropiat”, spune, vădit dezamăgit, doctorul.
Starea de lucruri în unele instituții medicale este cunoscută de Sindicatul lucrătorilor din domeniul sanitar „Sănătatea”. Președintele adjunct al Sindicatului, Igor Zubcu, afirmă că el ar cunoaște cel mult trei instituții medicale în care medicul șef ar fi unul autoritar, dar că în restul instituțiilor nu ar exista astfel de probleme. „În toate instituțiile medicale, mai ales în cele raionale, angajații sunt împărțiți în tabere, unele chiar pe criterii politice. Unii sunt susținători ai conducerii instituției, iar alții sunt de cealaltă parte a baricadei. Și de aici disensiunile”, spune Igor Zubcu.
Refuzul de a testa medicii
Experta Ala Nemerenco, fostă ministră a Sănătății, consideră că lucrătorilor medicali li s-a încălcat dreptul la sănătate prin faptul că nu au fost testați când situația impunea acest examen de laborator: „Chiar și atunci când era câte jumătate de colectiv intrat în carantină nu se făceau teste celor cu care medicii intraseră în contact și, astfel, li s-a încălcat dreptul la asistența medicală. Ei doar nu sunt simpli cetățeni care au contractat virusul la un supermarket, ei sunt în fiecare zi în contact cu bolnavi, sunt expuși acestui risc și atunci când trebuiau testați conform unor protocoale internaționale, lor nu li s-a oferit acest drept”.
La începutul lunii aprilie, o asistentă medicală de la Institutul de Oncologie ne semnala pe portalul Anticoruptie.md că administrația instituției ar fi refuzat să le facă teste angajaților care au simptomele virusului. „Noi, toți, am trecut sau trecem prin asta. Unii ne-am îmbolnăvit încă de prin februarie, când am avut pacienți care au venit din Italia. Am cerut să fim testați, dar superiorii nu îndrăznesc să intervină mai sus pentru asta. Cred că se tem că nu vor avea cu cine să lucreze sau li se interzice să facă asta”, spunea asistenta medicală. Ea însăși a făcut ulterior o formă gravă de covid. S-a tratat acasă, din cont propriu, pentru că nu avea cu cine lăsa copiii mici. Deși s-a infectat la locul de muncă, la fel ca și alți colegi din secția în care lucrează, administrația instituției nu a inclus cazul printre cele cu covid și, respectiv, nu i-a achitat indemnizația de 16 mii de lei. „Nu am avut testul, eram bolnavă, nu aveam cum să merg să-l fac. Nici nu puteam lăsa copiii singuri. Când am revenit la serviciu, am făcut testul la anticorpi și este pozitiv. Nu am insistat să fie cercetat cazul și dovedit că am avut covid. Mi s-a dat de înțeles că dacă nu am testul, nu va fi analizat cazul meu. Sunt mulțumită că am depășit boala și pot să revin la serviciu. În situația asta dificilă, cred că administrațiile instituțiilor medicale ar trebui să acorde mai multă atenție angajaților, de asta avem acum nevoie”, ne spune asistenta medicală.
O altă sesizare a venit în iulie de la un grup de medici de la Spitalul „Sfânta Treime”, care scriau pe Harta Corupției a portalului Centrului de Investigații Jurnalistice, www.anticoruptie.md, despre faptul că la instituție, care nu este spital specializat în Covid, exista focar de infecție. „Săptămâna trecută, un medic și trei asistenți au fost testați pozitiv. Acum alți câțiva lucrători medicali, cu febră, așteaptă rezultatele testului. Administrația zice că „îi pare rau”, dar nu are de gând să testeze angajații și nici să-i pună în carantină. Ni se spune că vom lucra până la ultimul medic. La alte spitale, angajații sunt testați o dată la două săptămâni, dar la Spitalul „Sfânta Treime” nu vor să cheltuie din buget, deși de mai multe ori angajații au cerut să se facă teste. Noi, lucrătorii medicali, ne punem în pericol familiile și viața noastră proprie”, scriau medicii într-un mesaj anonim. Administrația spitalului ne-a spus inițial că nu are focar de Covid. „Regulamentul stipulează clar necesitatea testării persoanelor care au semne clinice. Nu sunt semne clinice, nu se testează”, ne-a declarat purtătoarea de cuvânt a instituției, Galina Alcaz.
Abia după ce am solicitat informația de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, care a confirmat în răspunsul său că la Spitalul „Sfânta Treime” sunt cel puțin 10 angajați infectați, administrația spitalului a decis să-i testeze pe toți angajații.
Și medicii de la Spitalul clinic Bălți spun că administrația spitalului refuza să-i testeze pe medicii care au fost în contact cu pacienții cu Covid. Testările au început să se facă la presiunea medicilor.
Foarte mulți medici, îngrijorați de situația creată și starea sănătății lor, își fac singuri testele la Covid, achitând costurile din cont propriu. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a refuzat să ne spună câte teste la Covid au fost făcute din contul angajaților din sistemul sanitar, menționând că nu are asemenea date.
Medicii, obligați să suporte costurile tratamentului pentru Covid-19
Iurie este medic de familie la o instituție medicală din Chișinău. Era la domiciliu când am discutat. Se trata de coronavirus. Spune că a contractat infecția la locul de muncă, însă este nevoit să suporte pe cont propriu costurile tratamentului. Administrația nu admite că am contractat boala la locul de muncă, deoarece alți angajați nu sunt infectați. Acasă, s-au îmbolnăvit și membrii familiei - soția și doi copii. Tratamentul îi face să scoată din bugetul familiei o sumă aproape egală cu salariul său de medic, ne spune doctorul. L-am întrebat de ce nu încearcă să facă tratamentul medical din contul poliței de asigurare medicală. „Nu funcționează. E doar de ochii lumii”, a replicat medicul.
Situația e similară la mai multe instituții medicale. La Centrul Mamei și Copilului, directorul instituției, Sergiu Gladun, a emis, la începutul lunii septembrie, un ordin, prin care îi obliga pe toți angajații să semneze, până pe 30 septembrie, o declarație pe propria răspunde prin care își asumă toate riscurile și consecințele infectării cu Covid-19. În document scrie așa: „Benevol îmi asum toate riscurile și consecințele survenite asupra vieții și stării mele de sănătate (inclusiv cu suportarea cheltuielilor financiare din surse proprii), pe perioada activității mele în cadrul IMC, inclusiv pe perioada prezenței mele fizice la locul de muncă, incluzând perioada de deplasare spre și dinspre locul de muncă, fiind conștient de situația epidemiologică din țară și riscurile asupra sănătății mele și altor persoane cu care voi fi în contact, în cazul manifestării simptomelor (tuse, febră), precum și utilizarea dezinfectanților. Mă oblig să respect recomandarea de a-mi automonitoriza zilnic starea de sănătate, iar la apariția simptomelor clinice de infecție respiratorie mă voi adresa la medicul de familie, evitând contactul cu alte persoane și informând șeful de secție în scris, prin e-mail sau SMS”.
Textul declarației pe propria răspundere a fost modificat abia după ce mai mulți angajați s-au indignat.
Reprezentanții administrației și-au argumentat decizia prin faptul că primul document a fost elaborat în scop de informare și responsabilizare a angajaților să respecte regulile de protecție împotriva Covid 19 - să poarte mască, să dezinfecteze mâinile, ca să nu se admită infectări.
Președintele Sindicatului „Sănătatea”, Igor Zubcu, susține că a auzit despre situația de la Centrul Mamei și Copilului, dar că niciun medic nu a sesizat Sindicatul despre situația creată, la fel cum se întâmplă în alte cazuri când se comit abuzuri din partea administrației. „Dacă nu sunt plângeri, sesizări, nu putem acționa să-i ajutăm pe medici. Drepturile angajaților trebuie negociate, obținute de colectiv prin discuții cu administrația. Este mai simplu să te adresezi la avocați, pentru că așa le delegi lor acțiunile de mai departe. Dar procesul sindicalist presupune că angajații trebuie în mod colectiv să-și revendice drepturile, să obțină condiții de muncă demne, sigure. E un proces care aduce dividende pe termen lung pentru toți angajații”, spune liderul sindical.
Spitalul în care niciun angajat nu s-a infectat
Spitalul clinic municipal de boli contagioase de copii din Chișinău a fost numit spital strategic pentru internarea pacienților cu Covid-19. Aici sunt internați nu numai copii cu Covid, dar și unul dintre adulți, de regulă mama copilului, care în mai toate cazurile este și ea infectată. Activând în aceste condiții instituția nu a avut niciun un caz de îmbolnăvire în rândul personalului medical. Totul grație unei griji atente la proceduri și unui management foarte bun în sensul delimitării foarte bune a zonelor contaminate și de lucru în roșii și verzi și purtării cu strictețe a echipamentului de protecție în ciuda caniculei insuportabile, ne-au spus medicii din instituție.
Deși are situația sub control și toți medicii sănătoși, directoarea spitalului, Ludmila Bîrcă, este precaută. Despre această perioadă de pandemie spune că este una stresantă și complicată. „Am avut ajutoare de la organizații internaționale, în special de la UNICEF, care ne-au permis să asigurăm echipamentul de protecție necesar angajaților”, spune directoarea spitalului.
„Acest lucru ne ajută oarecum să nu purtăm opt ore pe zi costumele, ci să fim mai apți de a munci. Totuși, acea jumătate de oră, o oră pe care o petrecem în salon cu pacientul, este suficientă să ne sufocăm. Ieșim uzi, bem apă și intrăm în următorul salon”, precizează medicul infecționist al spitalului, Tatiana Știrbu.
„A fost dificil, pentru că e o infecție nouă, nu știm ce poate urma. Avem pacienți care necesită un tratament de durată. Costumele de protecție trebuie să le schimbăm de fiecare dată când intrăm într-un salon, când vizităm un pacient. Când avem echipament de protecție de calitate, lucrăm mai sigur. La noi vin numai pacienți cu Covid confirmați din toată republica. Unii pacienți au membri de familie în alte instituții medicale, unii au pierdut pe cineva apropiat, în timp ce se aflau în spital la noi. Trebuie să-i ajuți să depășească această situație. Alții fac până la opt teste până ajung să fie negativi și asta este dificil”, povestește Diana Vlad, șefa unității de terapie intensivă.
Munca peste program
O problemă veche, care s-a acutizat de la începutul pandemiei este volumul mult peste norma de muncă, mai ales din cauza penuriei de medici și asistente medicale în spitalele unde se tratează pacienți cu Covid-19, spune Ala Nemereco: „La noi unul lucrează pentru zece, mai ales asistentele medicale sunt lipsă în reanimare. Dacă în SUA la un pat de reanimare este un asistent medical, la noi un asistent are câteva paturi, la Spitalul Republican era o asistentă la șapte paturi. Situația s-a agravat de când a început pandemia. În multe spitale, angajații s-au îmbolnăvit, au trebuit să se trateze, să stea în carantină, iar celor care au rămas le-a revenit un volum foarte mare de lucru. Și de aici și alte îmbolnăviri - depresia și arderea profesională. Aici sunt doi factori - munca fizică, dar și epuizarea profesională, arderea profesională, stresul. O mică greșeală și te-ai infectat...”, spune Ala Nemerenco.
În mai multe instituții medicale există o practică încetățenită de ani buni, că angajații lucrează în ture, așa numitele gărzi, a câte 24 de ore, deși legea interzice să se lucreze mai mult de 8-12 ore pe zi. Unii medici spun că se află uneori la muncă și câte două ture de câte 24 de ore la rând. Aceasta, din cauză că nu ajung medici, asistente medicale sau infirmiere. Și unii șoferi de pe ambulanțe se află la muncă timp de 24 de ore. În instituțiile medicale din Capitală infirmierele și asistentele medicale vin din suburbii și lor le convine să muncească 24 de ore sau 36 de ore, după care să aibă o pauză de o zi, două. Maria este asistentă medicală la Institutul Oncologic. Ea spune că, de ani buni, în secția în care lucrează, nu ajung asistente medicale și cele câteva sunt nevoite să lucreze mult peste program, să facă efort dublu și chiar triplu. „Intrăm dimineața la muncă și ieșim a doua zi dimineața. Ne convine așa, pentru că după asta avem alte 24 de ore libere. E adevărat că după o muncă istovitoare trebuie să te odihnești. Acum, de când e pandemia, lucrul este mult mai stresant. Și anterior multe asistente nu rezistau mult și plecau din sistem. Acum nici nu mai are cine să plece. Ne îmbolnăvim, ne tratăm și revenim la muncă”, spune Maria.
La Spitalul clinic din Bălți întâlnim aceeași situație. Medicii ne spun că se fac mai multe gărzi decât anterior din cauză că nu sunt suficienți angajați, dar salariul nu s-a mărit. Bunăoară, dacă anterior pentru salariu se făceau șase-șapte ture, acum se fac 11-12 ture a câte 24 de ore.
Acum câțiva ani, în cadrul unei investigații jurnalistice, îl găsisem, la Spitalul raional din Cimișlia, pe medicul chirurg Sergiu Budei, la a treia zi de muncă continuă la spital. Detalii, în investigația „Și medicii obosesc”.
Situația nu s-a schimbat în ultimii ani. Ba mai mult, de când a început pandemia, multe instituții s-au confruntat periodic cu lipsa de cadre, întrucât o parte dintre angajați era fie în carantină, fie pe patul de spital sau la domiciliu în tratament. Și cei rămași la muncă erau nevoiți să facă față volumului de muncă epuizant și mult peste program.
„În contractele de muncă nu vom găsi neconcordanțe, sunt perfectate, de regulă, ca muncă prin cumul, dar, de fapt, așa se camuflează munca peste program”, ne spune vicepreședintele Sindicatului „Sănătatea”, Igor Zubcu. El precizează că pune în discuție această problemă de mai mulți ani, dar trezește nemulțumiri în rândul angajaților, care spun că aceste situații le convin, că ei cheltuie mai puțin pe drum. Contractele prin cumul le permit să aibă o retribuție mai mare. Totuși, experții în domeniu afirmă că dacă retribuția pentru opt ore de muncă ar fi una decentă, care le-ar permite angajaților din sistem să-și acopere necesitățile zilnice, să-și întrețină familiile și să aibă resurse pentru odihnă, aceștia nu ar fi nevoiți să lucreze pe două norme sau mai mult.
Șefii și-au primit retribuțiile, dar angajații - nu
Ludmila David este doctor în științe medicale, medic internist, și de mai mulți ani lucrează la Instituția medicală sanatorială „Constructorul” din Chișinău. Ea spune că de la începutul pandemiei nu a mai primit retribuția lunară, la fel ca și o bună parte a angajaților instituției. „Administrația și-a primit salariul constant pe toată această perioadă fără întrerupere, dar angajații în mare parte nu au primit nimic. Nici nu ni s-a explicat dacă suntem în șomaj tehnic sau nu. Eu bunăoară am lucrat în toată perioada aceasta, dar din luna aprilie până în prezent nu am primit salariu”, spune doctorița. De la începutul pandemiei instituția și-a sistat activitatea, inițial pe perioada stării de urgență, apoi a activat ca și instituție pentru primirea pacienților cu Covid. Ludmila David a încercat să-ți ceară drepturile, dar s-a lovit de o atitudine dură a administrației, care a refuzat orice discuție. Cazul a ajuns în instanță. În ajutorul doctoriței au venit avocații de la Biroul Asociat care desfășoară campania „Doctore, și tu ai drepturi”. „I s-au încălcat drepturile la muncă. Administrația nu a vrut să ne prezinte explicații la solicitările noastre. Le vom cere în procesul de judecată”, precizează avocatul Eduard Hadei. L-am sunat pe directorul Sanatoriului „Constructorul”, Alexei Zlatovcen, care ne-a spus scurt că nu ar fi niciun conflict și că doctorița David nu ar fi scris cerere de angajare în perioada respectivă, că ea ar fi lucrat în paralel la o altă instituție medicală. La întrebarea despre litigiul ajuns în instanța de judecată, directorul ne-a recomandat să vorbim cu juristul instituției și... ne-a închis.
Sindicat de alternativă la Bălți
Ca să-și apere mai bine drepturile, medici și asistente medicale de la Spitalul clinic din Bălți, dar și doctori care anterior au lucrat în această instituție au decis, în iulie curent, să creeze un nou sindicat, de alternativă. Sindicatul „Susținere” a fost lansat în iulie, la Bălți, și acum întrunește 16 membri. Inițial la sindicat au aderat 33 de lucrători medicali, dar la scurt timp 17 dintre ei și-au retras cererile. Organizația nou-creată a fost înregistrată în Registrul de Stat al Persoanelor Juridice la 12 august curent. Diana Grosu este juristă și, în ultimul timp, i-a ajutat pe medici să-și apere drepturile. Ea a fost aleasă în calitate de vicepreședintă a sindicatului nou-creat. „Un grup de angajați medicali a decis să se asocieze într-un sindicat de alternativă ca să poată să-și apere drepturile, să schimbe lucrurile în sistemul sanitar. Vechiul sindicat nu le apăra drepturile. Au fost multe situații în care sindicatul nu a fost prezent. Acum, de când a fost lansat Sindicatul „Susținere”, s-a activizat și sindicatul existent, a procurat echipamente de protecție. Sindicatul „Susținere” este deschis tuturor angajaților din sistemul sănătății și își propune să le apere drepturile, să fie unul transparent”, a declarat Diana Grosu în cadrul conferinței de lansare.
Președintele Sindicatului „Susținere”, medicul Gheorghe Brânză, spune că doctorii care au aderat la sindicat au scris cereri să iasă din sindicatul spitalului, dar se confruntă cu presiuni din partea administrație și a conducerii sindicatului. Ei consideră ca acesta nu le poate apăra drepturile, deoarece președinta acestuia este parte a administrației spitalului, ea fiind șefă a Centrului consultativ al SCB, și s-ar afla, de fapt, într-un conflict de interese. Mai mult, cei care au depus cerere de ieșire din sindicat spun că administrația ar face presiuni asupra lor.
„Toate asistetele medicale și infirmierele și-au retras cererile de aderare la sindicatul „Susținere”. Unora li s-a spus direct că vor avea probleme, că nu vor mai beneficia de facilități din partea administrației. Erau discuții pe muchie de cuțit, cum mi-au spus colegii. Unii chiar au primit mustrări aspre. Bunăoară, medicul Igor Calistru muncește de 20 de ani la Spitalul clinic Bălți. Nu a avut niciodată nicio sancțiune disciplinară. A fost unul dintre puținii care au cerut echitate în plata salariilor, în perioada Covid-19, pentru colegii săi. Acum împotriva lui „se fabrică” sancțiuni una după alta. El este găsit vinovat pentru probleme care nu au nici o tangență cu el”, ne spune Gheorghe Brânză.
madalin necsutu · Gheorghe Brânză, medic Din Bălți
„Medicii au fost dislocați dintr-o secție în alta, să lucreze cu pacienți cu Covid fără acordul lor. Pur și simplu li s-a adus la cunoștință că uite, mâine, dumitale mergi și lucrezi acolo. Graficul de muncă se încalcă grosolan. O unitate salariu este aproximativ între șase și șapte ture a câte 24 de ore. Acum pentru același salariu se fac câte 11-12 ture. Din simplul motiv că nu ajung medici. Acum în secția de Terapie Intensivă lucrează doi neurochirurgi din același considerent, că secția nu are de unde acoperi necesarul de cadre și au luat doi neurochirurgi să facă gărzi. La Secția Covid au gărzi medicii reanimatologi. Se achită adaosul la salariu doar medicilor care lucrează la Covid. La Unitatea Primire Urgență, care primește toți pacienții, printre care sunt confirmați cu Covid, nu li se achită acel adaos”, precizeză medicul Gheoghe Brânză.
Marcela Bagrin este asistentă medicală în Unitatea de Urgență. Ea a declarat în conferința de lansare a sindicatului că timp de patru ani, de când activează la spital, nu a cunoscut despre existența unui sindicat la spital: „Nu a fost prezent când s-au redus funcțiile, când medicii au fost nevoiți să plece. Lucrăm într-o presiune mare. Administrația spitalului ne spune, dacă nu vă place, plecați. Nu e normal așa. Vrem susținere, vrem să ne apărăm drepturile. Mulți dintre colegii care inițial au aderat la sindicatul nostru și-au retras ulterior cererile. Ei spun că se tem și nu vor să aibă probleme”, mai spune Marcela Bagrin.
Printre primele acțiuni ale Sindicatului „Susținere” au fost sesizarea conducerii spitalului cu privire la necesitatea achitării adaosului la salariu pentru medicii care au lucrat cu pacienți cu Covid, fiecare al doilea dintre ei infectându-se la locul de muncă, dar și o sesizare la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ca să analizeze cazul medicului Calistru, pe care Sindicatul îl consideră drept hărțuire pe criteriu de opinie și apartenență la noul sindicat.
Ce spune Sindicatul de ramură „Sănătatea”
Noul sindicat creat la Bălți a solicitat să fie acceptat ca membru cu drepturi depline în cadrul sindicatului de ramură din domeniul sănătății. Vicepreședintele Sindicatului „Sănătatea”, Igor Zubcu, spune că sindicatele se organizează pe principiul solidarității și este dreptul medicilor să se organizeze într-o organizație sindicală primară, dacă ei consideră că așa pot să-și apere drepturile, doar că un sindicat trebuie să activeze colectiv, după niște reguli.
„Medicii de la Spitalul din Bălți singuri și-au ales liderul sindical, nu l-a impus nimeni de sus. În multe instituții sunt câteva tabere, unii sunt mai vocali, își cer drepturile la adunări, dar când le propui să conducă ei sindicatul, să negocieze cu administrațiile drepturile lor, atunci nu-i mai auzi”, spune Zubcu. Liderul sindical a precizat că situația privind noul sindicat de la Bălți va fi analizată la o ședință a consiliului Sindicatului Sănătate și se va lua o decizie.
De ce se tem medicii
Mai mulți medici cu care am discutat și care au vorbit despre problemele din sistem, au solicitat să nu le cităm numele. Cei mai mulți se tem că vor avea probleme, că vor fi nevoiți să-și caute alt loc de muncă. Doctorii ne spun că atunci când un angajat este nemulțumit de condițiile de muncă și încearcă să-și ceară drepturile, el devine foarte repede indezirabil. I se creează probleme, i se caută neajunsuri. Se ajunge până la implicarea pacienților, care scriu plângeri pe medici. În acest fel, administrația poate utiliza mai ușor diferite pârghii împotriva medicilor rebeli. Medicul Calistru de la Bălți spune că, după ce a vorbit despre mai multe probleme de la instituția la care lucrează, s-a trezit cu o mustrare aspră de la administrație „Un pacient s-a plâns că nu i s-au făcut procedurile de chimioterapie. Și s-a plâns la minister. Noi medicii nu suntem vinovați pentru că așa decizii s-au luat la nivel de minister, spital, ca să se renunțe pe perioada stării de urgență la mai multe proceduri, tratamente considerate nu atât de urgente. Dar până la urma, m-au găsit pe mine responsabil și mi-au dat mustrare. Fără să mă anunțe, fără să se convoace un consiliu care să analizeze situația, să facă expertizele necesare și să vadă dacă eu sunt cel vinovat, responsabil de situația creată. Nu m-a apărat nimeni. Am aflat de la contabilitate că eu am mustrare aspră”, spune medicul Ion Calistru. Un alt medic care a fost nevoit să plece de la Spitalul din Bălți, după ce lucrase mai mulți ani în calitate de reanimatolog, Gheorghe Brânză, și care acum face naveta de câteva ori pe săptămână la câteva spitale din nordul Moldovei, spune că șefii de spitale se cunosc între ei și deseori când un medic pleacă din instituție din cauză că a fost nemulțumit de condiții sau și-a cerut drepturile, ei se sună și vorbesc despre medicul respectiv. De cele mai multe ori, discuțiile nu sunt în culori roze pentru cei care pleacă și vor să se angajeze în alte instituții. „Este destul de greu să te angajezi la o altă instituție după ce ți s-a făcut o recomandare că ești scandalagiu, că îți bagi nasul unde nu trebuie, că ești nemulțumit și așa mai departe. Faptul că îți ceri drepturile nu este tratat ca ceva în firea lucrurilor”, spune Gheorghe Brânză. Doctorul precizează că, în ultimii ani, numai din secția în care lucra au plecat cel puțin 10 medici.
La această investigație au contribuit Mariana Colun, Mădălin Necșuțu și Marin Bogonovschi.
Acest articol apare în cadrul proiectului Fundației „Friedrich Ebert” Moldova „Promovarea reformelor sociale și a drepturilor angajaților în Republica Moldova: investigații jurnalistice”.
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii