- Ce venit a avut președintele României în 2007?
67.097 lei românești (19.000 de euro).

Ce venit a avut președintele Republicii Moldova în 2007?
«Pentru a lua cunoștință de declarația cu privire la venit ar fi cazul să vă adresați
Comisiei centrale de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate»

Nu este un banc. Este o realitate și un răspuns umbrelă în spatele căruia demnitarii din Republica Moldova își tăinuiesc veniturile.

Matematica secretizării informației

Centrul de Investigații Jurnalistice în colaborare cu Centrul Acces info a testat transparența tuturor instituțiilor publice centrale și locale din republică în ce privește declarațiile pe venit ale conducătorilor instituțiilor. Ne-am propus să aflăm care a fost venitul demnitarilor și al altor persoane cu funcții de răspundere în 2005, 2006, 2007 și am expediat, în decembrie 2007, solicitări de informații la 1.325 de instituții centrale și locale: parlament, președinție, guvern, ministere, consilii raionale, judecătorii, procuraturi, subdiviziuni ale Poliției, primării etc. Majoritatea lor au neglijat cererea de acces la informații. Ne-au răspuns mai puțin de un sfert din instituții - 276 - dintre care doar 46 au făcut publice veniturile obținute de conducătorii instituției în ultimii trei ani.

«Este un act confidențial, sunt date personale, solicitați de la Comisia centrală de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate, cu ce scop aveți nevoie de această informație?», acesta este paravanul după care prefără să-și tăinuiască venitul funcționarii, plătiți din banii publici.

Doar 8 din 57 de instituții naționale sunt transparente

Din structurile naționale - parlament, președinție, ministere, agenții, departamente ș.a. - 57 la număr, doar opt au prezentat mărimea veniturilor conducerii acestora. În lista celor care au preferat să nu răspundă la demersul nostru sunt Parlamentul, cel care acum opt ani a adoptat Legea privind accesul la informație, și Curtea Constituțională, care, astfel, a încălcat ea însăși Constituția. Au neglijat demersul Centrului de Investigații Jurnalistice și Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Dezvoltării Informaționale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Biroul național de statistică, Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă, Agenția «Moldova-Vin», Agenția «Moldsilva» ș.a.

Cei mai deschiși dintre cei înstăriți

Cel mai înstărit dintre funcționarii care nu și-au ascuns venitul după perdea, este actualul director al Agenției pentru Proprietate Intelectuală, Dorian Chiroșca, care, în 2007, a acumulat un venit total de 262.265 lei. El este urmat de colegul său de la AGEPI, Ion Daniliuc, vicedirector, cu un venit anual de 201.927 lei și de Ion Corobcean, șeful Marelui Stat Major, cu un venit anual de 114.062 lei.

Dintre miniștrii care ne-au prezentat declarațiile pe venit, mai bogați sunt Vasilii șova, ministru al Reintegrării, cu un venit, în 2007, de 111.579 lei, Artur Cozma, ministru al Culturii — cu 88.723 lei câștigați anul trecut și Vitalie Vrabie, ministru al Apărării — cu un venit de 82.388 lei. Ministrul administrației publice locale, Valentin Guznac, a agonisit anul trecut 80.810 lei, iar Ministrul Protecției Sociale, Familiei și Copilului, Galina Balmoș - 79.641 lei. Și directorul Agenției Proprietății Publice, Igor Grigoriev, și-a făcut public venitul pentru 2007 care se cifrează la 80.222 lei. Un venit puțin mai mic - de 79.578 lei - l-a avut directorul adjunct al Agenției «Apele Moldovei», Mihai Pencov. Viceminiștrii Protecției Sociale, Familiei, Lucia Gavriliță și Victor Mândru, au obținut în 2007 un venit de 50.770 și , respectiv, de 42.195 lei. Iar Veceaslav Iordan, director «Apele Moldovei», a agonisit în 2007 un venit de 37.141 lei.

Răspuns fără răspuns

Multe instituții centrale (34 la număr) deși au dat curs solicitării de informații, nu au dat însă informația solicitată. CCA, bunăoară, a trimis o mostră de răspuns fără răspuns: «funcționarii publici din CCA prezintă datele cu privire la venituri...în strictă conformitate cu legislația în vigoare ... instituțiilor special constituite în acest sens», iar Agenția Națională pentru Protecția Concurenței și-a exprimat refuzul prin faptul că nu am «argumentat scopul utilizării informației și temeiul legal de solicitare». Cele mai multe instituții publice, între care Guvernul, Aparatul Președintelui, Curtea Supremă de justiție, Curtea de Conturi, Procuratura Generală, Curtea de Apel Economică, Serviciul de Informație și Securitate, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Finanțelor, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției ș.a., ne-au redirecționat la Comisia centrală de control al declarațiilor cu privire la venit și proprietate (CCCD). Până și ex-ministrul Finanțelor, Mihai Pop, ne-a spus că datele despre venitul său se află la Comisie (CCCD) al cărei președinte era chiar el în data în care a răspuns demersului.

Veniturile demnitarilor considerate secret de stat

Conducerele Serviciului vamal, a Agenției sportului și a Agenției Rezerve materiale, Achiziții publice și Ajutoare umanitare susțin că informațiile privind declarațiile pe venit sunt «confidențiale» și nu pot fi date publicității. Ministerul Industriei și Infrastructurii consideră că declarațiile pe venit sunt date cu «caracter personal și accesibilitate limitată», iar Comisia Națională a Pieței Financiare susține că declarațiile cu privire la venituri și proprietate reprezintă „un act personal, irevocabil și confidențial”.

Doar primarii săraci au anexat copiile declarațiilor pe venit

Deși din totalul de 895 de primării cărora le-a fost expediată solicitarea de informații, au răspuns solicitării doar 56, dintre care 29 au prezentat informația solicitată, primarii au fost singurii funcționari care au anexat și copiile declarațiilor lor pe venit, nu doar informația despre veniturile din salarii.

Cât privește instituțiile descentralizate în teritoriu – comisariate de poliție, judecătorii, inspectorate fiscale etc. - aceste s-au dovedit și mai secretoase. În majoritatea cazurilor, respondenții ne-au redirecționat la instituția centrală în subordinea căreia se află. Și dacă de la celelalte instituții din teritoriu am primit câte cel puțin un răspuns, fără a obține, în mare, informația solicitată, atunci de la Caselel Naționale de Asigurări Sociale nu am primit nici un răspuns, ele fiind instituțiile care au neglijat în totalitate cererea noastră.

Legea obligă funcționarii să-și publice veniturile

«Legea privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de conducere nr. 1264/19.07.2002 obligă următorii demnitari să publice declarațiile sale pe venit în presă: Președintele Republicii Moldova, deputați, membrii Guvernului, Președintele Curții Constituționale, Președintele Curții Supreme de Justiție, Procurorul General, Președintele Curții de Conturi, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informații și Securitate, primarii din orașe, sate (comune) și președinții consiliilor raionale. Acest articol obligă în mod expres publicarea următoarei informații, care nu constituie informație confidențială:
a) valoarea totală a proprietății declarate;
b) lista tuturor bunurilor ce constituie proprietate a subiectului declarării, cu indicarea dacă aparține cu titlu de proprietate sau cu titlu de folosință, inclusiv a celor aflate în afara țării.

Demnitarii care nu sunt incluși în lista de mai sus, deși nu au obligația, dispun de dreptul de face publică aceeași informație privind veniturile sale», a declarat, licitată de CIN, jurista Janeta Hanganu. Juristul califică, de asemenea, ilegală solicitarea demnitarilor ca Centrul de Investigații Jurnalistice să-și justifice interesul pentru informația solicitată, întrucât Articolul 10 al. 3 al Legii privind accesul la informație absolvă solicitantul de obligativitatea unei asemenea justificări.

29 deputați și 5 miniștri nu și-au făcut publice declarațiile venit

Majoritatea demnitarilor și alte persoane cu funcții publice și-au argumentat refuzul de a ne da declarațiile pe venit prin faptul că le-au depus la Comisia centrală de control al declarațiilor pe venit și proprietate. La câteva luni de la demersul nostru, în aprilie curent, Comisia a făcut publică averea unor deputați, miniștri și a altor persoane cu funcții de răspundere. Nu știm de ce, Comisia a trecut cu vederea 29 de deputați și 5 miniștri, care, până în prezent, deși a trecut jumătate de an, nu și-au făcut publice averile. Și nici un organ de resort nu le-a cerut socoteală pentru că sfidează cu obrăznice legea.

Secretarul Comisiei nu știe cine sunt membrii acesteia

Despre eficiența comisiei respective, care, este abilitată prin lege, și acest lucru se vede și din denumirea ei, cu controlul declarațiilor pe venit și proprietate, nu mai vorbim. Secretarul acestei comisii, Vadim Enicov, el fiind și reprezentantul Președinției în comisie, nu știe măcar cine sunt membrii acesteia. Solicitat de noi, pe 8 iulie, să ne dea lista și coordonatele membrilro comisiei, Enicov ne-a spus că are treburi mai importante de rezolvat la moment. Totuși, la insistența noastră, a numit câțiva membri, printre care Ivan Câlcic și Ion Untu și Dumitru Prijmireanu, persoane, care, după cum aveam să constatăm după o zi de căutări, nu sunt membri ai acestei comisii din anul 2006 (!). Mai mult, Enikov ne-a spus că ultima ședință a Comisiei a avut loc «aproximativ acum 2 săptămâni», iar singurul membru al comisiei pe care l-am găsit disponibil, deputatul Ion Guțu, ne-a spus că a fost chemat la o ședință a comisiei acum două luni, dar nu a fost prezent, deoarece se afla într-o deplasare. Ultima ședință a comisiei la care dânsul a participat a avut loc în luna februarie.

Membrii Cabinetului demis au plecat, fără să-și prezinte declarațiile pe avere

Potrivit buchiei legii, după demiterea Guvernului toți miniștrii trebuie să prezinte Comisiei informații despre averea agonisită de la începutul anului până la demitere. Comisia, la rândul ei, trebuie, în termen de 30 de zile, să verifice corectitudinea declarațiilor. Înturcât Guvernul Tarlev și-a prezentat demisia la 31 martie curent, am solicitat de la Comisie informația despre declarațiile pe care trebuiau să le depună membrii cabinetului demis, mai ales că termenul în care comisia trebuia să verifice declarațiile a expirat pe 3 iulie. Răspunsul secretarului a fost că membrii comisiei nu au procesat încă toată informația și nu cunoaște dacă toți miniștrii guvernului demis au prezentat noile declarații pe venit și avere.

Acestea sunt doar câteva din exemple care pun la îndoială eficiența Comisiei Centrale de Control a declarațiilor de venit și proprietate. Centrul de Investigații Jurnalistice monitorizează, în prezent, activitatea ei și va reveni cu o investigație la temă.

Organele de drept nu sunt sesizate

Chiar dacă o treime din deputați și câțiva miniștri nu au prezentat conform legii declarațiile pe avere, organele de drept nu au fost sesizate. Procurorul anticorupție, Boris Poiată, ne-a declarat că la Procuratura Anticurupție nu a parvenit nici o sesizare pentru a verifica anumite declarații pe avere ale demnitarilor. Procurorii au inițiat în trei cazuri verificări ale veniturilor unor funcționari, dintre care dosarul unui polițist de la Hâncești a fost trimis în judecată. Legislația privind declararea averilor din Moldova este imperfectă, a ținut să precizeze Boris Poiată, subliniind că dacă în alte state, cum ar fi Letonia, bunăoară, demnitarul este obligat să facă dovada că a obținut averea în mod legal, la noi, totul se prezumă și organele de drept trebuie să dovedească că demnitarul s-a îmbogățit ilicit.

NOTă: Declarațiile pe venit ale demnitarilor și ale persoanelor cu funcții de răspundere care au răspuns solicitării CIN, dar și mai multe răspunsuri deocheate primite de funcționarii plătiți din banii publici, pot fi accesate pe site-ul www.investigații.md.