Odată cu refugiații ucraineni, în Georgia au venit de zece ori mai mulți ruși. După 24 februarie 2022, în câteva valuri succesive, peste 1,2 milioane de cetățeni ruși au intrat în Georgia. Datele oficiale arată că circa 100.000 au rămas. Pentru o țară de 3,7 milioane de locuitori, cifra este uriașă. A schimbat Batumi, Tbilisi și Kutaisi mai profund decât orice declarație politică din ultimii 20 de ani. Este ceea ce experții de la Tbilisi numesc deja „invazia tăcută”. Îngrijorarea lor nu ține doar de presiunea pe piața imobiliară, pe servicii sau pe limba rusă revenită masiv în spațiul public. Ci de riscul ca, sub pretextul fugii de mobilizare, să intre în Georgia bărbați apți de luptă, care ar putea fi folosiți pentru a crea diversiuni, rețele de influență și capete de pod pentru operațiuni împotriva unor țări din UE și nu numai.
Teama a luat amploare din nou în ultimele zile. Pe fondul alegerilor parlamentare din Rusia, încheiate pe 20 septembrie, fluxul de cetățeni ruși spre granița georgiană a început iar să crească. Deși Kremlinul neagă o nouă mobilizare, în comunitățile de ruși din Georgia și în chat-urile de frontieră se vorbește insistent despre un nou val.
„În Batumi, în vara lui 2023, nu mai auzeai georgiană pe faleză. În cartierul meu din Tbilisi aveam senzația că sunt în Rostov-pe-Don”, îmi spune Lana Ghvinjilia, directoarea Bibliotecii Prezidențiale Saakașvili și membră a Mișcării Anti-Ocupație, într-un interviu acordat recent pentru portalul Anticoruptie.md.
Interviul integral poate fi citit aici. Iar despre cum funcționează invazia tăcută și ce scheme similare de propagandă și influență folosește Rusia în Georgia și în Moldova - într-o amplă anchetă: „Georgia și Moldova, între război și propagandă: acelaș manual rusesc”.
Am întâlnit-o pe Lana la Tbilisi, în clădirea Bibliotecii Saakașvili. Directoare de bibliotecă, profesoară universitară, membră în consiliul Mișcării Anti-Ocupație și, din februarie 2022, voluntara care a trimis zeci de georgieni pe frontul din Ucraina. Pentru asta a fost decorată de Kiev cu Ordinul Sfintei Olga de însuși președintele Volodimir Zelenski.
Conform Geostat, Rusia a rămas și după război principala sursă de vizitatori. În 2025 - 1,6 milioane de călătorii ale cetățenilor ruși, adică 23% din toate vizitele internaționale. În primul trimestru din 2026, potrivit datelor oficiale, Rusia rămâne tot pe primul loc, cu 20,3%, adică 202.400 de vizitatori.
Nu mai e doar turism. Recensământul din 14 noiembrie 2024, primul care numără oficial străinii rezidenți, arată că 133.857 de cetățeni străini locuiesc permanent în Georgia. Cel mai mare grup: 37.715 cetățeni ruși. Ca etnie, 42.525 de etnici ruși, în creștere de la 26.453 în 2014. Este, oficial, cea mai mare comunitate străină din țară.
Pentru o țară de 3,7 milioane de oameni, care între 2003 și 2013 a încercat să se desprindă de trecut și să se îndrepte spre Vest, rupându-se de cultura corupției și a crimei organizate moștenită din 200 de ani de ocupație, șocul e uriaș.
Întrebarea care revine în toate discuțiile mele de la Tbilisi nu este despre limbă sau toleranță. Este despre securitate.
„Și pentru moldoveni cred că e de înțeles: printre acești 100.000 sunt și agenți infiltrați, exact cum s-a întâmplat în Crimeea. Timp de luni de zile au venit bărbați apți de muncă, de vârstă militară, și au rămas acolo. Unde e garanția că la noi nu locuiesc 10.000 de militari ruși? Unde e garanția că cei de care vara nu puteai trece de ei în Batumi, nu au tăiat gâturi cu o săptămână în urmă în Donbas? Nu avem această garanție. Unii vor să prezinte asta ca discriminare etnică, dar este o chestiune de securitate națională”, spune Lana Ghvinjilia.
Îngrijorarea legată de invazia tăcută o împărtășesc mai mulți experți cu care am discutat la Tbilisi, care nu exclud că Rusia pregătește scenarii pentru anumite țări din Europa și ar utiliza în acest sens Georgia. De la Tbilisi se poate zbura oriunde, pot fi transferați bani și nu este exclus că ar putea fi adus armament și muniții, pentru că liniile de demarcație cu teritoriile ocupate, în special în zona Osetiei de Sud, se schimbă permanent și în ultimii ani nu mai sunt supravegheate de forțele militare sau de poliție georgiene.
A doua invazie, cea militară și lentă, se întâmplă în paralel, departe de cafenelele din Tbilisi. 
„Situația nu se poate spune că e mai rea decât înainte, dar e la fel ca înainte. În ultimii cinci ani, voluntarii noștri, aproape în fiecare zi, un grup mic controlează, merge prin aceste teritorii și verifică ce se întâmplă. Rușii pun sârmă ghimpată, pun garduri. Și asta nu se întâmplă pe teritoriile ocupate, ci e așa-numita «ocupație târâtoare», când ei încet-încet măresc teritoriul de ocupație, iar guvernul nostru nu face nimic. Ei spun: «nu putem începe un război pentru 50 de metri». Așa, în fiecare zi câte 50 de metri”, explică Lana.
Voluntarii din Mișcarea Anti-Ocupație au o bază mare de date, cu statistici din 2011 încoace.
„Putem spune că am pierdut controlul asupra unui teritoriu cât orașul Kutaisi în opt ani. Din partea Osetiei de Sud, Samașablo. Din partea Abhaziei situația e puțin diferită, pentru că e râul. Acolo problema principală e că arestează cetățeni georgieni care trec în satele lor sau încoace. Kidnapping-ul e foarte popular pe ambele părți”, continuă ea.
De fapt situația e mai complicată. Sunt teritorii nelocuite, păduri, zone muntoase, pe care forțele guvernamentale nu le controlează deloc. Dacă până în 2013 în fiecare sat care se învecina cu linia de ocupație exista un post de poliție cu destinație specială, cu tot echipamentul ca să controleze situația, la sfârșitul lui ianuarie 2013 această subdiviziune a fost desființată. Oamenii s-au trezit fără poliție acolo.
După războiul din august 2008, Moscova și-a instalat o bază militară la nici 40 de km de Tbilisi. Linia de demarcație pe care Tbilisi o numește frontieră administrativă, în timp ce regimul de ocupație din Osetia o consideră graniță de stat, se schimbă permanent. Localnicii spun că se întâmplă să se culce seara în Georgia și dimineața să se trezească în Federația Rusă.
„Acum posturile de poliție nu sunt în satele acelea, ci la 200 de metri de șosea. Ce înseamnă asta? De două ori pe zi au un sector și trec prin teritoriu dus-întors. Dacă se întâmplă ceva, doar raportează la MAI și gata. Nimeni nu știe despre asta. Nu fac nimic. Teritoriul crește, crește, crește. Singura contrapondere sunt activiștii civici din organizația noastră”.
Al doilea val de ruși, spune Lana, a venit după mobilizarea anunțată de Putin în septembrie 2022. Ea le spune „dezertorii”.
„Le spun studenților mei: problema nu este că au venit ruși, chinezi sau neozeelandezi. Problema este că, chiar dacă am crede că toți cei 100.000 sunt împotriva lui Putin, au fost în Piața Bolotnaya și sunt liberali, 100.000 de oameni dintr-o altă cultură, exact cultura de care noi încercăm să scăpăm de 30 de ani, corupție, crimă organizată, o cu totul altă atitudine față de stat, este mult pentru o țară mică ca Georgia. Am avut 10 ani, între 2003 și 2013, când ne-am târât spre Vest. Trăim 200 de ani în ocupație. Toate eforturile se pot duce de râpă prin cultura cotidiană, prin economie.”
„De ce vin aici? Tbilisi nu e paradisul bogaților. Dar cu pașaport rusesc nu mai e simplu în Europa. Cehia, Țările Baltice nu te mai lasă nici cu viză Schengen. Să cumperi ceva în Europa cu pașaport rusesc înseamnă să justifici originea banilor, iar băncile rusești sunt sancționate. Nu mai poți scoate bani din Rusia în Europa. Georgia a devenit o parcare sigură pentru bani.”
Efectul se simte imediat în economie.
100.000 de oameni solvabili au aruncat în aer prețul la chirii în cele trei mari orașe – Tbilisi, Kutaisi și Batumi. Refugiații georgieni din Abhazia, care trăiesc de 30 de ani în centre colective cu o alocație de 22 de lari pe lună, concurează acum pentru aceeași chirie cu noii veniți care plătesc dublu. Și studenților le este tot mai greu să facă față tarifelor exorbitante.
„Dacă cumperi ceva de 100.000 de dolari, primești automat permis de ședere. Pe portalul public de înregistrare a afacerilor, 70% din firmele noi au nume de familie rusești. Se înregistrează ca să-și mute banii, fără să fie rezidenți și fără să plătească impozite”, spune Lana.
Pe piață apar școli rusești ilegale, înregistrate drept «cluburi», care predau după programa rusească, cu manuale aduse din Rusia.
„Ce scrie acolo despre istoria Georgiei, despre independență, despre ocupația Abhaziei?”, se întreabă ea. „Au cumpărat sau au închiriat cartiere întregi în Batumi și în Tbilisi. Și au început să-și ceară drepturi, să fie egali cu noi, georgienii. Noi nu putem merge în Suhumi, dar ei pot”.
Între cele două Georgii – Georgia voluntarilor care trimit termoviziuni la Harkov și Georgia care tace în timp ce gardul de sârmă ghimpată avansează cu 50 de metri pe zi – se instalează o a treia realitate: cea a unei invazii tăcute, fără tancuri, dar cu contracte de chirie, firme pe nume rusești și manuale școlare aduse de la Moscova.
Termenul de „omuleți verzi” se referă la soldați mascați în uniforme verzi nemarcate și care poartă arme militare și echipamente moderne rusești care au apărut în timpul crizei din Ucraina din 2014. Retroactiv, aceeași tactică a fost aplicată de analiști și pentru războiul din 2008 di Georgia.
Una dintre declarațiile oficiale de la Chișinău a vine de la Consiliul Suprem de Securitate, întrun comunicat d epresă în care se menționa că Rusia ar urma să desfășoare 10.000 de „omuleți verzi” în regiunea transnistreană. „Rusia nu are nevoie de soldați îmbrăcați în uniforme pentru a desfășura operațiuni militare de destabilizare – are deja un întreg manual al războiului hibrid”. Secretarul CSS, Stanislav Secrieru, explică metoda: După ce Ucraina a interzis în 2014 rotația trupelor ruse prin teritoriul său, instituțiile abilitate ale R. Moldova au prevenit mai multe tentative de a efectua rotația trupelor ruse prin intermediul Aeroportului Internațional Chișinău, soldați sau ofițeri îmbrăcați în haine civile.
„Războiul modern nu mai începe cu tancuri la frontieră, ci cu soldați în blugi și propagandă pe internet”
Pe aceeași linie, atât președinta Maia Sandu, cât și fostul premier Dorin Recean avertizau în 2024-2025 că Rusia va încerca să crească prezența militară în stânga Nistrului folosind pașapoarte diplomatice și curse civile, pentru a ocoli interdicțiile.
În Georgia, "omuleții verzi" au evoluat în procesul de "borderizare": din 2009 trupele ruse și osetine au început să marcheze unilateral granița Georgia-Osetia de Sud pe teren cu garduri și semne, într-un proces cunoscut sub numele de 'borderization'. Georgia a respins procesul ca fiind ilegal.
Reacția internațională este identică cu cea pentru Transnistria: Ambasada SUA protestează față de "borderizarea provocatoare în curs" a teritoriilor georgiene de către forțele conduse de ruși.
În octombrie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia să plătească peste 253 de milioane de euro Georgiei pentru încălcarea drepturilor a zeci de mii de locuitori din regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud, în urma conflictului armat din 2008. Peset 10 decizii similare au fost luate de CEDO și în cazul încălcării grave a drepturilor omului de către regimul suboirdonat Rusiei din regiunea transnistreană.
În scenariile de securitate pentru protestele din 2024-2026 din Tbilisi, apare explicit posibilitatea include trupe sporite în regiunile separatiste sau "omuleți verzi" care ajută la dispersarea protestelor.
Și serviciile de securitatea ale Republicii Moldova au confirma că în sudul Republicii Moldovei grupări de provocatori recrutau cetățeni pentru a destabiliza situația din țară. Recrutații treceau cantonamente în țări din Europa, dar și la Moscova și în regiunea transnistreană ca mai apoi să întreprindă acțiuni de destabilizare la Chișinău și în alte regiuni ale Moldovei.
Regiunea transnistreană a devenit o poartă de evadare pentru persoanele condamnate pe malul drept al Nistrului. Fuga condamnaților în regiunea transnistreană cu puțin timp înainte de a fi pronunțată sentința a devenit o practică tot mai întâlnită în R. Moldova, iar cele mai recente cazuri îi vizează pe foști deputați și oficiali din autonomia găgăuză, dar și foști oficiali din țările UE. Acest lucru, la părerea mai multor experți nu se face făr contribuția unor agenți secreți ai Federației Ruse.
Cele mai recente cazuri:
1. Alexandr Nesterovschi - 12 ani de închisoare
Deputatul afiliat lui Ilan Șor, condamnat la 12 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a unui partid, a fost ajutat de Ambasada Rusă să fugă în regiunea transnistreană.
Potrivit SIS, pe 18 martie, la ora 20:15, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței, Nesterovschi a fost documentat intrând pe teritoriul Ambasadei ruse la Chișinău. Ulterior, în dimineața zilei de 19 martie 2025, acesta a fost transportat cu o mașină cu numere diplomatice ale Rusiei în regiunea transnistreană, unde se află până în prezent, sub protecția directă a serviciilor speciale rusești.
Cazul a dus la expulzarea a trei diplomați ruși de la Chișinău.
2. Irina Lozovan și soțul Pavel Gîrleanu
Deputata Irina Lozovan, din partea Partidului Șor, și soțul său au fost condamnați la șase, respectiv cinci ani de închisoare pentru finanțarea unui partid din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor și s-ar afla în prezent în regiunea transnistreană.
Șeful IGP a confirmat: "A plecat chiar până la Nesterovschi". Ulterior, potrivit unor surse, Chișinăul a pierdut urma deputaților Lozovan și Nesterovschi, care ar fi fugit din Transnistria în Rusia.
3. Dmitri Constantinov - fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei
Fostul președinte al Adunării Populare din autonomia găgăuză, unul dintre aliații fugarului Ilan Șor, condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidarea a 46 de milioane de lei, a fugit în stânga Nistrului pe 25 decembrie, exact cu o zi înainte de a fi condamnat.
Procurorii au stabilit că în perioada 2017-2020 Constantinov ar fi autorizat transferuri nejustificate și contracte fictive.
4. Lilian Lungu - procuror anticorupție
Pe listă apare și procurorul anticorupție Lilian Lungu, menționat de Zona de Securitate printre cele mai recente cazuri de fugă în regiunea transnistreană înainte de sentință.
Lista completă vehiculată de poliție îi include pe Constantinov, Nesterovschi, Lozovan, Pânzari.
În luna august curent, s-a vehiculat informația că Marcin Romanowski, fost viceministru polonez al Justiție, s-ar afla în regiunea transnistreană. Informația a fost dezvăluită chiar de Marcin Romanowski, într-o scrisoare adresată unei instanțe din Varșovia, potrivit Digi24.ro, care citează agențiile dpa via Agerpres și PAP. Potrivit unui purtător de cuvânt al Parchetului din Varșovia, Romanowski a informat instanța printr-o scrisoare în care precizează că locuiește în Tiraspol.
Marcin Romanowski a fost adjunct al ministrului Justiției în perioada 2019-2023, în guvernul condus de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS). El este acuzat că ar fi direcționat milioane de euro dintr-un fond destinat victimelor infracțiunilor către proiecte considerate favorabile partidului. Romanowski neagă toate acuzațiile.
Pe numele său a fost emis un mandat european de arestare.
Ce spun autoritățile de la Chișinău:
IGP - Viorel Cernăuțeanu: Mai mulți politicieni dați în urmărire se află în regiunea transnistreană, însă reținerea lor este imposibilă din cauza lipsei jurisdicției și a riscurilor pentru polițiști.
Șeful Poliției recunoaște că știe exact unde se află unii fugari: "Da, noi cunoaștem exact și adresa... Să trimit 3, 5 angajați ca să îi asigure reținerea și ulterior să-i rețină pe angajații noștri acolo? Care este garanția securității pentru angajații noștri?"
Despre alți fugari, Cernăuțeanu spune că sunt în locuri mai securizate, mai protejate, inclusiv sub auspiciul Federației Ruse, într-un hotel, într-un loc de cazare, dar securizat de către serviciile militare ale Federației Ruse în teritoriul transnistrean.
Cernăuțeanu invocă și o condamnare a Moldovei la CEDO în 2008 pentru schimburi de informații cu regiunea transnistreană, ceea ce complică orice colaborare directă.
Președinția - Maia Sandu: Președinta a cerut Guvernului îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare odată cu pronunțarea sentinței.
Ministerul Justiției: Instituția pregătește un proiect de lege care să prevină astfel de situații, a anunțat ministrul Vladislav Cojuhari. Ministerul recunoaște că regiunea transnistreană a devenit o poartă de evadare pentru persoanele condamnate pe malul drept.
Materialele de pe platforma www.investigatii.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii